Page 10 - 1876-05

beţi in tiâr’a vâstra? Dâca nu ve saturaţi cu vinu- preface in Siedentia confidenţiale. După redeschi­ supra intregu decursului negotiatiuniloru dela ince-
rile vâstre si v’ati dedatu cu berea nemtiâsca si cu derea siedintiei publice Dep. Baiulescu face inter- putu si pana la finitu, a datu ansa la o discussiune
vinarsulu jidovescu, faceti-ve voi acolo berarii cate pelatiune Presidiului; ca are cunoscintia despre infocata, care inse s’a inchiatu cu dechiaratiunea
vreţi, ca ordiulu se câce si la voi fârte bine; vin- starea cea misera a preotimei de printre Secui, si primului ministru Tisza, ca nu va presentâ came­
arsu ati invetiatu a ferbe si a’lu bâ „de a duscV; ajutoriulu imperatescu si de stătu de 24,000 fi. v. a., rei nice unu reportu despre resultatulu si decursulu
atunci apoi nu veţi avâ trebuintia de beuturile nâ- dâca s’a redicatu, care e caus’a de sta neimpartitu acelouu negotiatiuni, ci va nisui, câ in curendu se
stre. Acâsta pretensiune a vâstra e curatu comu- preotimei misere pentru an. 1875. presente proiectulu de lege despre tâta impaciuâla.
nistica. Ce ati dice voi candu unu valachu de ai Presidiulu respunde la interpelatiune, ca de Totu-odata inse dlu primii ministru mai adause, ca
voştri ar’ dice catra vecinu-seu: Me Jânos, holda si n’a pututu face visitatiuni canonice in tempulu pana atunci domnii deputaţi ae potu folosi de drep-
ta e catu si a mea, dâra tu ai seceratu de pe ea celu scurtu, de candu e Archipiscopu, totuşi cunâsce tulu de interpellare si d-sa va fi gafa a da des-
cu dâue clăi mai multe, aaia dâra una se mi-o starea cea misera in generalu a preotimei din Ar- lucirile cerute si dorite.
dai mie. Sciu ca l’ati lua pe fuga. chidiecesa, si ca fiindu unu actu ministeriale in In acâst’a siedintia ministrulu de interne, care
Acesta fă limbagiulu austriaciloru catra un­ privinti’a ajutoriului de stătu asternutu de Consis- este totu dlu Tisza, presentâ camerei doue proiecte
gureni in cursu de patru septemani. Replicele un- toriu, candu va fi la ordinea dilei va respunde pe de legi despre desfiintiarea mai multoru raunicipie
gureniloru nu se prea sciu, ca nu le-a convenitu deplinu. opidane si despre nou’a arrondare a municipieloru.
câ se se laude cu ele, dâra din prea modestele re- Interpelantele se multiemesce. Municipiela opidane desfiintiate sunt Abrudulu, Ha-
sultate cu care au venitu ei acasa, p6te combina La ordine urmâza verificarea Deputat. Petricu. tiegulu, Alba-Iuli’a, Fagarasiulu, Gherl’a, Huuiedâr’a,
ori-cine la natur’a argumenteloru cu care se voru Pentru deputaţii I. Preda si Sorescu se aduce con- Ocn’a Cosiogn’a, Elisabetopole, San-Georgiulu, Re-
fi aparatu. clusu a se face investigatiune prin cate unu mem­ ginulu, apoi Bresculu, Cs.-Szereda, Olâhfalu, Ille-
Aceste numai in modu obiectivu despre împă­ bru din Sinodu, care se reportâze lâ Sesiunea an. falva, Kâzdivâsârhely, Szâk, Sz.-Udvarhely si Zilah,
ciuirea cumnatiloru de âsca. Pana ce acele cestiuni viitoriu. Hanea propune a se face unu conspectu cari tâte se incorporâza cu acele comitate, pre alu
importante voru ajunge in parlamentele din Vien’a despre deputaţii verificaţi, ceace se si primesce. caroru territoriu se afla. — Dispusetiunile prin­
si B.-Pest’a, noi romanii inca ne potemu forma o- Cu aceste se inchide siedinti’a. cipali si essentiali ale proiectului de lege despre
piniunile nâstre subiective si trebue se o facemu, A V-a Sied. s’a tienutu in 15 Aprile 5 6re nou’a arrondare ni sunt cunoscute, pentru aceea cu
se studiamu cestiunile, ca fia-care din ele supune după am. după autenticarea protocolului Sied. tr. ocasiunea acâst’a nu le mai recapitulamu, pana
si ducerea in tergu a pielei nâstre. si după anuntiârea ecshibiteloru intrate la Presidiu candu proiectulu nu va trece prin camera si va
punendu-se la ordine referat’a comissiunii petitio- deveni lege.
narie, cererea unui elerieu spre a i se da testimo­ Delegatiunile sunt conchiamate pre 15 Maiu
Mitoriulu archidiecesanu gr. or.
niu, ca a absolvitu theologi’a, a datu ansa la o a. c. la Budapest’a. Autografele Domnitoriului catra
tienutu in Sabiiu iu a. 1876.
desbatere animâsa in urma care’a se resolvl: con­ contele Andrâssy si catra miniştrii presiedinti de
Celu ce vre a urmări istori’a basericei roma- sistoriulu se safsfaca rugarii. După pertractarea ambele parti, prin cari ii provâca a luâ mesurele
niloru din Transilvani’a si Ungari’a trebue se altoru petitiuni siedenti’a se inchide la 9 6re sâra. necessari pentru alegerea membriloru delegatiuniloru
fia cu deosebitu interessu la desvoltarea ei. Notamu Vineri in 16/28 Aprile a. n. s’a tienutu si pentru pregătirea proiecteloru destinate pre sam’a
deci pre scurtu cele pertractate in Sinodulu tienutu Sied. a Vl-le sinodale. După aretarea ecshibiteloru delegatiuniloru, s’au publicatu dejâ.
in Sabiiu in anulu acesta in urmatâriale: intrate la Sinodu si după impartirea loru la comis- Despre impacatiunea dualistica dicu unele foi,
Dumineca in 11/23 Aprile a. c. după chia- siunele de cari aparţineau s’a pusu la ordinea dilei ca ea s’ar fi inchiatu numai sub impressiunea eve-
rnarea spiritului santu la sânt’a liturghia, la care reportulu comissiuni pentru propuneri, Propunerea nimenteloru din afara si ca n’ar fi o impaciuâla in
a pontificatu Ex. Sa Archiepiscopulu si Metropoli- lui Rosiescu amintita mai susn cade. forma si in fapta, ci numai nisce punctuatiuni a-
1
tulu M i r o n u R o m a n u 1 u la 11 / 6re a des- La reportulu consistoriului in privinti’a sistării doptate de necessitate pana la alta ocasiune, candu
2
chisu Sessinnea Sinodale. arondării protopopiateloru din archidiecesa s’a nas- cestiunea impacatiunei se va pune de nou la ordinea
Cuventulu de deschidere a cuprinsu oglind’a, cutu o desbatere infocata, fiindcă la aceste erau dilei. — Foile opositiunei maghiare sustienu cu
prin care s’a vediutu, ca s’a realisatu in an. tr. dâue concluse contrarie nnulu altuia; alu congresu­ taria, ca guvernulu lui Tisza, care si-a propusu a
si cea ce ar’ fi de facutu, spre care scopu Presie- lui din a. 1870, câ se se faca si astârna proiecte face minuni cu impacatiunea, s’a doveditu de impo-
dintele si provocă, membrii Sinodului a conlucra de arondarea protopresbiterateloru si pentru salari- tentu si a devenitu nepopularu prin aceea, ca in
din tâte puterile la clădirea Sionului pe basele sarea protopopiloru; si alu Sinodului archidiecesanu cursu de unu anu nu numai ca n’a imbunetatitu
r
depuse in Statutulu organicu si dechiara siedinti’a din a. 1875, c’a se nu mai fia administratori, ci starea financie ia a statului, ci din contra a rui
de deschisa. se se arondeze si intregâsca protopopiatele din natu financiele tierei si mai tare.
Se deuumescu 3 notari provisori si Sinodulu Archidiecesa. Presiedintele consistoriului a sistatu In R o m a n i ’ a ministeriulu Florescu, in ur-
se imparte in dâue comissiuni spre a se verifica arondarea, pentru-câ se se astârna proiectele cerute m’a constituirei biroului in senatu, -si a si depusu
un’a pre alfa, cu aceste siedinti’a se inchide. mai anteiu Congressului. Intre mulţi vorbitori demissiunea in manile Domnitoriului, care chiamâ
In a Il-a Siedintia din 12/24 Aprile după Baiulescu, Manole, Piso. G-aetann, Hanea, Preda, la sene pe d. M. G o s t a c h e E p u r â n u in caus’a
ce s’a cetitu si s’a autenticatu protocolulu Sie- Măcelăriu, Patiti’a, Dr. Mesiota, Sorescu si propu- compunerii unui altu ministeriu. Costache relationâ
dintiei prime, comissiunile prin referenţii loru re­ netorii: Romanu, a se lua desluşirile presidiului senatului in sied. din 25 Aprile v. si senatulu după
portară despre alegerile nedificultate si se verifica spre sciintia; G-aetanu, Boiu: a se satisface hota- art. 93 din constitutiune aprobâ, câ Domnitoriulu
l
deputaţii afara de Petricu, Pred’a, Sorescu, Dr. rirei Sinodului din a. 1875 pentru arondarea pro­ se chiame la ministeriu pe cine va voi.
Oncu si alţii carii n’au tramisu credenioralele topopiateloru, fiindcă se pertracta de competinti’a Asia „Un. p. A.“ relationâza, ca in 26 Apr.
loru. — congresului si de Authonomi’a Archidiecesei, după v. noulu ministeriu s’a compusu in modulu urma-
Fiindu membrii Sinodului multu preste majo­ ce s’a desbatutu cestiunea in delungatu, s’a pri­ toriu:
ritate verificaţi se constitue biroulu Sinodului âle- mitu propunerea lui Romanu: ca Sinodulu ia des- D. M a n o l a k e K o ă t a k e , presiedinte alu
i , • •
gundu-se notari din cleru: Baiulescu, si Siagau si lusirile Presidiului spre sciintia si decide a se cabinetului si ministru de comerciu, agricultura si
dintre mireni: II Branisce, E. Brote, A. Moldovanu aşterne proiectele la Congressulu natiunaîu base- lucrări publice.
l
si Duvlea. Cu aceste la l / âra d. am. se inchide riceseu. D. V e r n e s c u la interne.
2
Siedinti’a, Marti in 13/25 Aprile in a III. Sie­ Cu aceste se Încheia Siedinti’a aprâpe la 2 D. C o g a l n i c e a n u la affacerile externe.
dinti’a sinodale după autenticarea protocolui sieden- âre d. am. D. I o a n u B r a t e a n u la financie.
tiei tr. si după anunciarea multoru petitiuni si (Va urmâ.) D. G e o r g i u C h i t i u la cultu si instrucţiune
eshibite intrate la Sinodu, s’au alesu comissiunile: • • i U.’UÎ' ;t:oni I) Ull'.’IUO !■' ,(/ : '].<! (IVIV publica.
verificatâre'a, finantiaria, scolastica, bugetaria, pe- D. Michaile F e r e c h i d e la justiţia.
titionaria si cea pentru propuneri. ISrasiovn in 10 Maiu 1876. D. Oolonelu S l a n i c e a n u la resbellu.
S’a tienutu apoi Siedintia confidenţiale. După Incheiendu-se impaciuâl’a dualistica in Vien’a, Acestu ministeru de coalitiune e salutatu cu
acest’a s’a inchisu siedentia, Mercuri membrii Sino­ miniştrii maghiari s’au intorsu acasa si indata au bucuria de catra intrâg’a press’a opositiunale. „Ro-
dului lucrara in comissiuni. — si pusu in activitate corpurile legiuitârie. Vineri manulu* se esprime intre altele despre acestu mi­
Joui in 15/27 Aprile la 9 6re a. pr. in Sie­ in 5 Maiu s’a tienutu prim’a siedintia, in care s’a nisteriu, „ca va fi salutatu de naţiune, chiaru
dinti’a a IV-a sinodale s’a autenticatu protocolulu si intemplatu o ciocuire intre guvernu si opositiune pentru compunerea lui. Tâte partitele fiindu re-
siedintiei trecute, s’au anunciatu ceshibitele intrate din caus’a impaciuelei. Venindu la vorba stabilirea presentate in guberniu, elu oferesce garantiele cele
la Sinodu. Rosiescu face o propunere, câ intre ordinei dilei, betranulu oppositionalu Ernestu Si- mai temeinice, ca alegerile voru fi pe deplinu li­
candidaţii, la preoţia consistoriulu se intarâsca pre moDyi face propunerea, câ primulu obiectu alu bere;* ■ ■ i
celu mai calificaţii. Dr. H o d o s i u face alta pro­ ordinei dilei pentru siedinti’a prossima se fia re­ „Bine venitu dâr’ fiindu pentru tâta naţiunea
punere, câ se se tiena 2 siedentie pe di dela 9—1 portulu guvernului despre resultatulu negotiatiuni- acestu ministeriu — continua numitulu diuariu —
6re si după prahdiu dela 5 pana la 9 6re sâra. loru de impacatiune. Acâsta propunere, la care s’a pe candu toti -lu saluta cu lacrimi de bucuria,
Acâst’a privinduse de iirginte s’a primitu. alaturatu si oppositiunea din drâpt’a cu emenda- numai din ochii lui (ai ministeriului) curgu lacrimi

Dnpa aceste se redica siedentia publica si se meutulu, câ reportulu guvernului se se e'stiiida a- de durere. Elu sufere numai, ca-ci moştenirea ma-
. . 8 . >• - ■ i. rtfi U -U" b- /: