Page 14 - 1876-05

esoperâ sustienerea resolutiunei din 29 Maiu 1861, prussaci dela Magdebuş si Berolinu, de comitetele singuru dialectu si unu modu de pronuntiatiuue,
prin care dotatiunea s'a data pentru totu-deauu’a. ; bulgaresci si in fine espre reservatiunile mentali bra pe celelalte dialecte se le aiba numai de auxi-
La aceste au urmatu unele desluşiri din par­ a le dloru Cogalnicean et Iepureanu. Dâra fiindu- liarie. Apoi chiaru scrierile loru differu unele de
tea P r e s i d i u 1 u i, ca acestu actu a fostu piedec’a ca despre evenimentele dilei ve informaţi pe alte altele. Eu am cercatu se compăru modulu scrierei
impartirei, pentru-ca prescrie, cum se se faca si caii, eu voiu remand pe langa temi ce mi-ati celoru dela Blasiu cu alu celoru dela Sibiiu, Bra-
aceste le declara câ respunsu la interpelatiunea dep. pusu. siovu, Pest’a, dbra mai alesu cei din Ungari’a dif­
Baiulescu. Arata dorinti’a câ indata se impartia Despre comunicatunea ntfstra literaria se vor- feru in stilu si in unele expressiuni pocite, cu
acelu ajutoriu. Iuterpelantele se declara multia- besce si aici in divers cercuri si la diverse oca- mente, amente, imente si cu „astfeliu—lu^ungu-
mitu. — siuni, uneori cestiunes se discuta cu seriositatea ce rescu, cu care unii scriitori făcu si pe la noi des-
Propunerea comissiunei de a se impartf ajuto- merita. Nimeni nu s feresce de ea. Este inse tulu scandalu.* „Asia este amice,* „continua alu
riulu de stătu indata, se primesce. Comissiunea interessantu se cunosc si scusele si conclusiunile sieselea,* „romanii de preste Carpati citescu f6rte
mai referăza, ca in a. 1875 42 parochie au deve- ce se audu dela 6meri. Dâra spre a le asculta pe pucinu romanesce, ddra ei se escusa mai alesu cu
nitu vacante, 6 s’au intregitu, 3 s’au redusu si 33 aceste, daţi se intraau in unulu din numerâsele d6ue impregiurari, una ca -si petrecu vidti’a citindu
se administrbza; mai arata, ca cu cele remase va­ cluburi a le capitalei, său cumu le dicu pe airea multe de tbte in cate trei limbi, si alfa, ca pana
cante din anii trecuti suntu 63 parochie. Se iea pe italieneşte C a s i n e , sdu câ pela dv., societăţi inainte cu pucini ani publicatiuni literarie si diaria
spre scientia. — de lectura. Alegeti-ie unulu din cele patru prin­ de ale nâstre numai cu mare greutate strabatea la
Propunerea dep. Moldovanu, câ se se indato- cipali, in care tdte v)i afla parti din societatea cea ei dincaus’a censurei austriace si unguresci, si acele
reze comunele basericesci a-si asigură contra focu­ mai aldsa a capitalei adeca: clubulu „betraniloru inca loru li se păru f6rte scumpe in comparatiune
lui realităţile basericesci, se primesce. Asemenea conservativi,* „clubuu liberalu,* „clubulu junimei,* cu cele ce esu in patri’a loru si cu atatu mai
si propunerea cav. Puscariu, câ se se creeze unu „clubulu militariu*. Se ceremu asta-data a fi in­ scumpe relative la pretiurile publicatiuniloru euro­
stipendiu pentru unu contabilu la epitropia si pen­ troduşi in clubulu jmimei, pe piati’a teatrului. Pe pene*. In fine alu sieptelea dupa-ce resummâ ra­
tru administrarea fonduriloru basericesci, se pri­ langa primirea caldudsa si adeveratu romanbsca de ţiunile aduse pana acilea, mai adause si dela sine
mesce. — care ai parte, vei <fla in localulu separatu mai observatiunea, după mine de mare iinportan-
Propunerea lui Siagau despre unu salariu ca- multe diaria in limba nâstra si in limbele fran- tia, ca nu atatu ortografiile si stilulu, modulu
techetului din Reghinu se transpune consistoriului. j cesa si angles’a, alaiurea una biblioteca mica, dâra manier’a de scriere, catu mai vertosu immens’a di­
Cu aceste se închide siedinti’a. aldsa si eleganta. In seri’a diarialoru romanesci versitate in educatiunea ndstra p o l i t i c a , in le-
i
Iu siedinti’a a IX-a din 17/29 Aprile după j vei vedd dbue politice si una belletristica do pre­ gislatiunile tieriloru locuite de romani, in modulu
amddiu după autenticarea protocolului si anuntiarea j ste Carpati, — abia atinse de cineva. Dbea ai de a vedb lucrurile, in terminologiile scientifice, iu
esibiteloru se votdza intre propunerea comissiunei, j venitu din Austri’a ori Ungari’a, vreunulu din mem­ relatiunile de alta natura cate amu avutu noi cu
1
câ ajutoriulu de stătu se se imparta prin consisto- brii clubului te va reflecta la ele cu multa amabi­ turcii, cu rusii, cu grecii, si cu germanii, maghia­
riulu plenariu, si intre a lui Baiulescu, câ se se litate câ se le citeşti, „se afli novelle din patri'a rii si slavii meridionali; in comunicatiunea nbstra
imparta prin deosebite senate, se primesce a comis­ dtăle,* si pbte’ti vs mai adauge: „spunu dreptu, cu Franci’a, si aloru cu Vien’a si cu B.-Pesf a;
siunei pre langa amendementulu lui Romanu. — noi nu le prea citimu, ca nu le intielegemu.* in fine in diversitatea affaceriloru interne a le fia-
La ordine se pune alegerea membriloru in se­ Diaria romanesci, se nu le intielbga romanii, se carei parti de naţiune, suntu totu atatea cause, câ
natele consistoriului. La propunerea unui membru p6te acbsta? Se pdte prea bine. Si sciţi dv. cine ei se pricbpa cu anevoia scrierile nbstre si noi pe
s’a statoritu de catra sinodu, câ fia-care senatu se suntu numeroşii membri ai acestui clubu? D6ra ale loru; de unde apoi vine, ca perdemu plăcerea
consta din 9 membri. După acdsta s’au alesu prin nici-unulu din asia numit’a „junime de auru* usio- de ale citi. Cautati de exemplu la germanii au-
votare secreta in senatulu basericescu: Ioanu Tipeiu rica, venturatica, ci mai toti individi din lamur’a striaci si la prussiani, ce reu se intielegu ei in
si B. Baiulescu; in senatulu scolariu Ioanu Popescu, societatiei, juni si barbati dela etatea de 25 ‘pana aceeaşi limba a loru, totu camu din căuşele pe
Nicolau Mihaltianu, I. Papiu, Dr. Hodosiu, Dr. la 40 de ani in susu, proprietari, funcţionari de care le atingu eu acile. Asia si grecii supusi tur-
Mesiota, Dr. D. Barcianu, E. Macelariu, Candrea, frunte, technici, medici, bmeni si cu sciintia si cu ciloru nu pricepu mulţime de lucruri, care se scriu
Dr. Pecnrariii; in spuiatnlu npitrnpooou s .Qtoj«riu, avroro Eoporianfi’Q oi fuinin aî/»i i*n rla astarii în Hrati’a libera. Locuitorii Italiei meri­

Cuntianu, Hentesiu, Drocu, Dr. Nemesiu, Dr. Ra- preste Carpati, o vei face in tbte celelalte cluburi. dionale si ai celei neapolitane pana la unificare
cuciu, Bechnitiu, I. Pred’a si Tecontia. Câ assesoru Cbrca, te va costa multu cate % 6ra. Vei în­ nu sciea ce se albga din lectur’a diarialoru dela

scolastieu salarisatu s’a alesu cu unanimitate Dr. treba după căuşele acestei „indifferentie*. Toti Milanu si dela Veneti’a, pre catu tinipu aceste era
I. Hodosiu, cu aceste se inchide siedinti’a la 9 bre voru protesta in contra expressiunei dtale si o voru supuse Antriei.

sdr’a. — combate. Eta, acumu ati nemerit’o Domnii mei, bra eu
A X sied. sinodale s’a tienutu in 18/30 Apr. Apoi dâra care se pbta fi caus’a, ca diariale ve multiumescu pentru justele observatiuni finali,
După autenticarea si anuntiarea esibiteloru intrate si de pteste Carpati nu se mai citescu precumu se am adausu eu si le-am disu sbr’a buna. —
a propuneriloru lui P i s o , câ consistoriulu se arate citea inainte de 1848? La întrebarea acbsta vei
pe viitoriu unu conspectu despre nrii cati s’au re- primi o suma de răspunsuri. Unulu -ti va dice:
feratu si cati au remasu nereferati, cate procese Betranii noştri citea carte si diaria de preste Car­ Bucnresci 26 Aprile 1876.
divortiale au fostu, acdsta se transpune comissiu- pati, pre candu acelea se tipariea cu slove si lim- Vineri, 23 curentu, la brele 10 de dimiubtia,
nei pentru propuneri. Comissiunea pentru propu­ b’a nu era latinita asia preste mesura. Altulu va M. S. Domnitoriulu a asistatu la oficiulu divinu la
neri referbza despre emblemele la seminariulu „An- observa pe scurtu: Ortografi’a ddloru la noi este baseric’a St. Georgie-Nou, fiindu hramulu acelei ba-
serici.
dreianu* cu acea, câ se se amane esecutarea, fi nesuferita, ne-amu dedatu cu caciule si coditie,
După acbsfa, la 11 bre, Mari’a S'a a mersu
indu-ca este a se zidi la seminariu. — fara acele nu ne este indemana se citimu. „Nu
la cuartierulu regimenteloru alu 3-lea si alu 6~lea
La ordine se pune referatulu comissiunei sco- este asia,* replică unu alu treilea, „stilulu celoru
de infanteria de linie, care au de patronu pe St.
larie, din care se vede, ca prin dimissiunea refe­ de preste Carpati este greoiu câ si celu nemtiescu; Georgie, si a luatu dejunulu împreuna cu corpulu
rentului scolariu s’au impedecatu lucrările si ca s’a ei scriu cuvente romanesci, dfira constructiunea, ofitieriloru acestoru doue regimente. D. ministru
substituitu acela prin Dr. Ilariu Puscariu, care la fraseologi’a, idiotismii, proverbiele suntu nemtiesci, de resbelu, D. geueralu comandantu alu divisiei 2
propunerea d. Dr. Hodosiu se iea spre sciintia. ungureşti, latineşti, serbesci, nesuferite audiului teritoriale si mai mulţi siefi de corpuri au luatu
parte la acestu dejunu.
(Y a u r m â.) romanescu. Chiaru interpunctiunile precumu le ap-
Cu acbsta ocasiune, M.. S. Domnitoriulu a a-
plica ei, te irrita candu citesci, pentru-ca se iau
dressatu D-loru ofitieri urmatbrele cuvinte:
după nemţi si punu virgula totu la alu treilea ori
Suntu fericitu de a Me afla astadi in midiu­
Bncnresci 6 Maiu (24 Aprile) 1876. alu patrulea cuventu, pare ca ar’ avă lectori cu loculu D-v6stra la serbarea regimenteloru alu 3 Iea
(Fragmente dintr’o epistola mai lunga)........................... suspinu in peptu. Acfista vine de acolo, ca pre si alu 6-lea. Redicu acestu paharu in sanetatea
îmi diceti, ca 6menii pe la dvdstra se camu mira semne’i dedau de mici câ se resufl9 la fia-care in- acestoru regimente, cari făcu o parte demna din
de recdl’a, cu care suntu tractate de catra literaţi cisu alu periâdeloru nemtiesci, lungi câ vermii so­ armat’a nbstra si cari, in tbte ocasiunile, la exer-
citiuri, la inspecţii si la manevre, au sciutu a -si
si preste totu de catra publiculu cititoriu din Ro- litari. Din caus’a mai alesu a peribdeloru si a
atrage multiumirea Mea.
rnani’a productele litorarie romanesci din Transil­ unorn expressiuni necunoscute la noi, am vediutu
La aceste bine-voitGre cuvinte, şefii regimen­
vanii si Ungari’a, si adaugeti, ca diariale roma­ la „Romanulu* traducundu articlu intregu din ro-
teloru reapestive au respunsu raultiamindu Măriei
neşti de din colo se citescu fdrte pucinu in Roma­ manesce in r o m a u e s c e , câ si cumu Tai traduce Sale de marea on6re ce le-au facutu venindu in
nii. Aveţi dreptate: acdsta este una din cestiu- din alta limba*. „Pbte fi, ca la mulţi le lipsesce midiuloculu loru, si inchinandu in sanetatea M. S.
nile cele mai interessante, care merita se fia rele­ audiulu musicalu, care la limb’a nâstra se cere se Domnitoriului si M. S. Domnei urări, cari au fostu
vata si discutata de aprbpe. Nu sciu inse ddca ea fia mai asia de finu câ la elin’a ori frances’a,* urmate de entusiaste aclamatiuni.
are locu in vreo foia politica, mai alesu astadr, pre adauge alu patrulea. „Se p 6 t e “ ; continua alu cin­ Inaltimea Sa apoi a rostitu urmatbrele cuvinte:
Suntu acum aprbpe doui ani de candu regi-
candu t6ta lumea te intrbba de Muktar-pasia, de cilea, „mie inse mi se pare, ca romanii de preste
mentulu alu 6-lea de infanteria de linia a serbalu
insurgenţi, de Montenegro si Serbii, de actitudinea Carpati citescu r o m a n e s c e mai pucinu decatu o di, care va figurâ câ unu faptu istoricu in ana­
pasiei dela Rusciucu, carele este unu maghiaru re- noi, si ca ei in midiuloculu atatoru limbi s t r ă i n e lele sale, atunci candu amu numitu pe Alteti’a S’a
negatu, de alţi generali turceşti, după naţionalitate inca nu s’au decisu câ se cultivă cu energia unu Principele Milanu alu Serbiei siefu alu acestui re-