Page 5 - 1876-05
P. 5
>u
n/;o ii onij(/'. tu i|[ab .?• j i a,
Gaaet’a esc do 2 ori: Joi’a si Duminec’a, Ba prenamera ia poştele e. si i\, 6Î pe ia
FâFe, caadu concedu ejatâriaio. — Pretiulu: Anula XXXIX. DD. corespondenţi. — Pentru seric 6 cr.
pa 1 şea 10 fi., pa */& 3 fl. v, a. Tieri eeîemo 12 fl. [fim i l Tacaîa timbrala a 30 or. de flacare pu
jjîi;
V. a. pe ana arm sân 2!/î galbini mon. snnatdria. blicare.
!
3fi uhd util ,9ii«ifcho l ih.^i f.I • fiil'O • >:/ţ :i .«o /"• i/ii! fii avia- »*
Sr. Braslovo 7 Main 25 Aprile ţcij u>q e
______ ■ - 13 ■
nlMfl
Spalare de harapi. mulu censurei vechi ce domnise in acâsta monar- natiuniloru, apoi densulu nu va disţ decatu nu
:
«0
(Oapetu.) chia pana la 1848, ai după aceea sub avertisse- mai dintr’odata cu poporulu maghiaru. In - acelu
T i V 4 5 ^ » « B 8 0 i (iiJJt , l i‘> !• ’l.» î J ll
Amu avea se ne tragemu unu computu exactu mentele politienesci, apoi sub legile draconice de casu voru avea se alâga una din trei: a se trans
pressa, pe la noi pucine se potea tiparf, precum forma in slavi, sâu in germani, ori a dispărea prin
iuca si cu dn. Grigorie Moldovanu, carele de cativa
este chiaru si a s t a d i . De aceea inse literaţii ro mârtea cea mai fiorâsa cu armele in mana, intocma
ani incâce tiene drumulu romaniloru in „Magyar
mani totu au lucratu si lucra mereu, de si fara câ odiniâra gloriosulu poporu alu Daciloru in lup
Polgâr* din Clusiu, ii înfrunta, dascalesce, calum-
permi3siunea celoru cari conspira in Clusiu asupra tele cele gigantice sustienute in contra cumpliteloru
niafiia in modu apr6pe necalificabile •*). De ar’
aci „M. Polgâr*, ca elu prin publicarea diatribeloru vietiei nâstre naţionale. Asia dâra ori-cine ar’ vof legiuni a le Romei.
se-si compună bibliotheca curata romanâsca, o p6te Necalitele dascalituri adressate romaniloru in
lui M. in locu de conciliare intre maghiari ai ro
face acâsta celu pucinu din 6000 de volume, din „M. Polgâr*, încercările desperate de a le insufla
mani, mai vertosu atîtia, nutresce, inferbenta ura
care va afla la 1300 si originali, mai alesu dâca gustu pentru despotismulu modernu, perfidu, ma-
si urgia intensiva, pâte ca dâra ar’ lua cu totulu
va reflecta si la celea ce au esitu ‘ dela 1873 chiavellisticu, revoltatoriu de spirite, produce tocrna
alte mesuri, in direcţiune oppusa. Tâte câ tâte, . . . ij«o Sa n
redactiunea nu ar’ trebui:.se sufere in colânele sale mcâce. resultatele oppuse. lutru adeveru, citindu noi in
MUU iJdfcT* iii IjjD3aFJ); IshJ :Ki «uin# 7 ţivit,ux <1 wn
falsificarea ;Ae adeveruri patente, documentate, ve- Se inputa romaniloru trecuti prin scâle, ca au vectivele brutali si hostili, cate se publica in dia
diute de tâta. lumea, precum le falsifica dn, M. de alerg&tu după funcţiuni? A s i a a doritu, cerutu, riale maghiare in contra romaniloru, amu cugetatu
ex. in „M. Polgâr* nr. 84. Asia făcuse diariulu pretinsu n a ţ i u n e a in nenumerate supplice si pe- adesea, ca dâca acele ar’ fi plătite cu auru greu
titiuni înaintate la tronu. Dâra maghiarii? Ce sciu de catra inemicii magbiariloru, totu nu ar’ potâ fi
„Patri’a* fundata de ministeriu in a. 1870. Ur-
ei mai multu, decatu se alerge la funcţiuni ? „Di’rni scrise mai bine, pentru-câ se instrainedie mai multu
mar,ea fb: irritatiune si urgia generala, in catu
ceuru, se nu'ti dicu orbu.“ Ori-cine 'se inpute ro si mai siguru spiritele romaniloru de catra compa
nici-unu romanu nu-o prenumerâ. G. M. dice, ca
totu ce ■ au facutu romanii pentru cultur’a loru da- manului unele si altele, numai intelligenti’a ma- trioţii loru. Asia de ex. dâca lui Blas. Orbân,
<
,. ■ no j] i tuia. Djfiosb ,ia:. ri .
ghiara se taca, se nu-si casce gur a, ca-i stâ reu dâca auctorului articliloru despre Ciangaii din Mol-
tâza de inainte de ,1848. Ignorantia grosolana,
sâu minciuna demna de mare urgia. S’a intern- de totu. Mai antaiu se numerati pe funcţionari dov’a *), ori lui „M. Polgâr*,' sâu jidoviloru, cari
i Biri ■
A j _ j , -
platu tocrna din contra, ceea ce noi amu adeveritu după n a t i o n a l i t a t i , din schaematismulu tierei, ne insulta in „Pester Lloyd", li s’ar’ plaţi pe fia-
cu sute de documente authentice cate amu publi- apoi se vorbiţi. Funcţionari? Pana in a. 1848 se care anu cate diece mii de galbini, spre a inver-
aflâ in tdta Transilvanii celu multu 30 funcţio siuna si amarî pana la ficaţi pe romani, ei totu
catu in viâii’a nâstra, si cu fapte complinite. Dn.
M. G. se provâca la cativa pessimisti romani, dela nari d e c l a r a ţ i , preste una miie era maghiari, sasi, nu ar’ potâ versa prin penele loru mai multu ve-
Sibiiu si dela „Albin’a*, cari sufere de splina si nemţi si renegaţi. In a. 1860 se aflara cu micu ninu omoritoriu de ultimele sperantie a le recon-
cu mare 172 funcţionari romani, preste 720 ma ciliatiunei.
de ficatu. Se mârga cu ei undeva la apele mine
rali, spre a se cura cu totii. Ce au avutu sibiianii ghiari, restulu sasi si nemţi. Astadi? Lasamu se’i Se spune, dâra pâte se fia si calumnia, — ca
inainte de 48? Fondu ,vreo ?,30 de mii fl., cursu numere G. M. si se’i publice in „M. Polgâr*. bietulu G. M. scrie numai aceea ce i se comanda
Dâra dintre romani se făcu prea mulţi popi ? si asia precum i se dictâdia in până de catra cori
de preoţia pe 6 luni, episcopu fora residentia, vreo
Ce ve pasa vâue? Acâst’a e trâh’a nâstra. Nu feii dela *M. Polgâr*. Atatu mai reu pentru den-
30 de sc61e elementarie câ vai de ele, literatura
— „Ceasoslovu* si: „Molitvelnicu,* incolo vai si cumva se se faca din studenţii calviniloru popi ro sula si mui ratosu pentru caus’a ce li se pare cu
amaru. Era astadi? Emanciparea totala a baseri- manesci, câ sub Rakoczy si Apalfy? apara acei âmeni desperaţi. Ga acestora nu le
cei orthod. romanesci de cea serbâsca, metropolia Numitulu collaboratoru dela „M. Polgâr* de- place se audia adeverulu, se cunâsce mai alesu din ? • f ' ‘ 1 t i *
~
’
>
:
£
v
‘
P
*
i
>
i
.
•
r
-
-
\
î
j
si episcopii, fora picu de ajutoriu strainu. Insti- nuntia neincetatu pe diariale romanesci de dincâce, acea impregiurare, ca se ferescu câ de focu, nu
ca romanii se plangu asupra tiraniei maghiare. Ce cumu-va'se se stracure in diariale loru ceva bine,
tutu theologicu si pedagogicu, demnu de metropo
e dreptu, noi inca amu mustratu la unele ocasiuni care s’ar’ potea dice cu totu dreptulu despre ro
lia; 2 gimnasie mari; mai multe ac61e normali, la
600 scâle elementarie; fonduri in bani si realitati pe collegii si chiaru pe unii correspondenti ai no- mani, nici argumente de aparare justa pentru po
preşte. 1. milionu; literatura eclesiastica si pedago strii, ca-ci se mai vaiera atata intr’unu modu ne- porulu nostru nu suntu luate in nici-o considera-
gica respectabile, constitutiune dâmna de pismuitu, demnu de barbati forti, si le-amu demonstratu cu tiune. La tâte defectele romanului cauta cu mi-
mulţime de teneri pe la universităţi de afara, si argumente imprumutate dela istoria si experientia, croscopulu, facundu din musca elefantu si din tien-
anume in Vien’a (uniţi si neuniti) aprâpe 100, ca dâca este astadi cineva demnu de vaieratu, acela tiariu armasariu ; din calitatile bune a le lui nu
candu pana la 1848 abia era cate 4—5. De pro- e poporulu maghiaru; mai departe, ca on-ce lovi vedu nici unic’a. La tâte ocasiunile se incârca a
gressele. romaniloru gr. catholici nu mai dicemu asta- tura rapedîta asupra vietiei naţionale a romaniloru, separa si desbina pe poporu de intelligenti’a lui si
data nimicu. Progressulu in literatur’a nâitra este resalta câ bomb’a dela unu corpu elasticu in celu pe acâsta intre senesi. Si apoi totu ei fabulâdia
insutitu mai mare decatu a fostfl inainte de. 48. oppusu si se sparge in acesta, adeca in casulu no de bostilitatea romaniloru catra densii. Acâsta
Se spună cathalâgele librariloru si anuntiuri biblio stru, in corpulu natiunei maghiare. Ar’ trebui se perfidia te desgusta cu atatu mai multu in „M.
grafice romane, ce amu avutu pana atunci, si cate scia odata cu totii, ca sârtea si venitoriulu natiunei Polgâr* dupa-ce sci ca redactorulu seu, armânu
avemu a s t a d i . Si câ se nu se p6ta presupune, ca romane, progressulu seu in civilisatiune si prospe curatu după tata si mama, prin urmare maghiaru
„manamu pe 6meni in Aprile*, âta acilea unu estrasu ritatea nâstra nici-decumu nu depende mai multu numai din educatiunea Clusiului, de altumentrea
succinctu din B i b l i o g r a f i a . c h . r o n o l o g i c a dela buna sâu rea vointi’a natiunei maghiare, cle- barbatu cu multe cunoscintie si mai alesu versatu
r o m a n a , elaborata cu mare diligentia de vechiulu catu a acesteia dela a celei romanesci. De altu- in istori’a patriei nâstre, are nenumerate ocasiuni
professoru D. Iarcu, publicata in edit. II la 1873. mentrea noi distingemu atrinau intre vâieraturi si de a se informa din secuii in secuii, pe care parte
Pe la 1507—12 s’au introdusu artea tipogra intre apararea cea mai decisa si energiâsa, oricandu au fostu spiritulu de bostilitate, si unde mai este
fica si la romani. Numerulu cartiloru tipărite din so indrâpta asupra nâstra lovituri, sâu apriate sâu acela pana in diu’a de astadi. Se pare inse, ca
care se mai potu afla exemplarie, este de atunci, clandestine, fia acelea din ori-si care parte. In nici lui câ unui renegatu nu-i "este permissu a me-
după secuii: In sec. 16-lea 20. In alu 17-lea 94. caşuri de aceste nu cunâscemu crutiare. Nu mai sura cu cumpănă drâpta. Uneori s’a vediutu stra-
In alu 18-lea 336. In alu 19-lea pana la 1830 este nimeni intre noi, care se afle plăcere intru a
numai 370, âra dela 1831 pana la 1848 circa sărută vârg’a cu care este batutu; se afla inse mii *) Anume Lâszlâ Mihâly, care in una serie
1170; apoi dela 1848 pana la 1873 au esitu de mii, cari suntu decişi a o frânge si sfarma in lunga de articli versa focu si flăcări asupra roma
4795 publicatiuni romanesci. Mai aflamu 188 fara bucăţi. Positiunea nâstra este defensiva, si pe a- niloru si a calugariloru italiani mai alesu in art.
dat», are nu »'au potutu clasica după ani. Se câsta o vomu sci păstră prin tâte generatiunile. IX, din care s’au reprodusu unele insulte si in
„Gazeta*. Ce turbare, ce furia la elu, ca limb’a
intielege, ca cele mai multe cârti romanesci s’au G. M. si toti patronii sei ar’ trebui se iâ odata maghiara nu pâte apuca si in Moldov’a de asupra.
publicatu in alte tieri, din cauaa ca sub despotis- actu despre acea convicţiune intima, afundu inrade- Ce dorere sfarmatâre pentru acei ciangai, cari —
IIO: cinata a romaniloru, ca poporulu nostru nici-odata
fora a’i silf cineva, -si uita limb’a materna. („Hon*
j Vedi mai de curendu nr. 84 din 12 Aprile nu se va transforma in poporu maghiaru, si ca nr. 291 din Dec. 16, 1874). A cititu acele furii
an. c. dâca este cumva scrisu, câ elu ae dispara din seri’a Pap Simon?
