Page 2 - 1897-08
P. 2

Pagina 2.                                                            GAZETA TRANSILVANIEI                                                                     Nr. 171—1897


                  Marile  puteri  vor  lua  măsuri  pentru  Spaniei:  Conservatorii,  disidenţii  sub  Silvela  academiilor,  preoum  şi  universităţilor  din  ofioerl  va  avansa  eto.  El  afla  tâte  aceste»
             oa  drepturile  creditorilor  anteriori  ai  Gre­  şi  liberalii  sub  Sagasta.  Afară  de  aoeste  străinătate.  Dâcă  se  va  întroduoe  acâstă  numai  prin  puterea  mBgioă  a  baoşişnlui  şi
             ciei  să  nu  fiă  jignite  prin  plata  aoestei  in­  trei  partide  mai  e  şi  o  partidă  a  liberalilor,  reformă,  atunol,  ce-i  drept,  disertaţiunile  le  comunica  âspeţilor,  dâcă  îi  dedeau,  după
             demnităţi  şi  iau  în  aoest  scop  sub  controlul  al  căror  şef  este  Mărtinez  Campos,  fără  să  nu  vor  mai  putâ  fi  aşa  uşor  plagiate,  dâr  împrejurări,  câte  5,  10,  20  de  franci.  Ase­
            lor  administraţia  veniturilor  veohei  şi  nouei  se  mai  pună  în  soootâlă  şi  mişcarea  carlistă,  luorate  de  alţii  vor  pute  fi  totuşi  şi  meni  speoialităţl  ar  dispărâ  negreşit  prin
            datorii publice.                              oare  în  vremurile  din  urmă  a  luat  proporţii  atunci.                                 abolirea baoşişului.
                  3.  Privilegiile  şi  prerogativele  ce  po­  îngrozitbre.
                                                                                                             Manevre  sângerose.  Un  atentat  din
            seda  Greoia  în  Turoia  înainte  de  răsboiQ,     „Faţă  de  aoâstă  stare  de  lucruri  ou                                                  Congresul  matematicilor.  Se  anunţă
                                                                                                        cele  mai  infame  a  săvârşit  cailele  aoestea
            rămân neatinse.                               adevărat  îngrijitbre  se  mai  ridioă  şi  opinia                                          din  Ziirich,  că  congresul  internaţional  al
                                                                                                        honve4imea    din   Beszterczebânya   contra
                  4.  Gel  mai  târcjiu  în  15  (jile  după  is-  publioă»oare,  orl-oe  ar  4io®  foile  guverna­                                   matematioilor  a  fost  închis  alaltăerl,  după
                                                                                                        soldaţilor  din  batalionul  al  2-lea  al  regi­
             călirea  preliminariilor,  delegaţii  speoiall  ai  mentale,  e  forte  esoitată  în  urma  celor  oe                                    ce  resoluţiunea  sa  asupra  viitbrei  reorga-
                                                                                                        mentului  de  liniă  Nr.  25  staţionat  tot  în
            Greoiei,  învestiţi  ou  depline  puteri,  se  vor   i-s’au  destăinuit  de  cătră  torturaţii  din   aoel  oraş.  Luorul  se  întâmplă  astfel:  Re­  nisărl  a  congresului  a  fost  primită.  La
            transporta  la  Constantinopole,  în  soopul  Montjuioh.                                                                                  1900  se  va  ţină  în  Paris  al  doilea  congres
                                                                                                        gimentul  de  liniă  Nr.  25  avu  manevrele
            înoheierei păoei definitive.                        „Pe  de  altă  parte,  admiţând,  oă  aoâstă                                         sub  auspioiile  „Sooietăţii  matematice"  a
                                                                                                        împreună  ou  honve4imea.  Majorul  Sohon-   Franoiei.
                  Vor  regula  în  aoelaşl  timp  oestiu-   opiniă  publică  n’ar  oonta  de  loc,  se  ivesoe   ner  comandă  batalionului  său  asalt  oontra
             nile  atingătore  de  schimbul  prisonierilor,  o   o  nouă  greutate  pentru  guvernul,  oare  o   honve4ilor.  Soldaţii,  se  înţelege,  au  înce­  Sortea  lui  Andree.  A4i  se  împlinesee
             amnestie  generală,  libertatea  navigaţinnei  să  fiă:  Ţinuturile  industriale,  Aragonia  şi                                         o  lună,  de  când  balonul  „Vulturul"  s’a
                                                                                                        put  a  puşca  ou  patrone  orbe  asupra  inimi­
             şi  despăgubirile  de  plătit  personelor,  oarl   Catalonia  sunt  ou  totul  subminate  de  pro­  cului.  Unii  dintre  honve4l  însă,  în  loc  să   avântat  în  văzduh  ou  ouragioşii  săi  călă­
             au  suferit  stricăciuni  în  bunurile  lor  din   paganda  socialistă.  Ţinutul  agricol  Andaluzia   pusce  şi  ei  ou  patrbue  6rbe,  au  pus  în   tori.  De-atunol  întrâga  lume  civilisată  4*
             faptul răsboinlui.                           e  istovit,  sărăoit  de  tot,  şi  culmea  oulme-   pus  ci  bucăţi  de  plumb  şi  ou  aoestea  au   de  4i  aşteptă  ou  nedumerire  soiri  despre
                  5.  Delegaţii  vor  înoheia  înafară  de  lor,  finanţele  ţărei  sunt  iu  ruină  tocmai                                          Andrâe,  der  până  aoum  înzadar.  Ce  s’a
                                                                                                        puşcat  asupra  soldaţilor  dela  regimentul
             aoeste  trei  oonvenţiunl:  întâia  pentru  re-   într’un  moment,  în  oare  ea  ar  avâ  mai   Nr.  25.  După  detunătura  puscilor  honve4i-   ales  ou  Andrâe  şi  soţii  săi  de  călătoria?
             gularea  oestiunei  naţionalităţilor;  a  doua   multă nevoe de bani, de cât orl-oând.     lor,  între  soldaţii  batalionului  lui  Schonner   Ajuns’a  el  6re  la  polul  nordio,  sâu  într’un
             prin  oare  se  vor  determina  relaţiunile  oon-   „Afară  de  aoestea  mai  e  înoă  o  pri­  se  au4iră  ţipete  şi  vaete.  Majorul  Sohon-   ţinut  oe  nu  e  locuit  de  suflet  omeneso?
             sulilor  Greoiei  în  Turoia  ou  administraţiu-   mejdia  mare:  e  mişcarea  cu  caracter  pur  re­  ner  numai  decât  dete  signal  pentru  înoe-   Ajuns’a  el  bre  să  vadă  patria  gheţei  eterne,
             nea  imperială  otomană;  a  treia,  în  fine,   publican a Portughezilor, mişcare, oe ameninţă   tarea  fooului  şi  constată,  că  şăse  soldaţi  din   sâu  a  că4ut  jertfă  fâoându-se  martir  al
             pnvitore  la  delictele  comise  pe  teritoriul   să contagieze spiritele spaniole.        batalionul  său  sunt  răniţi.  In  urma  cerce­  soiinţei?  Cine  ar  sci  să  răspundă  la  aces­
             uneia  din  părţile  contractante  şi  ai  căror   „Acestei  stări  de  lucruri  numai  Ca-   tării  se  constată,  că  mai  mulţi  dintre  hon-   tea?  Pote,  că  Andrâe  rătăcesoe  prin  ţinu­
             autori  s’ar  fi  refugiat  pe  teritoriul  celei­  novas  cu  îndârjirea  lui  ar  fi  putut  să-i  mai   ve4l  au  puşcat  ou  buoăţl  de  plumb.  Ră­  turile  cunoscute  din  descrierile  lui  Nansen,
             lalte părţi.                                 ţie  piept.  Şi  dâoă  nu  s’o  ivi  în  ourând  un   niţii  au  fost  transportaţi  în  spitalul  mili­  seu  p6te  oă  a  ajuns  mai  departe  şi  soiri
                  6.  Imediat  după  semnarea  prelimina­  om  energic,  oare  să  menţină  lucrurile  pănă   tar  din  Loşonoz.  In  cjiua  următore  a  sosit   despre  el  vor  sosi  mâne,  poimâue,  peste  o
             riilor  va  înoeta  starea  de  răsboiii  între  Gre­  la  o  reservă  în  spre  mai  bine,  Spania  se   la  faţa  looului  câte-o  oomisiune  atât  din  săptămână,  peste  o  lună  —  sâu,  pote,  nici­
             cia şi Turoia.                               prăbuşeşte  din  looul  în  care  s’a  mănţinut   partea  honve4ilor,  cât  şi  din  partea  arma­  odată!...  Drumul  lui  Andrâe  era  plănuit
                  Trupele  turoesol  se  vor  retrage  ime­  cu atâta greutate..."                      tei  comune,  ea  să  oei’oeteze  luorul.  Comi-  să  mârgă  peste  marea  ostioâ  în  Finlanda.
             diat  pănă  la  linia  Salambriei  şi  vor  ocupa                                          siunile  au  şi  arestat  pe  mai  mulţi  soldaţi  Ouragiosul  aeronaut  se  ooupa  ou  ideia,  de
             mai  multe  puncte,  cu  valore  strategică
                                                                                                        honve4l.                                     a  trece  peste  Oceanul  Atlantio,  dela  insula
             pentru  Turcia,  pănă  ce  Greoia  va  fi  aohi-   S C 8 B B L E   O B L E I .                                                          Capul  verde  a  merge  apoi  pănă  îu  Vene­
             tat  oomplect  indemnitatea,  ce  datoresoe                                                     Deputaţiă română bucovineană. „Neues    zuela.  Aoesta  era  planul  său  şi  pentru
             Turoiei.                                                                 — 1 (13) August.  Wiener  Tagblatt"  anunţă  sosirea  la  Viena
                                                                                                                                                     acâsta  oălătoriă  4' ® >  oă  are  lipsă  de  97
                                                                                                                                                                          a
                                                                                                                                                                        0
                  7.  Relaţiunile  normale  între  cele  două   Alegere  de  protopop.  Despre  alegerea  a  deputaţilor  români  bucovineni,  d-nii  Eu-
                                                                                                                                                     de  ore.  Iu  Stockholm  însă  l’au  făcut  să’şl
             State  vor  fi  reluate  imediat  după  semnarea  de  protopop  român  gr.  or.  în  traotul  Be-  doxiiî  baron  Hormuzaohi  şi  dr.  G.  Po-
                                                                                                                                                     schimbe  planul  si-1  sfâtuiră,  oă  mai  bine
             preliminariilor.                             liu,  din  Bihor,  primim  un  raport,  din  care  poviol,  veniţi  pentru  a  cere  guvernului
                                                                                                                                                     să  pornâsoă  dela  Spitzbergen  spre  Polul
                  Supuşii  celor  două  State  se  vor  bu-  oomunieăm  următbrele  :  Devenind  vacant,  austriac  ajutore  pe  sâma  locuitorilor  inun­
                                                                                                                                                     nordio.  Andrâe  şi  soţii  de  călătoria  ai  săi,
             oura  de  deplină  libertate  pentru  a-şl  vedâ  postul  de  protopresbiter  al  traotului  Beliu  daţi din Bucovina.
                                                                                                                                                      Frăokel  inginer  şi  Strindberg  fisio,  sunt
             de ocupaţiunl în cele două State.            prin  retragerea  în  pensiune  a  veteranului                                             necăsătoriţi.  Strindberg  a  fost  mireleAnei
                                                                                                             Anarchist arestat în Bucureştii. Din
                  8.  Imediat  după  semnarea  prelimina­  protopresbiter  de  pănă  aoum,  s’a  publioat
                                                                                                        BucurescI  i-se  telegrafeză  4' ului  „N.  Fr.   Charlier, fiica renumitului astronom.
                                                                                                                                     ar
             riilor,  posturile  ocupate  înainte  de  răsboiii  conours  pentru  ocuparea  acestui  post,  ou
                                                                                                        Presse*,  oă  cu  ooasiunea  urmărirei  unei
             în  imperiul  turceso  de  cătră  residenţii  şi  condiţia  însă,  oa  fostul  protopop  pănă  va                                             Starea  sanitară  în  Bombay.  Situaţiu-
                                                                                                        bande  de  falsificatori  de  bani  poliţia  din
             consulii  greoi  vor  fi  încredinţate  unor  agenţi  fi  în  viâţă  să  oapete  din  leafa  protopopu­                                 nea  sanitară  a  acestui  mare  oraş  indian
                                                                                                        capitala  română  a  pus  mâna  pe  un  Italian
             timpurarl  oarl,  pănă  la  înoheerea  păcii  de­  lui  ales  oâte  200  fi.  la  an.  S’au  presentat                                  este  forte  oritieâ.  Statistioele  oficiale  arată,
                                                                                                        eu  numele  Polendrino,  oare  este  persecu­
             finitive,  vor  lucra  sub  controlul  puterilor,  trei  concurenţi:  Yasiliu  Beleşiu  paroch  în                                      că  numărul  deceselor  a  fost  mai  săptă­
                                                                                                        tat  de  autorităţile  dm  patria-  sa,  ca  dina­
             care-şi  asumaseră  protecţiunea  intereselor  Chitiohaz, Petru Serbu paroch şi administra­                                             mâna  treoută  de  1071,  sâu  65.61  la  1000,
                                                                                                        mitard  perioulos.  S’a  aflat  la  el  şi  o  cores­
             greoesci în timpul răsboiului.               tor  protop.  în  F.  Gerişiă  şi  Gregoriu                                                sâu  aprope  îndoit  deoât  de  ordinar.  Co-
                                                                                                        pondenţă  forte  estinsă  anarohistă.  Se  4*® >
                                                                                                                                                 e
                  Procesele  întrerupte  de  răsboiii  se  vor  Giurca,  soriitor  la  Cousistoriul  aradan.  Cest                                   lera,  oare  face  2—3  victime  pe  săptămână,
             începe după veohile prooedurl.               din  urmă,  neavând  ani  de  servioiă,  n’a  fost   oă Polendrino va fi estradat.         a  făcut  200  săptămâna  treoută;  ciuma,  care
                  Prooesele  nouă  se  vor  judeoa  după  admis  în  oandidare.  Dintre  ceilalţi  doi,  la   Un  primar  omorît.  Din  Belgradul  Sâr-  nu  mai  coutenesee,  a'  făcut  18.  Populaţia
             dreptul  internaţional  şi  stipulaţiunile  oon-  Blegerea  săvârşită  în  oomuna  Ucuriş  în   biei  se  telegrafeză,  oă  alaltăerl  în  4iua  mare  este forte alarmată.
             venţiunei  încheiată  între  Turcia  şi  Greoia  19  (31)  Iulie,  d-1  Petru  Serbu  a  întrunit  57   o  bandă  de  tâlhari  prinseră  pe  drumul
                                                                                                                                                                                      Aparate
                                                                                                                                                                                               de
                                                                                                                                                           Pentru
                                                                                                                                                                             fotografie.
                                                                                                                                                                         de
                                                                                                                                                                  amatorii
             la 26 Februarie şi 6 MaiQ 1896.              voturi,  pe  când  alţi  trei  membri  sinodali   ţării  pe  Vâlimir  RimovicI,  primarul  oraşu­  fotografie  pentrn  salon  şi  voiaj  forte  renumite;
                  9.  Turoia îşi reservă dreptul de a pro­  s’au  reţinut  dela  vot.  Din  72  membri  sino­  lui  Milanovaţ.  Primarul  fu  torturat  trei  ore   aparate  pentru  fotografii  la  moment,  o  re  cum  şi
             pune  puterilor  revocarea  firmanului  impe­  dali  îndreptăţiţi,  au  luat  parte  la  alegere   întregi  de  cătră  tâlhari,  pănă  oând  sosiră  tote  articolele  necesare,  se  pot  procura  dela  A.
             rial  basat  pe  oonvenţiunea  încheiată  între  numai  60,  oarl  va  să  4>   toţi»  afară  de   nisoe  6menl  din  satul  vecin  să-i  dea  aju­  MOLL  liferantul  curţii  c.  şi  r.  din  Viena,  Tuch-
                                                                                     oă
             Turoia şi Grecia la 9 Maiil 1891.            trei,  au  votat  pentru  d-1  Serbu,  care  a  şi   tor,  care  însă  veni  prea  târejiu.  Nu  se  soie   lauben  Nr.  9.  Manufactură  fotografică  tondată  la
                  10.  Representanţii  marilor  puteri  se   fost declarat oa ales.                     înoă, deoă tâlharii au fost prinşi.           anul  1854.  La  cerere  liste  mari  ilustrate,  coţinend
                                                                                                                                                     preţurile gratis.
             vor  oonstitui  în  tribunal  de  arbitri  pentru
                                                                Reforma disertaţiunilor de doctori. Se       Bacşişul.  Chelnerii  din  Paris  sunt
             tote  diferendele  oe  s’ar  pută  ivi  între
                                                          soiă,  oă  la  universităţile  unguresc!,  rigoro-  agitaţi  de  cestiunea  baoşişulai.  S’au  format
             Turoia  şi  Greoia  pănă  la  semnarea  defini­
                                                          sanţii  în  drepturi  sunt  datori,  după  depu­  două  tabere,  una  cu  devisa:  „trăâsoă  bac­  Adunarea generală a despărţământului
             tivă  a  păoei,  şi-şi  reservă  a  eseroita  drep­
                                                          nerea  rignrdselor,  se  presente  în  scris  nisoe  şişul!"  oealaltă  „jos  bacşişul!"  Luptătorii   XV! (Selăgean-Chioran) al Asociaţiunii
             tul  lor  de  arbitragiu,  fiă  personal,  fiă  prin
                                                          disertaţiunî,  pe  oarl  deoanul  universităţii  din  tabăra  primă  sunt,  firesce,  mult  mai            transilvane.
             mandatari.
                                                          le  împarte  la  doi  profesori  de  speoialitate  numeroşi  şi  de  aceea  argumentul  d®  căpe­
                  11.  Preliminariile  de  mai  sus  vor  tre­
                                                          pentru  a-le  esamina.  Pentru  acâsta  ei  pri­  tenia  al  contrarilor  bacşişului,  că  un  oetă-   Din  cuvântul  de  deschidere  pliu  de
             bui  să  obţie  sancţiunea  M.  S.  Sultanului  în
                                                          mesc  un  onorar  de  câte  10  fl.  Dâoă  pro­  ţân  liber  cu  drept  electoral  trebue  să  con­  însufleţire  naţională  al  veneratului  direotor
             termin de opt 49® după aooeptarea lor.                                                                                                   al  despărţământului,  d-lui  vicar  Aliinpiu
                                                                        !
                                                          fesorii  află,  oă  disertaţiunile  sunt  buDe,  sidere  sub  demnitatea  sa  de  a  trăi  dintr’un
                                                          atunci  rigorosanţilor  respectivi  li  se  şi  dau  venit,  oare  în  fond  nu  este  alt-oeva,  de­  Barboloviciu, reproducem următorele:
                           Din Spania.                    diplomele  de  doctori  în  drepturi.  S’a  cons­  cât  o  milă  deghisată,  a  avut  pănă  aoum   ...Fericit  e  neamul,  care-şl  poteîmpru-
                                                          tatat  însă,  oă  ou  lucrarea  disertaţiunilor  încă  fbrte  puţin  efect.  Ifoile  parisiane  se  muta  idealul  presentului  şi  viitorului  său
                  S’a  afirmat,  că  revoluţionarii  din  in­  s’au  comis  şi  se  comit  abusurl  colosale,  de  ooupă  mult  de  acâstă  cestiuue  şi  cele  mai  din  priveliscea  oontemplativă  a  tabloului
             sula  Cuba  nu  sunt  străini  de  atentatul  co­  nenumărate-orl,  că  cei  ce  au  studiat  drep­  multe  ajung,  în  oe  privesoe  publicul,  la  îufăţişător  de  virtuţile  străbunilor  săi.  Fii
             mis  în  oontra  lui  Canovas  ăel  Castillo.  Este  turile  la  universitatea  din  Budapesta  seu  oonolusiunea,  oă  este  o  rătăcire  a  crede,   şi  fiice  ale  naţiunei  române!  Dâcă  palpi-
             deol  interesant  a  oundsoe  părerea  şefului  din  Cluşiu,  şi-au  sohimbat  împrumutat  di*  oă  ne  mai  dând  bacşiş  s’ar  eoonomisi  aoeştl  teză  încă  în  inima  vostră  pulsul  pentru
            revoluţionarilor  cubanl,  Dr.  Betances  d<n  8ertaţiunile;  unii  au  presentat  disertaţiunî,  bani,  oăol  îndată  ce  plata  ohelnerului  s’ar   tot  oe  e  frumos,  mândru,  măreţ,  înţelept
            Paris,  privitor  la  atentatul  asupra  minis-  cari  ou  ani  de  fid®  înainte  au  fost  luorate  înoăroa  în  spinarea  patronului,  ar  urma   şi  eroio,  trebue  să  fiţi  mândri  de  originea
            trului-preşedinte  spaniol  şi  la  complicaţiile  de  alţii;  ba  s’a  întâmplat,  oă  disertaţiunî  neamânat  o  urcare  a  preţurilor  în  restau­  vostră,  trebue  să  cădeţi  îu  genuaohî  înaintea
            politioe  oe  se  pot  nesoe  în  urma  acestui  luorate  de  unii  în  aoelaşl  an,  au  fost  pre-  rante  şi  oafenele.  Adevărat,  oă  întrodnoân-  tabloului  măestos,  ce  vi-1  infăţoşâză  mama
            atentat  în  Spania.  Etă,  după  un  raport  al  sentate  de  alţii  sohimbându-le  esolusiv  nu­  du-se  o  plată  fixă,  specialitatea  chelneri­  şi  trupina  original  vostre  Roma  antică,  din
             lui  „N.  fr.  Presse",  oare  este  părerea  nu­  mai  titlul.  Pe  oalea  aoesta  au  eşit  dela  uni­  lor  îmbogăţiţi  ar  deveni  forte  rară,  der  acela  vă  puteţi  forma  idealul,  care  să  for­
             mitului şef:                                 versităţile  unguresc!  o  mulţime  de  „doctori  printr’asta  ar  peri  şi  specialitatea  acelor  meze orisonul vederilor nostre.
                                                                                                 ce
                  „Dispariţia  lui  Oanovas,  cjioe  d-rul  în  drepturi",  dpspre  oarl  se  p6te  4i »   că   ohelnerl,  oarl  pentru  bspeţl  înfăţişau  pănă   Cari  însetaţi  de  dorul  isvorului  lim­
             Betances,  va  ave  oa  urmare  reohemarea  lui  şi-au  furat  diplomele,  deoreee  le-au  căpă­  acuma  un  fel  de  omeni  universali.  Aşa  era,  pede  al  soiinţei,  înţelepoiunei;  aveţi  în  ve­
            Weiler,  oăol  oru4imile  şi  esecuţiile  acestui  tat  pe  basa  soiinţei  altora.  Pentru  oa  în  spune  „Gaulois",  pe  vremea  lui  Napoleon  dere  figurile  mâestose  ale  lui  Cicerone,  Pla-
             general  mai  aveau  în  Spania  numai  un  sin­  viitor  să  se  ourme  măcar  în  parte  aoest  iii  un  garson  numit  „le  celebre  felix",  tone,  Demostene,  Seneca  şi  Virgiliu;  dâoă
             gur partisan şi acesta era Oanovas.          abus,  se  luorâză  în  ministeriul  unguresc  oare  în  oafenâua  de  pe  atunci  Helder  voiţi  a  admira  eroismul:  meditaţi  asupra
                  „E  forte  probabil,  oa  recentele  în­  al  instruoţiunei  publioe  un  proieot,  după  forma  oraoulul  tuturor  ofioerilor.  Falix  faptelor  lui  Traian,  ale  lui  Huniade;  când
            tâmplări  să  aibă  oa  urmare  un  „Pronun-  care  în  viitor  disertaţiunile  de  dootorl  vor  soia  tote  câte  se  petreceau  în  ministeriul  de  începe  a  se  stânge  in  pieptul  vostru  fooul
            oiamento".                                    trebui  să  se  tipărâscă  cel  puţin  în  câte-o  răsboiO,  adese-orl  mai  bine,  decât  ministrul  iubirei  de  neam:  priviţi  la  Muoiu  Scevola;
                  „Trei partide se luptă pentru domnia    100 de esemplare şi să se trimită tutur       însu-şl, el scia când cesta sâu cela dintre  Er voi, femeilor române, luaţi-vă oa mo
   1   2   3   4   5   6   7