Page 7 - 1897-08
P. 7

Nr. 172.—1897.                                                            GAZETA TRANSILVANIEI                                                                      Pagina 8


        de-acolo  dând  armaşului  sătesc  4  or.,  îl  sa  o  margine:  cu  oerşitnl  s’a  sfîrşit.  Sem­  menea  teme.  Dâr  nu  le  împut,  căci  aşa  am  tată,  se  vede'  din  venitul  brut,  care  a  fost
        trimite  la  12  6re,  ca  el  să  slobodă  şcolarii  nalul  de  alarmă  al  naţiunii  flamande  a  su­  fost  şi  eu,  când  eram  în  vârsta  lor:  nu  141  jl.  Spese  110  fl.,  deci  rămâne  un  venit
        acasă.  Procedură  demnă  de-un  Herczeg  nat: E timp să n»  ridicăm.                      nepăsători,  ci  încântaţi  de  variatele  plăceri,  curat  de  31  fl.,  cari  s’au  predat  curatoru­
                                                                      1
        Pâfcer!  şi  acesta  o  povestea  el  însu-şl,  ţi-   Poesia  face  alusie  la  Baronul  Zur­  ce  cji  de  c[i  li-se  oferă  în  timpul  de  va­  lui  primar  sâ-i  administreze.  Au  mai  ră­
        năndu-şl  ore-cum  de  cinste,  că  are  o  aşa  mond  de  Volsbergh.  Primarul  oraşului  fla­  canţă.  Acestea  îi  răpesc  cu  sine  şi-i  fac  mas  30  părechî  de  scânduri  de  prima  ca­
        minunată (?) apucătură pedagogică!            mand  Iepern,  oare  numise  în  Senat  pe  na­  adese-orî  să-şî  de  asemeni  datorinţe.  Ml-iau  litate,  precum  şi  un  şopru  acoperit  cu
              Ca  sâ-şl  râsbune  pentru  imputarea  ţionaliştii  flamanc}!  oerşitorl  (Flamendiants),  voiă  eu  să  arăt  pe  scurt  decursul  petre-  scânduri.  Acestea  încă  se  pot  socoti  cel
        părintescă  şi  drâptă,  făcută  lui  de  Rdss.  preourn  se  suie,  Flamancjii  Coremans  şi  de  cerei.                                puţin în 50 fl.
        Dn.  vicar  Herczeg  Pâter  se  apucă  şi  cu  Yriendt  propuseseră  un  proeot  de  lege,       In  focul  juneţei  şi  al  entusiasmului,   La  „Cadril"  şi  „Romana"  am  numă­
        ajutorul  antecesorului  sSu  Iepure  Floria»,  oare  avea  de  scop  să  inartioulez9  egalita­  am aucjit un tînăr chiuind la „Ardeleană":  rat  peste  70  părechî.  Din  cununa  de  domne
        învăţător  în  pensiune,  cantor  şi  de  present  tea  de  drepturi  a  limbei  flamande  cu  cea    Sântionă, Sântionă,                şi  domnişâre,  după  cum  mi-am  putut  în­
        şi  jude  comunal  (oficii  comptabile  !)  Încep  francesă.                                          Dintre sate tu eşti domnă          semna,  au  participat  dâmnele:  Ana  Chel­
        sâ  lucreze  la  nimicirea  şcolei  confesionale  şi   Camera  Deputaţilor  primise  acest  pro-      Ou dor după tine trag              ner  protopopâsă  în  Minthiul  Gherlei,  Ana
        la  ridicarea  unei  comunale!  Rdiss.  Dn.  vicar  ieot  ou  92  de  voturi  în  contra  3.  Senatul   C’âicI aflu ce ml-e drag.        Cherebeţiu  protop.  în  Oâţlcău,  Sanfira
        al  Sălagiului,  care  în  totdâuna  a  luptat  însă  respinse  legea,  după  ce  13  Senatori   Tînărul  de  sigur  scie  pentru  ce  a  Chelner,  D-na  Melian,  Silaşî,  Baldi  din
        din  tote  puterile  şi  cu  o  bărbâţiă  rară  de  naţionalitate  flamanda  trecuseră  iu  ta­  chiuit  aşa.  Der  dâcă  frumuseţa  şi  estetica  Gherla,  Valeria  Mureşianu  din  Valea  Gro­
        pentru  susţinerea  şcolelor  nostre,  a  eşit  în  băra duşmană (a Valonilor).            petrecerei  din  St.-Ioana  a  fost  în  stare  a   şilor,  Victoria  Cheresteş  din  Buza,  d-nele:
        faţa  locului  însă  ce  să  vecii  ?!  Acei  doi   Firesoe,  că  ura  poporului  se  îndreptă  mişca  pe  tinerii  plini  de  vieţă  pănă  la  fan­  Cheresteş  din  Beudu,  Kabdebo  din  St.
        domni  fac  tot  posibilul  şi  prin  defăimări,  acum în contra acestor vencjătorl de neam.  tasia,  apoi  nici  pe  noi,  prosaiştii  betrânl,   Ioana,  Cheresteş,  Kozma,  Negruţiu  din
        aserţiuni  neadevărate,  duc  lucrul  acolo  în­                                           atât  arangiamentul  cât  şi  petrecerea  în  Şugatard, Indreiu Centea.
                                                                                                                                                       r
        cât  vicariul  foraneu  episcopesc  şi  protopop                                           sine un ne-a" putut lăsa nepăsători.               Er  dintre  d-re:  Lucreţia  Chelner,
                                                                                                                                                            #
        al  tractului  Crasnei  în  acest  tract  e  îm-        C  o n  v o c a r e .                   Public  frumos,  ales  şi  destul  de  nu-   Veronica  Papiu,  Silaşî,  Baldi,  Bogdan  din
        pedecat  în  împlinirea  chifunărei  sale  prin    Prin  acâata  se  oonvocă  adunarea  ge­  măros;  chiar  din  depărtări  mari  am  vădut
                                                                                                                                                 Gherla,  LeontiDa  Cherebeţiu  Câţlcău,  Eu­
        gbndarmî,  aduşi  de  d-1  jude  şi  fost  învă­  nerală  a  despărţământului  X  (Brad)  al  Aso-  ospeţl,  precum  de  cătră  Bistriţa,  Reghin,
                                                                                                                                                 genia  Mureşianu  din  Chiet,  Paulina  Che­
        ţător  Iepure  Floriân  şi  nn-i  se  permite  oiaţiunei  transilvane  pe  Duminecă  îu  10  Lăpuş,  Căţloău  şi  Cluşiu,  ceea  ce  dove-
                                                                                                                                                 resteş  din  St.-Ioana,  şi  afară  de  acestea
        a  ţiuâ  adunare  şcolastică  bisericâscă  cu  (22) August o. la Brad.                     desce,  că  dintre  petrecerile  de  vară,  ce  se   numSrâse  domne  şi  domnişâre,  pe  cari  cu
        poporeni credincioşi gr. cat!                      La  acâstă  adnnare  sunt  poftiţi  a  par­  aranjâză  în  aceste  părţi,  St.-Ioana  e  Re­  dragoste  le-aşî  înşira,  dâr  regret,  că  nu
             Acest  Herczeg  Pâter  mai  promite  în   ticipa  membrii,  precum  şi  binevoitorii  şi   gină.  Meritul,  că  petrecerile  din  St.-Ioană   am  putut  în  pripă  a  mi-le  însemna  ;  pen­
        „Szilâgy"  a  desvăli  şi  „agitările  făcute  contra   sprijinitorii acestei iuatituţiunl culturale.  sunt  întot-dâuna  fârte  bine  cercetate  e  al   tru  aceea  înainte  îmi  cer  scusele  să  nu
        şcolei  comunale“.  Yă  promit,  D-le  Redactor    O  b i e c t e :   1)  Deschiderea  adunârei   iubitului  şi  drăgălaşului  preotloan  Cheresteş,   mă timbreze de rău raportor.
        că  momentan  ce  va  apără  în  „Szilâgy"   la  10y   6re  a.  in.  în  biserica  gr.  or.  din   care  deşi  a  trecut  peste  anii  tinereţelor,   SuprasolvirI  au  incurs  dela  :  Dâmna
                                                            2
        ceva,  vi-1  voiu  trimite  pentru  publicare  şi   loo.  2)  Raportul  comitetului  despre  activi­  se  vede  însă,  că  focul  tinereţelor  de  loc   protop.  Cherebeţiu  40  cr.,  D.  Buxbaum
        în „Gazetă".                                 tatea  sa  în  anul  1896/97  şi  despre  starea   nu  şl-a  perdut  puterea  în  d-sa.  Amabilita­
                                            Unul.    despărţământului.  3)  Alegerea  unei  oorni-   tea,  dragostea  şi  bunăvoinţa  dânsului  faţă   S-t.  Miclăuş  40  cr.,  Const.  Mărginean,
                                                     8iunl  pentru  censurarea  raportului.  4)  În­  de  ospeţl  te  cuceresce,  aşa  că  dâcă  mergi   Nicula  40  cr.,  Dionisie  Deac,  Bonţ  40  cr.,
                                                     scrierea  de  membri  noi  şi  încassarea  taose-                                          Kabdebo,  St.-Ioana  60  cr.,  Barcsai,  Cătina
              Lupte naţionale în Flandra.                                                          odată  la  Sântionă  şi  convii  cu  preotul  lo­  20  cr.,  Balint,  Fizeş  30  cr.,  Soos  Şugatard
                                                     ior  dela  membru  vechi  şi  noi.  5)  Cetirea   cului  şi  cu  ospeţii  aleşi,  cari  îi  cercetâză
             D-i  Harald  Graevel  von  Jostenode,  disertaţiumlor,  cari  sunt  a  se  insinua  cu  2   petrecerea  din  an  îu  an,  te  obligă  vrând   10  cr.,  Dubsky,  Gherla  40  cr.,  Mureşianu,
       Flamand  din  Bruxeia,  publică  în  „Zeit"  cjile  mai  înainte  la  directorul  despărţămân­  nevrând  a-ţl  propune,  ca  de-i  mai  trăi  şi   Y.-Croşilor  40  cr.,  Tine,  Cirolt,  1  fl.,  Ne­
                                                                                                                                                meş,  Lăpuş  Rom.  1  fl.,  Cephard,  Gherla
        din  Yiena  un  interesant  articol,  pe  oare-1  tului.  6)  Raportul  comisiunei  pentru  oen-  pe anul viitor să nu laşi să nu o cercetezi.
        resumătn şi noi în cele următore:            surarea  raportului  comitetului.  7)  Alegerea    A  trebuit  să  admir  mai  ales  arenele   1 fl., Baldi, Gherla 20 cr.
                                                                                                                                                      Toţi  aceşti  generoşi  domni  şi  domne
             „O  puternică  mişoare  se  petreoe  în  a  doi  delegaţi  pentru  adunarea  generală  a  de  joc.  Sincer  spun,  că  aşa  arene  frumose
        cjilele  nostre  în  mijlocul  poporului  din   Asoeiaţiunei  transilvane  din  ăst  an,  oonvo-  şi  cu  gust  aranjate  numai  la  oraşe  mari   primâscă  şi  pe  acâstă  cale  mulţămita  co­
       Fiandra.  Ai  orede,  oâ  eşti  în  timpurile  re-   oată  îu  opidui  Mediaş.  8)  Designarea  loou-  pote  omul  vedâ.  In  grădina  parochială,  pe   mitetului arangiator.
       formaţiunii.  Întocmai  ca  atunci,  ţăra  e  stră­  lui  pentru  adunarea  generală  viitore.  9)  Alte  o  colină  frumosă,  era  o  arenă  de  vre-o  22              Septimiu.
        bătută  de  un  curent  de  manifestări  popo­  afaceri,  cari  cad  în  sfera  de  competinţă  a  metri  pătraţi,  mai  în  jos  altă  arenă  cevâşl
       rale  şi  de  poetice  simţiri.  Poporul,  timp   adunărei.  10)  Constituirea  despărţământu­  mai  mică  şi  acoperită.  Quid  quid  agis  pru-
       îndelungat  asuprit  de  tutela  franţuzismului,
                                                     lui  pe  un  nou  period  de  3  ani.  11)  Dispo-  denter  age  et  respice  jlnem;  să  vede,  că  di-
        se  Adică  şi  îşi  ea  el  singur  sortea  în  mâni.                                                                                                               — 2 (14) August.
                                                     siţiunl pentru verificarea protooolului. 12) în­  cala  asta  înţelâptă  a  îndemnat  şi  pe  d-1
       E o mişcare veritabilă germanică.                                                                                                              Lipsă  de  farmacişti.  De  an!  de  cj
                                                                                                                                                                                          ile
                                                     chiderea adunărei.                           preot  loan  Cberesteş  să  facă  două  arene,
             „ludârătuioia  şi  tăria  germanică  se                                               şi  în  prevederea  d-sale  nu  s’a  înşelat.   se  simte  în  ţâra  nâstră  o  mare  lipsă  de  ti­
                                                          Brad, 30 Iulie 1897.
       manifestă  âr&şl,  oa  pe  vremea  migraţiunii                                             Arena  cea  acoperită  era  pe  dinlăuntru    neri,  cari  să  se  aplice  la  farmaoiă,  aşa  oă
       poporeior  şi  în  epoca  lui  Wilbelm  de  Ora-   Yasiliu JJămian,     Dr. loan Radu,     plină  de  verdâţă,  erau  în  ea  4  oglindi  mari   farmaciştii  din  Uugana  aici  nu  mai  au
                                                            director.               secreter.
       nia.  Mişoarea  acesta  mai  are  o  mare  ase­                                             de  părete,  peste  30  de  lampiâne  mici  de   de  unde  să*şl  capete  asistenţi.  In  congresul
       mănare  ou  penoda,  oare  preoedase  marea                                                diferite  colori,  cu  luminări  în  ele,  mai  multe   farmaciştilor  din  Ungaria,  oe  s’a  ţinut  anul
       revoluţie  dela  1813.  Aici  oa  aoolo,  ac)I  oa   Petrecerea din Y. St.-Ioana.          lampe  de  stradă,  âr  la  intrarea  şi  la  mij­  trecut,  s’a  hotărît  a  se  publica  un  apel  în
       atunci,  poeţii  se  dau  de  pertea  poporului                                            locul  arenei  de  joc  2  transparente  frumose   oausa  acâsta  şi  a  se  aşterne  şi  ministrului
        Împilat  şi  poesii  poporale  resar  pretutin-                    6 August n. 1897.      cu  inscripţia:  „Bine  a-ţl  venit",  âr  d6  de-  un  memorand.  Dâr  ou  tâte  astea  tineri,
        ienl,  cari  în  accente  iritate  apără  drevtu-   Cred,  că  esprim  nu  numai  părerea  supt era ordinea de dans.                    cari  să  se  aplice  la  farmaoiă  nu  s’au  găsit
                           11
        ■ile limbei naţionale .                      mea,  ci  a  tuturor  ospeţilor,  cari  au  parti­  Ospeţii  au  fost  destul  de  număroşl  şi   de  ajuns.  Acum  farmaciştii  au  format  o  so-
             piarul  flamand  „Het  laatste  Niemvs    cipat  la  petrecarea  din  Y.  St.-Ioana  ţinută  de  sigur  ar  mai  fi  fost  încă-odată  aţâţi,  oietate,  numită  „Sooietatea  farmaciştilor  din
                                                  u
        mblioă  nu  de  mult  o  asemenea  poesie  pa-   la  18  Iulie  n.  c.,  când  dic,  că  acea  petre­  dâcă  de  cătră  sâră  nu  ar  fi  venit  o  plâiă   Ungaria",  al  căreia  scop  este  în  special,
        riotică,  care  amintesce  epooa  lui  Luther   cere  a  fost  cea  mai  frumâsă,  de  tot  cu  „potop",  care  pe  un  moment  şi  pe  cei  de  oa  să  câştige  tineri  pentru  cariera  farma-
        i poesiile lui TJlrich von Hutten.           gust  arangiată  şi  fârte  animată.  Au  trecut  faţă  ne-a  indispus.  Cu  regret  ne-am  despărţit  oeutioă.  —  Cum  se  vede,  Ungurilor  nu  le
             Strofa  întâia  a  acestei  poesii  sună   aprope  trei  săptămâni  de  atunci  şi  pănă  de  frumâsa  arenă,  care  era  făoută  în  liber,  trebue  farmaoiă,  căci  stăpânirea  îi  înfundă
        st-fel:                                      astădî  nimic  nu  am  cetit  în  foile  nostre  şi  venind  plâia  ne-am  coborît  din  Olim-  pe  toţi  în  diregătorii,  ori  sunt  harnici  de-a
             Cerşitorii  flamand).  Şâse-fleol  de  ani  despre  acâstă  petrecere.  Ar  trebui  pentru  pul  desfătător  în  arena  de  jos  ca  mai  bine  le  purta,  ori  nu.  Românilor  li-ar  trebui,
        m  oerşit  drepturile  nostre,  oa  oerşitorl  asta  să  fac  imputare  tinerilor,  căci  lor  li-se  să ne veselim.                    dâr  ei  sermanii  sunt  huiduiţi  şi  persecutaţi,
         am and! cum efioe d-1 Zurmond. Dâr t6te     cuvenea  mai  vârtos  să  raporteze  în  ase­      Cumcă petrecerea a fost bine cerce-     trebuind să-şi caute adăpost în alte ţări!
          W<



          dela noi din sat, voiu pune vorbă          Cine  să  adeverescă  cum  că  de  bună  câţi  ani  este  dobitocul,  puneau  mâna  o ţidulă: T6der Fortună, care este?
         ană pentru el unde sciu eu". Er             sămă  tăureacul  e  al  lui,  dâcă  n’a  pe  el  şi  mergeau  mai  departe.  Când               —  Noi,  domnule!  răspunse  badea
            gândul lui tot numera cailele            adeveri primarul?                            ajunse  comisia  lângă  tăurenciul  lui  Tdder.
         înă la 1 Mărţişor, când se pună                  In  terg  era  anumit  un  loc,  o  badea T6der, întrebă un domn:                          —     Se  vii  cu  tăurenciul  colo
         âna pe 1 fl. de argint şi pe o litră        ogradă  mare,  unde  se  se  adune  cei            Al cui este acesta?                     lângă masa ceea, unde şed domnii!
         > vin.                                      cu  taurii.  Er  împrejurul  ogrăzii  erau        —  Al nostru, domnule, răspunse               Şi  merse  badea  T6der,  şi  tău­
            ţ)iua  hotărîta  sosi.  Badea  T6der  pociumbî,  tot  la  2  metri  de  departe  badea T6der.                                       reacul  după  el  mergea  tot  jucând,
           ase  tăureanul  tot  cu  otavă  de  cea  unul de altul, de care se legau taurii.             —  Cum te chiamă pe domniata ?          să-i sară’n spate, nu alt-ceva. Şi badea
          ti  bună  şi  de  două-orî  pe  (ji-i  de­  De  un  aşa  pociumb  legă  şi  badea            —  T6der Fortună, domnule.               Tâder  îl  tot  lovia  încet  cu  palma
          se  ovăs  amestecat  cu  păsat  de  T6der  tăurenciul  lui  şi-i  puse  dina­                 —  Ei  bine,  bade  Toder  Fortună,  peste  bot  şi-i  striga  lin  :  Mai  încet,
          curuz,  aşa  că  era  gras  ca  lutul  şi  inte  desaga  cu  otavă.  Primarul  tot  (ţise  pretorul,  tăurenciul  d-tale  este  mutule,  că  te  văd  domnii!  Şi  domnii
          ire  mai  cât  o  vacă  şi  lat  în  spate  umbla  printre  omeni  de  colo  pănă  cel  mai  frumos  din  câţi  au  venit  acţî  vedeau cum j6că tăurenciul şi aucţiau
           un porc de ucis.                          colo  spunând,  că  şi  el  a  cumpănit  aci,  de  cei  de  un  an;  aşa  mi-se  pare  cum  badea  Tâder  povestea  cu  el  şi
            Dus’au  domnii  şi  boerii  şi  aren­    pe  un  om  dela  ei  se  crescă  un  tău-  mie.  Se  stai  tot  aci  vr’un  ceas  încă,  cum  îl  mustra  şi  rîdeau  cu  drag  şi
          ei  mulţi  tauri  la  arătare,  dăr  ca  renciu şi acum l’a adus la arătare.            şi  de  nu  s’a  ivi  cineva  cu  vre-un  taur  se  mirau,  că  un  plugar  simplu,  un
           badii  T6der  nu  era  nici  unul.             Erau  veniţi  cu  taur!  spre  ară­     şi mai frumos, o se capeţi ceva cinste,  Român  sărăcuţ,  scie  să-şî  crâscă  vi­
           mărul  ajutase  lui  badea  T6der  tare  mulţi  streini,  cu  deosebire  aren­         fiind-că l’ai ţinut cu atâta îngrijire.       tele  aşa  bine.  Când  era  chiar  lângă
           ducă  tăureacul,  că  d6ră  nu-i  lu-  daşi  şi  boeraşl,  şi  erau  multişori              —  E şi vrednic, domnule,               masa  domnilor,  stătu  badea  Tâder
           .  mic  a  duce  un  tâureac.  Omenii,  tauri  adunaţi  spre  arătare,  dâr  ca  primarul, că e om necăjit, a avut                   smerit  în  loc,  îşi  luă  căciula  de  pe
           1  îl  vedeau  hăţindu-se  cu  el,  îl  al  badii  T6der  nici  unul  nu  era  de  multe pagube, e dela noi din sat,                 cap  şi  o  puse  în  mâna,  cu  care  ţin  ea
           iau  :  der  ce-i,  jupâne  primar,  te-ai  frumos, gras, alb şi sprinten şi blând.    eu l’am cumpănit se vină a<ţî aci!           tăurenciul,  er  cu  mâna  cea  slobodă
           ;at  slugă  la  buhaiul?  Dăr  el  îi          Cam  pe  la  11  cesurî  veni  o  co-        —     Bine,  bine!  grăi  pretorul,  îşi  neteefi  părul  pe  frunte.  Der  tău­
           ira  şi  se  răstea  la  ei:  Tăceţi,  ne­  misiune  de  domni  se  cerce,  cari  tauri  mergând mai departe.                       renciul,  crecjând,  că  din  căciulă-i  dă
           micilor,  că  am  poruncă  dela  pre-  sunt  mai  vrednici  de  a  fi  premiaţi?             Colo  cătră  un  ceas  după  amiacff  ceva  de  mâncare,  îşi  vîrî  nasul  în
           i  se  duc  pe  Toder  la  arătare  şi  Mergeau  dela  taur  la  taur,  însem>  erăşl  se  ivi  comisia  de  domni  prin­            ea,  fără  ca  badea  Toder  să  fi  prins
           3pun, cumcă-i dela noi din sat.           nau numele stăpânului, scriau de             tre tauri. Unul mai tînăr ceti de pe         de veste şi văcjend, că n’află nimic
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12