Page 10 - 1899-06

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 121.—1899.

Secţiunea naţionalităţilor redi-
■cu credinţă devisei: „Focului spre . * Pănă acum nu s’a publicat nici un ordinea publică". Ministrul preşedinte Du­
5 9
nimicire, cetăţenilor spre scutire". viva. „Telegraful Român* a adus cjilele fel de comunicat oficios despre cuprinsul puy respinge aeâstă propunere. Punându-se
După o muncă de 25 de am în acestea scirea, că unui individ, ce părtă compromisului, ţbarele însă scriu unisono, la vot însă, propunerea Ruau a fost pri­
serviciul scumpului nostru oraş na­ numele Bucovineanu (fost înainte Buchholzer) că esenţa lui stă într’aceea, că pactul se mită cu 321 contra 173 voturi şi prin acâsta
tal, voim se sărbătorim în mod fes­ ’i s’a încredinţat tăte afacerile faimosei sec­ prelungesce pănă la 1907 şi tot pănă la cabinetul Dupuy a căZ - Când a părăsit
ut
tiv întrarea într’un al doilea pătrar ţiuni a naţionalităţilor, pe care are s’o în­ acest termin se reînoesc convenţiile comer­ camera, ministrul-preşediute Z>se : „Cedăm
de secol. locuiască. „Tel. Rom.“ a mai adaus, că ciale cu statele străine, cari ar fi îucetat puterea celor mai norocoşi, dâr nu celor
Pentru celebrarea festivităţilor, acest Bucovineană a fost şi prin Sibiiu, la 1903. Va să Zică alianţa vamală şi con­ mai curagioşi". S’a dus apoi la Elysâe, ou
cari se vor potenţa într’un mod deo­ făcând visite pe la unii fruntaşi şi mai venţiile comerciale cu străinătatea espiră toţi miniştri, şi aici şi-au dat dimisia. Pre­
sebit prin faptul, că congresul reg- ales în cafeneauua Habermann se vîra în acelaşi timp. şedintele Loubet a primit’o. In oercurile
nicolar ungar al pompierilor va avă printre grupurile românesc!, ca să afle ceva. Despre statutul de bancă se Z'c', că politioe se crede, că va urma un guvern
loc în oraşul nostru, s’au stabilit cji- Scirea acâsta o confirmă astăcţl şi va fi îutrcdus de-odată cu proiectele pac­ radical.
lele de 18—15 August a. c. „Egyetertăs'' . Luâud notă de împărtăşirile tului devenite lege. Privilegiul băncii du-
1
Si dăcă e, ca acesta festivitate „Tel. Rom". foia ungurăscă face următârele râză pănă la 1910, dâr el pote fi sistat şi Germania în contra tr ibunalelor
se decurgă într’un mod deosebit de observări: la 1907. de arbitrii. Lui „Daily News" i-se tele-
demn şi onorător pentru pompierime, „Ne-am interesat de lucru şi am aflat Camera ungară ţine astăZl şedinţă. grafâză din Haga, că delegatul german
din ceea ce se resulte nouă puteri, isvor destul de bun, că Coloman Szell, Ia Cu prilejul acesta ministrul-preşedinte Szell Zorn a comunicat în una din comisiunile
nouă dragoste şi poftă pentru lucra­ recomandarea uuui cfiarist guvernamental, raporteză despre tratările din urmă şi des­ conferenţei de pace, că conform îndrumă­
rea în viitor în serviciul iubirei de- pre cele ce s’au stabilit în conferenţele co­ rilor primite în urmă dela guvernul său, se
care actualmente e cel mai cu influinţă,
apropelui, e absolut necesar, ca au­ a însărcinat ce-i drept pe d-l Bucovineanu. mune. Foile guvernamentale se felicită de vede silit a declara, că Germania nu pote
torităţile şi factorii dătători de ton, ca să controleze mişcările de pressă şi politice pe acum, că partidele din oposifă se vor primi principiul tribunalelor de arbitrii sta­
şi în genere cetăţenii toţi să parti­ declara mulţămite cu isprăvile d lui Szell, bile. ţ)ise, oă planul acesta nu se pâte duce
ale Românilor, — lucru care pănă acum
cipe la acesta festivitate pentru de deore-ce compromisul încheiat'la Viena — în deplinire. împăratul Germaniei nu se va
era problema desBinţatei secţiuni de naţio­
a da în chipul acesta o viie dovadă, Zic ele — nu se opune nici intereselor pleca nicî-odatâ dinaintea unui tribunal, pe
nalitate — şi despre resultat să-i raporteze
că corpul pompierilor voluntari prin din când în când. D-l Bucovineanu mai în­ ţării, nici nu ridică greutăţi în calea mer­ care nu ia numit el şi în caşuri, cari încă
activitatea sa gata de jertfă în inte­ sului normal al lucrurilor. Insu-şi Kossuth nu s’au dat (?) Părerea împăratului este, că
tâii! nu este cetăţăn ungar, al doilea, nes-
resul public şi-a câştigat dragostea F. — Zi°e „P. N.“ — va declara, că el şi un domnitor din graţia lui Dumnezeu nu
oiind nici un cuvânt unguresce, nu cunâs-
şi bunăvoinţa întregei populaţiunî. partida lui aprobă un pact, care deşi costă pote să renunţe la o parte atât de esen­
ce raporturile nostre de naţionalitate; al
Numai în caşul, când toţi cetăţenii trei-lea, ca '(fiarist român, în România cu jertfe, totuşi curăţă calea dinaintea validi- ţială din suveranitatea lui în timpuri
acestui oraş vor participa la serbarea totul necunoscut, e absolut imposibil a-1 tării drepturilor ţării pentru timpul, când critice. Guvernul german escepţiouâză mai
nostră iubilară, va deveni acesta o ordinea de adi se va fini. departe planul referitor la tribunalele de
întrebuinţa şi pentru de-a da informaţiunl
adevărată serbare de bucuriă şi onore Cercurile parlamentare din Pesta cred, arbitrii şi pentru-că el este prea costisitor
sigure ministrului-preşedinte unguresc asu­
pentru corpul pompierilor voluntari. că pănă la finea lui Iulie pactul se va pute şi e de părere, că prin astfel de tribunale
pra planurilor de natură mai intimă şi mai
De aceea comitetul arangiator al desbate în cameră, şi atunci numai vor în­ naţiunile ar ajunge la o înrăutăţire a si-
.secretă a politicilor din Bucuresoî. In faţa ac­
festivităţilor îşi ţine de o deosebită tivităţii unei „secţiuni de naţionalitate" cape vacanţele de vară. tuaţiunei. — Desfăşurările delegatului Zorn
onore de a invita în modul cel mai Pressa maghiară guvernamentală aduce au produs o impresiă penibilă.
organisate în asemenea mod surprinzător
respectuos şi cu o deosebită bucuriă elogii mari d-lui Szell, presentându-l nai­
şi cu aşa prevedere înţelăptă, pote în ade­
la serbarea iubilară de 25 de ani pe vilor, ca pe-un mântuitor al dualismului şi
văr să privâscă orî-cine cu îndreptăţită
toţi prea onoraţii cetăţeni ai scum­ oa pe-un urmaş vrednic al lui Deak, care SUIRILE BILEI.
curiositate". !
pului nostru oraş natal Braşov, pe a fost creatorul pactului, âr Szell e susţii-
Dâcă va fi aşa cum a aflat „Tel Rom", — 2 (14) Iunie.
toţi membrii ajutători, pe toţi prietinii torul şi regeneratorul lui. Mai mult, gaze­
şi cum pretinde „Egyetertes", atunci se Sporirea minierului alegatorilor.
şi binefăcătorii corpului pompierilor, tarii unguri cocoţaţi pe piedestalul unei
şi are firma speranţă, că printr’o adeveresce şi aici asigurarea ministrului Lu- măriri închipuite, îşi iau aerul de-a demons­ OBciosa „Pol. ErtA anunţă următorele: „La
kacs, că guvernul Szell în „politica de na­
participare numărosă a prea onora­ tra Austriacilor, că numai „constituţionalii" începutul erei legii, dreptului şi dreptăţii,
ţionalitate" va călca in urmele guvernului
ţilor noştri concetăţeni va fi poten­ Maghiari au salvat . de astă-dată pentru s’a sporit peste ori-ce aşteptare numărul
Banfify. Spionagiul introdus de acesta ră­
ţat nimbul festivităţii şi se va da o Austria constituţiunea, dâudu-i putere, ca alegătorilor. După informaţiunl sigure, ce
mâne şi ol, numai metoda s’a schimbat.
sigură dovadă, că corpul nostru se să-şi vadă de lucru şi să-şi împace naţio­ avem, numărul alegătorilor s’a sporit con­
bucură de o bună reputaţiune şi vază nalităţile, care se sfâşie cu atâta înver­ siderabil în tote oercurile. In cele mai
înaintea tuturor concetăţenilor noştri. Alegerile în România. Şi la ale­ şunare. multe locuri s’au sporit cu sutele, în forte
multe părţi însă cu miile. In capitală (Bu­
De vreme ce la aceste festivităţi gerea colegiului III pentru cameră a în­ Vorbesc p<*r’oă la ei acasă n’ar ave
dapesta) sporirea e uriaşă". — Credem. E
se aşteptă mulţi ospeţî din întrăga vins partidul oonservator. „Isbânda nostră", nimic de îndreptat şi ca şi când Ungaria
nostră patriă, cari toţi vor trebui scrie „Timpul", a fost aşa de mare încât ar fi cel mai liniştit stat din lume. întrebare însă, dâcă sporirea acâsta se es-
tinde şi asupra oercurilor electorale, în cari
încuartiraţî, ne luăm permisiunea a a întrecut chiar ceea ce aşteptam". Erî s’a
naţionalităţile constitue majoritatea? Ori
recurge la ospitalitatea scumpilor făcut alegerea colegiului I pentru Senat.
noştri concetăţeni şi păşim cu ruga- Hevistă externă. dâră era „legii, dreptului şi dreptăţii" de­
rea, ca iubiţilor noştri ospeţî să le Căderea cabinetului Dupuy. Frau­ vine şi în privinţa acâsta un patrimoniu
deschidă nu numai inimile, ci şi ca­ Sfîrsitul tratărilor. da este într’adevăr ţâra surprinderilor. Adi esclusiv maghiar? Se va dovedi la urmă.
sele lor ospitale. > sunt înălţaţi la ceruri unii, mâne vin alţii Zăpadă şi îngheţ. Timpul continuă
Anunţarea cvartirelor rugăm a Foile din Pesta, ce le-am primit a dl, şi-i răstornă de pe piedestalul înalt, unde a fi rece, atât de rece, de par’că am fi în
sunt afară din cale vesele putând să con­
se face la şeful corpului pompierilor se aflau, ocupându-le ei locul. Numai Du­ Noemvre. In tote părţile ţării temperatura
Carol Schuster. Dealtmintrelea co­ state, că tratările pentru pact între cele minecă, ministrul preşedinte Dupuy era la scăZută a pricinuit pagube însemnate în
două guverne, s’au sfîrşit definitiv. In mo­
mitetul de încuartirare încă va face înălţimea gloriei sale, şi âtă că Luni cade sămănăturî. Din Agria se anunţă, că alsl-
mentele din urmă s’au i v i t diferenţe, dâr
un apel în ser;sul acesta; din par- dela putere în şirul cetăţenilor de rând. în­ tăeri diminâţă a îngheţat şi a fost brumă
te-ne rugăm a-1 primi cu prevenire. ele au fost înlăturate în consiliul comun de torsătura sensaţională din Paris s’a întâm­
miniştri, ce s’a ţinut alaltă-eri sub presi- grosă. In Eperjes a nins ca iârna, şi pagu­
Braşov, Iunie 1899. plat în chipul următor: bele sunt estraordinar de mari în sămănă-
denţia Maj. Sale în Yiena, aşa încât s’ar
Pentru alergările de Duminecă gu­ turi. Pe munţii Făgăraşului a nins de ase­
Comitetul arangiator: putâ Zice fără de nici o reservă, că tote
vernul luase măsuri în stil aşa de mare, ca menea, âr alaltăeri a fost ploiă rece ou
Al XIV-leg congres regnicolar ungar greutăţile din calea compromisului au dis­
şi când ar fi fost în ajun isbucnirea revo- grindină. In părţile Aradului frigul e mare.
al pompierilor. Braşov 1899. părut.
ţiei; a consignat aprope jumătate diu gar- Pe la Şiria grindina şi bruma a nimicit
nisona Parisului. (Măsurile acestea însă au total cucuruzele şi viile. Tot aşa şi în păr­
fost de prisos, deore-ee acele elemente din ţile Cluşiului. In părţile nostre, ale Braşo-
nilor cumpărarea de piei de oie din Mol­ li-se da voie să pască cu tui’mele lor în societatea francesă, cari obicîuuiau să dea şovului, temperatura continuă a fi de tot
dova şi exportul de oi grase în Muntenia, pădurile apărţinătore acestor două cetăţi, splendârea Grand Prix-ului, s’au ţinut de­ scădută. AZi chiar avem un timp rece ca
şi pe cei ce-o fac îi ameninţă cu confisca­ cu condiţiunea, ca ei să vină şi să declare parte de festivităţi, âr antisemiţii şi con­ tomna târZiu.
rea averilor, şi dâcă funcţionarii vor fi ne- înşi-şl numărul oilor şi să dea dijmă din servatorii — la provocarea jpressei antire-
gligenţi în executarea ordinelor î'egale, va 100 de oi 5, âr după 100 de oapre, 5 ţapi visioniste — încă nu s’au presentat. Transferare. D-l Ion Sântu, admi­
însărcina pe locuitorii din ţâra Bârsei, ca jugăniţi. Brânza de Liptau este deci o fa- Din causa acâstaîn şedinţa de alaltă- nistrator vamal la Iaşi, a fost transferat
ei să împedece exportul de oi din ţâră. bricaţiune primitiv românăscă. eri a Camerei s’au făcut mai multe inter­ dela Iaşi la Turnu-Severin, în aceeaşi ca­
Acostă oprire este ou 100 de ani anteriâră La 1497 se dă voie Românilor din ţi­ pelări, cerând guvernului lămuriri, că din litate.
datei, când s’a oprit exportul de lână d n nutul Lublo, ca să întemeieze un oraş ro­ ce pricină a luat măsuri militare şi poliţie-
:
Scoţia, 1598. Acesta se pote explica în două mânesc, villa valahalis. Comunele şi par­ nesci atât de întinse. Ministrul preşedinte Cutremure de păment. Din Şopron
moduri, sâu că regele voia să pună capăt ticularii de aoolo ţineau multe oi, pe cari a răspuns, că Ziua de Luni a fost sărbă­ se vestesce, că Sâmbătă s’a simţit acolo
regimului păstoral al Secelenilor şi Ţuţu- le dedeau în grija unui baciă bacsa, care torea republicanilor şi că era aprope im­ un cutremur de pământ. Tot atunci s’au
enilor, său că el vroia să împedeoe numai le păzea cu ajutorul păcurarilor săi păculâr, simţit cutremure în Mâdling, Gumpoldslcir-
posibil de a-se evita ciocnirile dintre poli­
exportul de oi grase în Turcia peste Mun­ care dedea garanţiă numai pentru oile luate chen, Baden, Ebenfurt, apoi în Kis-Marton,
ţişti şi popor, care umpluse stradele. Poli­
tenia, pentru a-le ţină în ţără în favorul în primire, âr din producte dedea o anumită Nagy-Marton şi Darufalva. Cutremurele în-
ţia, Zise, n’a avut alt ordin, decât să sus­
■consumaţiunei interne. parte întocmai ca şi aZi. ţină liniştea şi libera circulaţia pe strade, tâmplându-se noptea, ele au băgat groză
Numirea de vlach, wlach, walach o în­ în poporaţiune.
Afară de populaţiunea băştinaşe ocu­ la ceea-ce ei au şi corăspuns couscienţios.
tâlnim fârte des între Slavi, cum şi o mul­
pată cu păstoria, mai erau şi coloniile de Recunosce,, că s’au întâmplat arestări, dâr Proces de presă. Luni s’a pertrac-
ţime de munţi de păşune pârtă numiri ro­
păstori români, împrăsciaţi printre alte poliţia a procedat după datoria ce avea. tat înaintea Curţii cu juraţi din Pesta pro­
mânesc!, ca şi diferite unelte, scule şi mo­
provincii şi popăre, ca enclave mai mici Guvernul a propus o ordine de Zi) cesul de presă intentat pentru „agitaţiune
dul de-a prepara brânza din laptele de oie,
şi mai,mari prin Serbia, Slavonia, Croaţia, prin care să i-se voteze necondiţionată în contra naţiunei maghiare" colaboratoru­
d. ex. munţii Dormitor în Monte-negru,
Ungaria de peste Tisa, Galiţia, Moravia, încredere. S’au făcut însă alte trei propu­ lui Iosif Scultey, al lui „Narodnie Novine"
Măgura în Tatra, brânză de Liptau, Brin-
Bosnia, Istria etc., cari trăiau şi se guver­ neri. Intre altele deputatul Ruau a propus din Turoţ-Sânt Mărtin. Incriminat a fost un
zenkăse etc., atât între Slavii de Nord, cât
nau după instituţiunile lor proprii. In cen­ următorele: „Camera este decisă a nuspri- artiool al profesorului universitar din Praga
şi între cei de Sud.
trul slovacimei, în oomitatele Arva şi Lipto, gini decât un guvern, care apără cu ener­ Bandonin de Courtenay, tradus şi în parte
(Va urma.)
erau colonii române, cărora la anul 1474 gie instituţiunile republicane şi garantâză adaptat de Scultey. Aeusatul a fost con-