Page 7 - 1899-06
P. 7

Nr. 120.—1899.                                                         GAZETA TRANSILVANIEI.                                                                        Pagina B.


                                                                               -
       esecutat de d-1 Nio. Işan. 4) „Musicanţii     întreg  cu  totul  4  „amici ,  cari  însă  toţi  diturei,  ceea  ce  nu  reclamă  atâta  iscusinţă,   Paris,  13  Iunie.  întreg  ministe-
                 -
       dela Praga , cor bărb. de Th. Krause.         împreună  şi  fiesce-care  pentru  sine  au  forte  ci  mai  multă  carne.  Spre  scopul  acesta  se   riul şi-a dat demisiunea.
                                                     multe  pe  răvaşul  societăţii  române  din  loc
                    -
       „M’aşl mărita , cor mixt de T. Popovicl. 6)                                                taie  un  număr  anumit  de  vite,  âr  cu  car­   Constantinopol,  12  Iunie.  Insub-
                                                     Ii  desfid  pe  aoeştl  domni,  oa  să  se  ocupe
                      -
       „Suuă buciumul , cor bărb. de I. Simio-                                                    nea  şi  sângele  lor  se  îtnprovisâză  o  urmă   urbiul  „Psamatia“  din  Stambul  a
                                                     de  cestiunile  mele  private,  căci  altfel  m’aşl
       nesou.                                        putâ  şi  eu  simţi  îndemnat  a  mă  ocupa  de   în  distanţă  de  vre-un  oeas,  pentru-ca  în   fost  aflat  următorul  apel  afişat  pe
            II.  Teatru:  „Idil  la  ţâră ,  comediă  persâna  lor,  şi  acâsta  pote  că  nu  li-ar  chipul  acesta  să  potă  fi  fiarăle  atrase  la   frontispiciul scblei de fete armenesc!:
                                        -
       într’uu  act,  Jdocalisată  de  Maria  Baiulescu.  conveni.                                curse.  De  multe-orî  se  întâmplă,  că  vin  cu   „A  sosit  clipa  revoluţiei.  Ces­
       Persâuele  vor  fi  representate  prin:  d-1       2)       Este adevărat, că eu stau în tovă­ mult  mai  mulţi  lei  sâu  tigri,  deoât  câte  curse   tiunea  cretensă  e  resolvată.  Nici­
                                                     răşia  cu  d-nul  George  Proca  învăţător  în
       George  Poponea,  d-na  Elisabeta  Ciontea,                                                sunt.  Chiemarea  păzitorului  în  caşul  acesta   odată  se  nu  uităm  de  sângele  celor
                                                     Rîşnov,  cu  d-1  Dr.  Nieolae  Manoiu  când.
       d-1  Nicolau  Işan,  d-na  Elena  Roşea,  d-1                                              e,  să  oaute  să  elibereze  bestiile,  ce  sunt  de   300,000  de  Armeni.  Armeni,  rescu-
                                                     adv., ou d-1 Nistor Podar notar, şi fratele meu
       Ioan  Imbăruş,  d-ş6ra  Paraschiva  Rempold,   August  de  Lemeny  rigorosant  în  soiinţele   prisos.  Acâstă  venătore  primitivă  şi  nu  toc­  laţi-vă“.
       d-1  Nic.  Stroilă,  d-1  Ion  Pârău.  După  pro­  medicale,  la  o  întreprindere  de  băi  meta­  mai  primejdiâsă  a  leilor  se  întâmplă  de   Apelul  este  iscălit  de  Liga  re­
       ducţie  vor  urma  jocurile  naţionale  „Călu-  lice;  e  adevărat  şi  aoeea,  că  d-1  Proca  este  regulă  în  Mai  şi  Oetomvre.  Bestiile  astfel   voluţionară a Armenilor din Constan­
                                                     oumnat  cu  părintele  Hamsea;  pentru  a
                      -
            -
       şerul  şi „Bătuta .                                                                        prinse  sunt  apoi  îmbarcate  pe  corăbii  şi   tinopol  şi  se  pote  observa  pe  el  sigi-
                                                     putâ  însă  deduce  din  aceste  două  fapte,
                            *                                                                     trimise aoolo, unde e necesitate de ele.      lul  ei  oficios.  Printre  Armeni  neli­
                                                     oă  eu  din  interes  material  mi-am  renegat
            Reuniunea Pompierilor voluntari din opi-  principiile  şi  părerile  şi  am  scris  în  contra   Cât  despre  îmblân4irea  lor,  trebue  să  niştea  e  mare,  din  causa  ucederii
       dal  Blaşiu,  invită  la  petrecerea  de  vară,   convingerei  mele,  se  recere  o  deoadenţă  aibă  omul  un  deosebit  ouragiii  şi  sânge  unui  comerciant  armean  în  marele
                                                     morală  de  estinderea  celei  dovedite  din
       ce-o  va  arangia  Luni  19  Iunie  n.  c.  în  „Gră­                                      rece.  Lucrul  principal  e,  ca  dresorul  să  nu  bazar din Stambul.
                                                                                 -
                                                     partea  „Tribunei  Poporului .  D-nul  Proca
       dina  Comşa“  din  Veza.  La  cas  de  timp  ne­  este  Român  bun,  om  de  cinste,  ou  „mâni   se  târnă.  Cine  întră  ou  frica  în  sîn  în  co­  Paris  12  Iunie.  Deputatul  Ger-
       favorabil  petrecerea  se  amână  pe  Dumi­   cel  puţin  atât  de  curate ,  ca  mult  lăudatul   livia  leului  e  perdut.  Bestiei  trebue  să  i-se  ville-Reach  a  făcut  la  cameră  pro­
                                                                             -
       neca proximă.                                 Goldiş,  şi  una  dintre  cele  mai  populare  insufle  târnă  şi  spaimă.  Drept  aoeea  dreso­  punerea,  ca  tbte  persbnele  îmgreu-
            Intrarea:  de  familiă  1  fi.,  de  persână   persone  în  ţâra  Bârsii,  Predeal  şi  Sinaia.  rul  trebue  în  tot  momentul  să  stea  amenin­  nate  cu  fapte  şi  delicte  penale,  ce
                                                     D-nul  Proca  niol  când  nu  m’a  influinţat  sâu
       50  or.  începutul  la  4  ore  d.  a.  Ofertele                                           ţând  cu  o  mână  ridicată  în  sus.  întocmai  stau  în  legătură  cu  afacerea  Dreyfus,
                                                     rugat,  ca  să  iau  posiţiă  în  cestiunea  ale­
       marinimosa se primesc cu mulţămită.           gerii  de  episcop  al  Aradului;  d-nul  Proca   precum  boului  sbiciul  mănătorului  ’i-se  pare   se  fiă  amnestiate,  făcendu-se  ast-fel
                                                     pănă  atunci,  pănă  când  am  espedat  eu  pri­  cu  mult  mai  mare,  decât  cum  e,  aşa  şi  leu­  sfîrşit  unei  afaceri  atât  de  nenoro­
                                                     mul  meu  articol  spre  publicare  „Tribunei  lui,  silit  să  privâscă  în  sus,  i-se  pare  mâna   cite,  care  de  ani  de  cţile  turbură
                         Braşov, 11 Iunie n. 1899.   Poporului ,  nu  a  avut  despre  acela  absolut  ridicată  a  dresorului  drept  un  monstru,  ce  spiritele în Francia.
                                                              -
                                                     nici  o  cunoscinţă.  Ba  ce  e  mai  mult,  eu,
               Onorată Redacţiune!                                                                trebue  să-i  insufle  groză.  Eu  bunăoră  în­
                                                     care  am  început  cu  scrisul  primului  meu   trebuinţez  la  dresare  şi  representaţiunl  un
            Fiind  atacat  din  nou  şi  într’un  mod  articol  într’o  după  prânză,  înainte  de  prânz
       fârte  murdar  din  partea  „Tribunei  Popo-  nici  ideiă  nu  aveam  încă,  că  voiQ.  avâ  pri-   simplu  băstonaş,  cu  care  numai  arare-orl    s* i ¥ m li & 15.
       rului“,  Vă  rog  să  binevoiţi  a  da  loc  în  co­  legiu  a  mă  amesteca  în  cestiunea  de  ale­  şi forte uşor ating fârele.            Dimensiunile    unei   case   în   care
                                      ar
       lonele  preţuitului  D-v6strâ  4i   următârei  gere  de  episcop  şi  nici  prin  minte  nu-mi   E  interesant,  continuă  mai  departe  bă   să  încapă  tâtă  lumea.  Un  statistician
       întâmpinări,  promiţându-Vâ  tot-odatâ,  că  în  trecea,  că  o  să  mă  împărtăşesc  de  onârea   trânul  nostru  dresor,  că  leii  născuţi  în  prin-
       materia  din  cestiune  nu  voiţi  mai  cuteza  a  îndoelnică  de  a  fi  amintit  prin  colonele                                        engles,  pe  atât  de  ingenios,  pe  cât  şi  de
       Vă molesta:                                   „Tribunei  Poporului .  Desmint  deci  şi  res­  sâre  se  pot  cu  mult  mai  greu  dresa,  decât   pacient,  s’a  dedat  la  nisce  calcule  lungi,
                                                                        -
            Tânăra  pecătâsă  din  Arad  continuă   ping cu indignare afirmaţiunea niiserabilâ, că   cei  prinşi  în  stare  de  sălbătăciă.  Dresarea   spre  a  afla  anume,  ce  dimensiuni  ar  trebui
       a  şî  încheia  negligeul  şi  a-şl  direge  toaleta   între  tovărăşia  mea  cu  d-nul  Proca  şi  între  se  întâmplă  cu  carne,  întocmai  precum  dre­  sâ  se  dee  unei  case,  în  care  să  încapă  toţi
       derangiată;  ar  voi  să  apară  ârăşl  în  chip   articolii mei apăruţi în cestiunea trădării dela   săm  cu  zahăr  pe  câni  sâu  maimuţe.  Bestia   locuitorii  lumei.  El  a  ajuns  la  următorul
       de  fecioră.  Acesta  însă  nu  se  pote,  pentru-   Arad,  ar  esista  vre-un  nex  causal  :  provoc  pe   o  aducem  tot  mai  aprope  cu  bucăţica  de   resultat:  casa  ar  trebui  sâ  măsore  12  chilo-
       că  pata  roşiă  a  prostituţiunei  politice  a  apă   stăpânii  „Tribunei  Poporului“  să  doveddscă   carne  şi  aşa  o  dedâm  la  exerciţiul  inten­
       rut  deja  pe  fruntea  ei  şi  acâsta  nu  se  pote   adevărul afirmaţiunei făcute de ei, căci în ca­                                   metri  lungime  şi  tot  atâta  lărgime,  âr  ca
       şterge prin nici un fel de sulemenâlă. Văcjând   şul  contrar,  sum  silit  a-i  declara  de  nisce  ca-   ţionat;  după  ce  s’a  deprins  deja  pe  deplin,   înălţime  300  metri,  ea  ar  avea  apoi  100
       ea,  oă  nu  mai  este  în  stare  a  se  ridioa  la   lumniatorl miserabill.              o  facem  să-şi  repeteze  exerciţiul  aşa,  că   etage  şi  2.800  scări,  âr  cele  1,500.000.000
       nivoul  moral  al  âmenilor  cinstiţi,  oâroă  a                               (Va urma)   succesiv  o  desobiclnuim  de  bucăţica  de   odăi  ale  sale  ar  fi  luminate  de  2.270.000.000
       trage  pe  aceia,  cari  cu  ea  nu  mai  voesc  să                                        carne.  Bestia,  a  cărei  disposiţiune  sâu  do­  ferestre. Fiâ-eare familiă ar putâ să ocupe un
       stea  de  vorbă,  în  noroiul,  în  care  de  luni              A vi s.                    rinţă  uşor  i-o  poţi  ceti  din  ochi,  uşor  o
       de  (jde  se  tăvălesce  cu  o  plăcere  vădită.                                                                                         apartament  de  5  odăi  şi  fiă-care  bărbat  cu
       Iutregă  naţiunea  româuă,  care  nu  se  bucură   Aceia,  cari  vreu  să  participe  călări   poţi  domina  cu  privirea,  cu  vorbe  sâu  ges­  femeiâ  şi  copii  ar  dispune  de  un  spaţiu
                                                                                                                            c
       de  alegerea  lui  Goldiş,  aderenţii  a  patru   sâu  în  trăsuri  (nu  căruţe)  Sâmbătă  în  6   turi, con moto, precum se 4i e-       de  30  metri  cubl.  Lungimea  eoridorelor
       foi  mari  şi  însemnate  românesc!,  tinerimea                                                  Se  pote  întâmpla,  ca  bestia  să  fiă  in­  ar  atinge  54  chilometri  şi  casa  întrâgă,
       universitară română : toţi aceştia sunt omeni   (17)  Iunie  orele  2  p.  m.  la  primirea  Emi-   dispusă  sâu  iritată.  In  caşul  acesta  chie­  afară  de  teren,  .mobile  şi  cheltuell  de  aran-
       de  nimica;  numai  aderenţii  lui  G-oldiş  şi   nenţiei  Sale  înalt  Prea  Sfinţitului  nostru
                               -
       ai  „Tribunei  Poporului   suDt  âmenl  de  archiepiscop  şi  Metropolit  loan  Meţian,    marea  dresorului  e  să  caute  să-’i  impună.  giare,  ar  costa  colosala  sumă  de  1.875  mi­
       cinste!                                      care  va  veni  în  Braşov  să  sfinţâscă  noua   De-altmintrelea  disposiţiunea  leului  uşor  se  liarde lei;
                                                                                                  pote  cunăsce.  Dâcă  colorea  ochilor  e  cam
            Ast-fel  tânăra  păcătosă,  după  ce  nu  a  biserică  rom.  ort.  cu  hramul  sf.  Adormiri                                             O        telegramă uitată, pilele acestea
       fost  în  stare  a-ml  da  mie  nisoe  lămuriri   din  Braşov-cetate,  să  se  insinue  cel  mai   albastră  şi-şî  ţine  urechile  întorse  înapoi,   s’a  petrecut  la  Praga  un  cas  forte  hazliu.
       cerute  dela  ea,  în  modul  cel  mai  calm  şi                                           acesta  e  semn,  că  regele  pustiului  e  iritat
       mai  obiectiv,  după  ce  nu  a  fost  în  stare  a   târ4iu  pănă  Vineri,  4  (16)  Iunie,  la  d-nul   şi  indispus.  In  asemenea  caşuri  firesoe   Marele  comerciant  de-acolo  Antoniu  Gibber,
       combate  cu  argumente  Ionice  părerile  es-   George  Navrea  (unul  dintre  arangierii  ban-                                          care  este  tatăl  a  patru  băeţl  şi  trei  fetiţe,
       primate  de  mine,  mai  întâiîi  s’a  nisuit  a  deriului, edificiul băilor de abur).     omul  are  să  fiă  mai  precaut,  dâr  totuşi  nu   a  plecat  la  Lemberg  în  afaceri  comerciale.
       întortochia  in  colonele  sale  murdărite  în­    Braşov, 31 Maiii 1889.                  are  să  se  târnă.  Dâcă  din  contră  leul  e   In  timpul  absenţei  sale  din  familiă,  soţia
       ţelesul  articolilor  mei  apăruţi  în  „Gazeta                                            bine  dispus,  îşi  ţine  urechile  drept  în  sus,   sa  născu  al  51ea  băiat.  Fiind  mama  fârte
                   -
       Transilvaniei ,  âr  mai  în  urmă  vă4end,  că                          Ioan Petric,      âr  ochii  lui  au  espresiuue  cu  totul  ome-   slăbită,  medicul  a  recomandat  familiei  să-l
       acesta  nu  prinde,  cercă  a  mă  trage  în  no­                        protopresbiter.   nescă.
       roiul,  în  care  zace  ea,  suspiţionâodu-me                                                                                            cheme  pe  tată  acasă  prin  telegramă.  S’a
       că eu încă aşi fi păcătos oa şi ea, că eu numai                                                                                          şi  scris  telegrama  şi  s’a  dat  servitorei,  ca
       din  interes  material  m’aşl  fi  amestecat  în     UHuiţăroistă publică»                      NECROLOG.  Nieolae  Botezan,  lo­        s’o  ducă  la  oficiul  telegrafic  şi,  s’o  espedeze.
       cestiunea  alegerii  de  episcop  al  Aradului.                                            cotenent  c.  şi  reg.  în  regmt.  62  de  infan-  Servitorea  însă  a  pus  telegrama  în  busunar
       Publică  anume  păcătosă  din  Arad  în  Nr.                   Satulung, 1 Iunie v. 1899.                                                şi  a  uitat  s’o  espedeze.  Intr’aceea  s’a  în­
       105  din  30  Maiii  (11  Iunie)  a.  c.  o  espli-   Subcomitetul  Reuniunei  femeilor  ro­  toriă,  după  un  morb  scurt  şi  fiind  împăr­
       care  în  care  înounosoiinţâză  lumea  surprinsă                                          tăşit  cu  ss.  sacramente,  şi-a  dat  nobilul  său  tâmplat,  că  Gibber  a  trebuit  să  facă  o  că­
       că  a  primit  dela  un  amic  din  Braşov  o   mâne  din  Săcele  pentru  ajutorarea  vădu­  suflet  în  mânile  Creatorului  Sâmbătă  în  10  lătoria  la  Viena,  de  unde  s’a  hotărît  să
       •epistolă din oare estrage următOrele : „Des­  velor  sărace  etc.  îşi  ţine  de  plăcută  dato­  Iunie  n.,  în  etate  de  30  ani  şi  după  2  ani  mârgă  pentru  câte-va  ore  şi  acasă.  S’a  şi
       pre  Dr.  Eugen  Lexneny  să  sciţi,  că  e  com-  ria  a  esprima  cele  mai  căldurose  mulţămite   şi  8  luni  a  fericitei  căsătorii.  Rămăşiţele  dus.  Aici  însă  nimenea  nu  i-a  făcut  amin­
       panist  la  o  întreprindere  industria'ă  cu  marinimoşilor  domni:  Alecse  Moldoveana,   pământesc!  ale  decedatului  se  vor  transporta  tire  de  telegramă,  deorece  toţi  credeau,  că
       Proca  din  Râşnov,  cumnatul  lui  Hamsea .   comerciant,  pentru  ofertul  de  20  lei.  —  M.
                                                 -
       Continuă  apoi  păoătâsa:  „Ni-se  mai  scriu                                              la Berlin.                                   el  a  venit  în  urma  telegramei.  Servitârei
       şi  altele,  dâr  atâta  ajunge.  D-1  Lemeny  e   on.  domne  Maria  V.  Sassu  pentru  10  lei,   Tohanul-vechiu, 13 Iunie 1889.      însă  îi  veni  acum  în  minte,  că  ea  a  uitat
       compamst  cu  cumnatul  lui  Hamsea.  D-nul   on.  domn  0.  Gabrielescu  pentru  5  lei  şi                                            să  espedeze  telegrama.  Fugi  deci  repede  la
       Ooroianu e advocatul oompaniei de întreprin­  d-1  ui  Matei  Sassu  pentru  5  lei,  cari  precum   II  jelesc  neconsolaţii  :  Maria  Botezan   oficiul  telegrafic  şi  o  espedâ,  âr  bărbatul
       dere ;industrialâ a Meţianeştilor. Amândoi ad­  de  altă-dată,  aşa  şi  în  acest  an  nu  şi-au  ui­  născ.  Henschel,  ca  soţiă;  Nioolau  Botezan,   pe  de  altă  parte  îşi  luâ  rămas  bun  dela
       vocaţi. Cine  nu va înţelege deci motivele na­  tat de acâstă umană institutiune.          Eva  Botezau,  ca  părinţi  ;  Ioan  Botezan,
       ţionale,  cari  fac,  c.a  d-1  Lemeny  şi  „auto-                                         ca  frate;  Maria  Minisca  năso.  Botezan,  ca   familiă  şi  pleca  ârăşl  în  afaceri  la  Lem­
            u
       risata   condusă  de  Ooroianu—Dăianu  să  se                     Pentru subcomitetul      soră,  Ioan  Minisca,  ca  cumnat.  NumăroşI   berg.  După  ce  sosi  aici,  în  diminâţa  4ilei
       prăpeşescă  (?)  cu  firea  (?)  asupra  trădării                  reuniunei femeilor:     nepoţi şi nepâte.                            următâre  se  pomeni  cu  telegrama,  al  că­
       dela  A  r a d ? ! . .   De,  crelern  şi  n  o i :   căderea          R. Verzea,                                                       reia  text  era  acesta  :  „J^răşl  un  copil.  Mama
       dela  Arad  aduce  cu  sine,  ca  d-1  Hamsea  să                          actuar.              Fiă-i  ţărîna  uşoră  şi  memoria  bine­  e  forte  bolnavă.  Vi  no  repede .  Cetind  acest
                                                                                                                                                                            -
       nu aibă ou ce fi companist .                                                               cuvântată !
                               -
                                                                                                                                               text,  bărbatul  rămase  înmărmurit  cu  tele­
            Am  declarat  deja,  că  îmi  este  indife­
                                          -
      rent  ce  crede  „Tribuna  Poporului   despre          W   f t R  I E  T  A  T  E  .                                                     grama  în  mână.  „Erăşl  un  copil?  —  D  u  m  -
                                                                                                                                                                                          -
       mine  şi  că  o  foiă  de  calibrul  ei  nu  este   Prinderea   şi   dresarea   leilor.   Etă           ULTIME SCIKI.                   ne4eule,  cum  s’a  putut  întâmpla  acâsta!
                                                                                             r
       în stare a mă vătăma sâu calumnia pe mine,                                                      Viena,  12  Iunie.  Afli  la  amiacjî   esolamâ  bietul  om  şi  repede  pleca  la  gară.
       aşi  pute  deci  să  ignorez  şi  ultima  oalumniâ   cum  se  esprimă  în  privinţa  acâsta  un  vechili                                Cu  trenul  cel  mai  apropiat  se  reîntorse
                           -
       a „Tribunei Poporului .                      şi  espert  dresor  de  animale  sălbatice:  Nu  a  fost  un  consiliu  de  miniştri  sub   acasă  în  sînul  familiei,  unde  în  scurt  timp
            Se  p6te  însă  ca  foia  des  pomenită  să  departe  de  culcuşul  leilor  se  încungiură  un  presidenţa  monarchului.  Au  luat   afla, că eroina comediei a fost servitârae.
       ajungă  în  mâna  uuor  omeni  cinstiţi:  aces­  loo  mare  cu  nisce  pălan  înalt  căptuşit  cu  parte  miniştri  preşedinţi  Thun  şi
       tora  le  sum  dator  a  da  şi  eu  esplicaţiunile   tinichea  pe  dinlăuntru.  In  mijlocul  acestei  Szell  şi  miniştri  de  resort  austriac!
       mele  privitore  la  esplicarea  „Tribunei  Po­  curţi  îngrădite  se  află  pe  un  arbore  sâu  pe  şi  ungari.  Coloman  Szell  se  reîn-        8L i te r a t a r ă .
             -
       porului .  Rectific  deci  esplioaţia  tenden-
       ţiâsă în următorele:                         nisce  sohele  căsuţa  păzitorului,  care  să  torce  a4î  la  Budapesta,  cei-lalţî  mi­        Pentru  cei  ce  se  ocupă  cu  eduoa-
                                                    potă  domina  cu  privirea  întrâga  împreju­  niştri  ungur!  mai  remân  încă  pănă  ţiunea,  eu  deosebire  pentru  d-nii  profesori,
            1)  Este  posibil,  că  „Tribuna  Poporu­
       lui   a  primit  dela  un  amic  din  Braşov  o  rime.  Dela  acâstă  căsuţă  conduc  la  cele  mâne seu poimâne.                       îliveţătorî  şi  cateclieti  se  recomandă  ur­
         -
                                                                                                                   -
       •epistolă  informativă  în  privinţa  personei  două  porţi  ale  îngrăditurei  nisce  funii,  cu   „Vaterland   cjice,  că  pactul  nu   mătorele cărţi:
       mele;  pentru  ca  însă  publicul  român  să  fiă   ajutorul  cărora  se  pot  închide  de  de-asu-  e  încă  perfect,  şi  că  nu  s’a  ajuns  la   Cum   îşi   învaţă   Gertruda   copiii,
       informat  câţi  amici  are  numita  foiă  în  Bra­  pra.  Pe  dinlăuntru  pe  lângă  pălan  sunt  o  un  resultat  definitiv.  Foia  clericală   scrisă  de  nemuritorul  pedagog  I.  H.  Pcs-
       şov  şi  întru  cât  se  p6te  deci  lăuda  cu  au­  mulţime  de  ourse  trainice,  cari  se  înohid  mai  crede  a  şei,  că  se  vor  începe   talozzi  şi  tradusă  de  E.  Băltânu.  Cartea  s’o
       tenticitatea  şi  corectitatea  informaţiunilor                                                                                         tipărit  anul  trecut  în  Bucurescî  şi  e  de-a
       sale,  trebue  să  constat  la  acest  loc,  că  nu­  în  mod  automat.  Lucrul  principal  aşa-dâră  din  nou  tratări  şi  că  situaţia  e  forte   nepreţuită  valore  pentru  părinţii  de  familiă.
       mita foie ar 3 după cât sciu eu în Braşovul  e,  ca  bestiile  să  fiă  atrase  înlăuntrul  îngră­  critică.                            Preţul 75 cr. (cu posta 80 cr.)
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12