Page 2 - 1899-06

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 119.—1899.

In fruntea acestei mişcări stau preoţii Ioan serică, unde cânta corul studenţilor români că şi în privinţa membrilor despărţămân­ Alegerile în România. Ca şi la
Albon dela Doştat, Ioan P. Popas, Presăca din Bra'şov sub conducerea d-lui profesor tului stă bine.—Asupra tuturor acestor trei alegerile colegiului I, au învins şi la ale­
şi Michail Mărginean din Ungureni. Nu ne de musică Timotei Popovicî, anume invitat raporturi vom reveni. gerile colegiului II candidaţii partidului
îndoim, că cererea acesta va fi ascultată, pentru acest scop la Săcele. S’a ales o comisiune pentru înscrie­ conservator. Ba în colegiul II au fost aleşi
aprâpe cu desâvîrşire oonservatorl. In Bu-
şi sinâde estraordinare vor începe să se După sarviciul divin, s’a oficiat un rea de membri noi, constătătâre din dnii: curescl (judeţul Ilfov) cei înscrişi în lista
ţină în tote locurile spre a se declara în parastas solemn pentru odihna sufletelor O. Aisâr, Rom. Verzea şi Bodeann; âr o conservatâre au primit câte 3500 voturi în
causa acesta atât de umilitore pentru bise­ decedaţilor presidenţî ai Asociaţiunei şi a altă comisiune pentru censurarea socoteli­ temin mediu, pe când candidaţii oposiţio-
4
rica unită* . . membrilor de pe teritoriul despărţământu­ lor din d-nii: Alexe Verzea, T. Frateş şi nall n’au întrunit mai mult de 200 voturi.
In Buzău a fost ales din partidul constitu­
lui nostru răposaţi în cursul anului. Pa­ D. Iar ca. ţional (junimist) un deputat, âr în Iaşi doi.
Legea despre judicatura Curiei rastasul a fost oficiat de preoţii Alecse Ver­ Şedinţa s’a suspendat pentru câte-va In Prahova au fost aleşi 3 independenţi, în
a fost sancţionată. Foia oficială a anunţat zea, Romul Verzea, I. Broju şi Pascu, âr minute, âr după redeschidere luă cuvântul două judeţe (Tutova şi Gorj) s’a declarat
Sâmbătă, că în colecţia de legi („orszâgos cântările le-a esecutat corul studenţilor. d-1 Dr. N. Mănoiu, care într’o vorbire mai bulotagiu. In tâte celelalte judeţe au reeşit
torvânytâr") se va publica deja în 10 Iunie După terminarea parastasului, membrii co­ lungă, dând poporului esplioaţiunl asupra listele conservatâre.
acâstă lege, care între legile promulgate mitetului au luat loc la masa decorată cu însemnătăţii culturei, termină esprimând
din anul aoesta pârtă numărul de articulul flori, ce se afla în mijlocul biserioei. reounoscinţă oomitetului şi propunând, ca SORI LE DI LEI.
raportul despre activitatea aoestuia să fiă
de lege XV. Preşedintele Andreii! Bârseanu a des­
chis adunarea printr’o cuvântare mai lungă luat la cunoscinţă fără nici o discusiune. — 80 Maiti.
şi forte potrivită, arătând în partea întâii! Adunarea unanim a primit propunerea. Ftmdaţiune. D-1 Ioan Petroviciu, vre 1-
încheierea compromisului.
motivele, cari au îndemnat pe comitet a Oomisiunea pentru înscrierea de mem­ nicul paroch din Ciolova română, care în
Cu privire la încheierea compromisu­ alege pentru ţinerea adunărei acâstă co­ bri îşi făcu raportul, presentând lista mai 30 August anul trecut şi-a serbat jubileul
lui între guvernul ungar şi austriac anunţă mună frumosă, şi mulţumind Românilor multGr membri noi parte ordinari, parte de 50 de ani ai preoţiei sale, a întemeiat
11
„G'oresp. de Budapesta din Viena cu data săcelenl pentru presentare în număr atât ajutători, împreună ou taxele; âr comisiu- acum o fundaţiune din incidentul acestui
de 10 Iunie următârele: de considerabil, âr în partea a doua a vor- nea pentru censurarea socotelilor raportă, jubileu. Fundaţiunea constă din 10 acţii
In conferenţa comună ministerială, birei desfăşură în mod forte clar şi precis că a aflat în cea mai deplină ordine soco­ de-ale societăţii comerciale române din Ca­
care s’a ţinut acjl aici în ministeriul de in­ istoricul Asociaţiunei şi organisaţia ei, ter­ telile şi propuse a se da absolutoriu co­ ransebeş ^Severineana". Când capitalul va
terne şi care a durat dela 11 bre a. m. minând prin declararea adunărei de des­ mitetului, ceea ce se şi făcu. ajunge la suma de 1000 fl , interesele fun-
până la 2 ore d. a. s’a stabilit o deplină chisă. Terminate fiind lucrările, urmă o es- daţiunei se vor da ca ajutâre tinerimei
înţelegere în privinţa Gestiunilor pactului, celentă disertaţiune a d-lui Ioan Lăpâdat. dela institutul teologic şi pedagogic. Fun­
D-1 preot Romul Verzea, ca preşedin­
ce erau încă pendente şi miniştrii de re­ D-sa vorbi despre raporturile de acjl ale daţiunea va purta numele întemeiătoru-
tele agenturei Asociaţiunei, luă cuvântul şi
sort din ambele părţi se vor întruni mâne Românilor săcelenl în asemănare ou tre­ lui său.
printr’un discurs plin de cele mai frumâse
spre a revisui materialul respectiv. cutul, relevâând mai multe mijlâce prao-
sentimente. pentru eausă salută de bună ve­ Câmătăriă cu must. „Unirea" din
După conferenţă ministru-preşedinte tice pentru îmbunătăţirea situaţiunei de
nire comitetul şi pe ospeţl, asigurându-i de Blaşiă scrie: „Ni-a venit la cunoscinţă, că
unguresc Szell s’a dus la palat spre a ra­ adl. Mai rar se întâmplă, ca o diserfaţiune
dragostea, ce li-o păstrâză Românii să- uşura, ce se practisâză în Bănat cu bucate şi a
porta Majestăţii Sale despre înţelegerea să producă atâta efect, ca disertaţiunea
celenî. dus la ruină materială şi morală mii de
stabilită. Astăcjl d-1 Szell plâoă la Buda­ d-lui Lăpădat, care a fost lucrată forte
După terminarea acestor discursuri, plugari, se deprinde acum ou must la po-
pesta, pe când ceilalţi miniştri unguri vor bine şi cu multă cunoscinţă de causă. Spe­
urmate ambele de aclamările vii ale publi­ lele munţilor noştri apuseni. Anume în co­
rămâne încă aici pentru scopul arătat. răm a putâ publica ÎDCurând acâstă diser­
cului, s’a dat cetire diferitelor raporturi. În­ muna Cr. un speculant jidan face acorduri
O publicare autentică asupra compro­ taţiune, oare a fost mult şi viu comentată
tâii! s’a oetit raportul general despre activi­ cu mioii economi, ca să-i dea pe tâmnă
misului nu se va face, înainte de ce mi- în cursul cjilsi de *<
er
tatea comitetului dela ultima adunare gene­ un anumit cuant de must, pe care el îl
nistrul-preşedinte ungar va împărtăşi în D-1 preşedinte Andreii! Bârseanu după
rală încâce. Fiind secretarul comitetului, d-1 plătesce acum cu 70 cr. feria. Economii
mod oficial cuprinsul lui camerei deputa­ acesta încheiă adunarea, esprimând în cu­
prof. Nicolae Bogdan, reţinut de-a putâ lua noştri fiiiid lipsiţi şi scurt vădătorl, se di-
ţilor. Tote combinaţiunile publicate de foi vinte elogiâse, bine meritate, mulţămită di-
parte la adunare din causă de bâlă, cetirea s’a mit la atarl tocmeli, cari în cele din urmă
asupra compromisului se declară de ne- sertatorului. şi publicului participant.
făcut prin d-1 cassar Cornel Aisâr. Raportul îi vor duce la sapă de lemn. Căol după ce
esacte. Ministrul de esterne conte Golu- In general adunarea a fost frumosă şi
a fost pe cât de lung, pe atât de bogat în în anii din urmă o parte însemnată a viihr
ohowski a dat astă-sâră un prâncj în onâ- resultatele ei au mulţumit la culme pe toţi.
înşirarea activităţii desfăşurate de comitet din ţâră a fost nimicită de filoxeră, âră
rea miniştrilor unguresc!. Trecuse ora 1 d. a. Membrii corului cu
în cursul anului, a numărâselor dovedi de oele rămase stricate de peronosporă, se
dirigentul lor şi o parte din ospeţii braşoveni
simpatiă, ou care publicul urmăresce, sus­ pâte prevedâ, că preţul mustului va fi în
grăbiră să plece la Braşov, având aici de-a
Adunarea despărţementuiui I al ţine şi încurageză activitatea comitetului, asista la înmormântarea tînărului profesor tot caşul peste 1 fl. Şi când preţul mustu­
mai ales în ce privesoe înfiinţarea de bi­ lui ar fi la tâmnă numai 1 fl., considerând,
Asociatiunei. Iordan Popovicî, din a căreia causă mulţi,
y blioteci poporale eto. Deşi lung, raportul că din Maiă pănă în Novembre ar avâ să
mai ales dintre d-nii profesori, au fost re­
Braşov, 12 Iunie n. 1899. oomitetului, fiind de interes deosebit, a dea vânătorul marfa în. valâre de 1 fl.
ţinuţi de-a putâ participa la adunare. Cei­
Adunarea generală a despărţământu­ fost ascultat ou plăcere pănă la fine. pentru 70 cr., ar fi cu 30 cr. mai mult,
lalţi dintre âspeţl, împreună cu fruntaşii
lui I (Braşov) al Asociaţiunei s’a ţinut erl A urmat un raport special asupra bi­ din Săcele, se întruniră la o masă comună adecă după 70 cr. 6 cr. pe lună, cari com-
n
în marea şi frumâsa biserică română din bliotecilor, cetit prin vice-preşedintele Gr. într’unul din restaurantele principale ale putaţl în percente se vin peste 102 / . Când-
n
Cernatul Săcelelor. A fost o adunare fru- Maior. Acest raport de asemenea a fost s’ar face must cât ţăranii să pâtă replâti
comunei. Erau 80—100 persâne, domni şi
mâsă, cum rar s’a mai vădut la un despăr­ lung, mai ales fiind-că în el s’a desfăşurat dame. Petrecerea a fost cât se pâte de ve­ banii anticipaţi de speculant împreună ou
ţământ al Asociaţiunei. şi un fel de program asupra modului de selă, ospeţii bine serviţi, toastele numă- interesele de 102°/ după ei, acâsta ar fi
0
Ou trenul dela 9 ore dimineţa au plecat organisare, ce comitetul îl are în vedere râse şi cari de cari mai însufleţite. un rău relativ mic. Mai mare pericol îi
din Braşov membrii comitetului, împreună faţă cu bibliotecile ambulante. Datele citate ameninţă însă pe cei-ce cu atâta uşurinţă
Meritul prim la arangiarea primirei
cu o frumâsă societate de domni şi şi câte-va cu privire la folosirea bibliotecilor sunt îşi vând productul viei înainte de a-1 avâ.
âspeţilor îl are agentura din Satulung, în
dame din oraşul nostru. La gara din Cer- forte interesante şi publicul a rămas în frunte cu activul şi zelosul ei preşedinte, La caşul când la tâmnă via nu ar produce
natu âspeţii braşoveni au fost aşteptaţi de modul cel mai plăcut surprins de zelul, cu mustul deja vândut, atunci ei sunt obligaţi
d-1 preot Romul Verzea, care multă silinţă
mai mulţi fraţi din Săcele, printre cari d-na care sunt cetite de popor micile biblio­ a plăti speculantului nu numai 70 cr. de
| şi-a dat pentru buna reuşită a adunărei,
Verzea, soţia d-lui preot Romul Verzea, şi teci ambulante de pe teritoriul despărţă' feriă, ci pâte şi 2 fl., după cum va fi adecă
ceea ce i-a şi succes în modul cel mai sa­
d-ra Dogariu, cari presentară d-lui preşe­ mântului. tisfăcător. la tâmnă preţul mustului în comuna res­
dinte Bârseanu un frumos buchet de flori. în fine d-1 cassar Aisăr a cetit rapor­ pectivă, — care preţ speculanţii,; pre cum îl
Dela gară ospeţii fură conduşi direct la bi­ tul despre starea cassei, din care am aflat, pot deprima, aşa îl pot şi ridica, când
voeso"....
Liberat. Din Seghedin primim soirea,
rau prin munţii Balcani şi une-orl ajungeau In aceste centre românescl neaoşe şi lor, fără de niol o despăgubire cătră stă­ că în 10 Iunie n. c. d-1 Ioan Jur ca, harni­
şi prin Macedonia şiPelopones. Instituţiunea republice mai mult sâu mai puţin autonome, pânii moşiilor, decă ei nu eausau acestora cul preot din DragomirescI, espirându-i
vătafilor peste păstori şi a judilor de erau marii cultivatori de vite, în special de pagube vădite. terminul osîndei politice, a fost liberat din
plaiuri, cari aveau să decidă tote litigiile şi oi, cari aveau turme nutnărâse şi stânl pro­ Cei mai mulţi dintre ei sunt proprie­ închisorea de stat de-acolo, reîntorcându-se
delictele iscate între ciobani când erau sus prii, dâr ţineau pe lângă ele şi ciredl în­ tarii turmelor călătâre şi mai puţin ai ce­ în sînul familiei şi iubiţilor săi credincioşi,
pe munte, s’a menţinut în vigâre pănă pe tregi de vite cornute şi aveau şi herghelii lor băştinaşe, care le ţineau la satele şi pe pe cari îi va păstori, de sigur, cu aoeeaşl
la anul 1852. Contribuţia, ce o plăteau ei de cai, pe cari îi cresceau în stare aprâpe hotarăle şi munţii lor proprii.. energiă şi bărbăţiă, ca şi pănă acum. ’Aju-
cătră stat, se numea Quinquagesimă. Per­ sălbatică şi semi-sălbatieă. Bogătaşii dintre Rassele de oi cultivate de Mocanii se- te-i Dumne4eu!
ceperea quinquagesimei este regulată prin Mocanii secelenl sâu câte 2—5 —10—20 eelenî, dâr şi de cei dela Tulgheş, Ghimeş, Concert. Precum se vede din pro­
decisiunile (art. XII din lege) camerei mii de oi, sute de cai şi mai multe sute de Covasna, Brescu, Poiana Sărată etc., sunt gramul, ce 1’s.m publicat în numărul trecut
(dietei) transilvane ţinute la Turda în anul capre, de vite cornute. ţigăi albe şi negre cam / din contigen- al fâiei nâstre privitor la festivităţile îm­
2
3
1548. După 25 oi să dea o âie fătată cu Aşecjămintele şi instituţiunile lor păs- tul turmelor şi stânilor, apoi puţine oi sto- preunate cu sfinţirea nouei biserici din ce­
mielul ei ; după 50 oi, să dea o âie fătată torale sunt străvechi seculare, împăraţii goşe sâu stogomane şi mai puţine oi Ţur- tatea Braşovului, se va da cu ocasiunea
ou mielul ei şi o miâră de un an; după Austriei intervin în favârea Mocanilor în oane sâu bârsane şi câte-va capre, âr ţu- acâsta în onârea Prea Sânţiei Sale Archie-
75 de oi, câte 2 oi cu mieii lor şi o mioră, tratatele lor de pace cu Sultanii Turciei: ţuenii dela Răşinari, Selişte, Poiana etc. piscopului şi Metropolîtului Ioan Meţianu
âr după 100 de oi ârăşl câte 2 oi cu mieii în pacea dela Garlovitz şi Passarovitz 1718, au numai oi ţurcane, albe, seine şi negre şi un concert, pe care îl va arangia corul
lor şi o mioră, unde însă nu se găsiau niol în cea dela Adrianopol 1829, de sigur în şi prea puţine ţigăi. Afară de oi, pe lângă vocal al nouei biserici Duminecă în 6 (18)
20 de oi, acolo se plătea de fiă-care âie urma altor aşeejăminte mai vechi, cari se fiă-care turmă şi târlă se mai găsesc un Iunie a. c. Atragem atenţiunea publicului
câte doi dinari. De-asemenea şi când nu­ pot urmări şi sub George Racoţi I, princi­ număr ■ âre-care de capre, câţi-va măgari nostru românesc asupra acestui concert,
mărul lor era mai mare de 25, de 50, 75 pele Transilvaniei şi Matei Basarab al ori catâri, pentru purtarea calabalicului şi la care va da şi distinsa nâstră oântărâţă
şi 100 pentru cele ce treceau peste acest Munteniei, ca ei să pâtă păşuna pe lângă a utensiliilor stânei, une-orl şi câţî-va cai braşovână D-şâra Onoria T. Popovicî, absol-'
număr se plătia câte 2 dinari de fiă-care o taxă minimă de cap de âie pe tâte mo­ petroşî de munte, apoi câni de oi în nu­ ventş, conservatorului din Viena, valorosul
âie mai mult. *) şiile statului şi monăstirescl. măr mare, şi la stână mai sunt şi câţî-va său concurs. Venitul curat va fi împărţit
Pretutiudenea ei aveau trecerea liberă porci pentru utilisarea rămăşiţelor laptelui bisericii şi mesei studenţilor dela Gimnasiul
*) „ex viginti quinque ovibus una ovis cum din loc. După concert urmâză dans. Pre-
agnello danda erit, ex quinquaginta una ovis cum dintr’o ţâră într’alta şi pentru hrana oilor şi ale mâncărilor.
agnello et miora“ etc. se dice în textul legei tran­ lor în călătoria le era deschis un drum de / (Va urma.) notărl se pot face de MerourI 2/14 Iunie
silvane. câte 15 stânginl lărgime, numit drumul oi­ în librăria d-lui Hiemesch. Târgul Grâului.