Page 2 - Glasul_Hunedoarei_1919_10_03

2 GLASUL HUNEDOAREI 18 Octobre 1918.

O rupă I : Secretariatul Bunila cu cen­ Grefier : Ioan Gergely Hăşdat. cârtească din drepturile unora, a crezut că*
trul. Bunila. Vor vota comunele Bunila, Alun, Locţiitor de preşedinte : Pompei Popoviciu totuş e mai bun proverbul: cine înparte,
Cernişoara-Floresa, Poieniţavoini şi Vadu- preot gr. or. Ocolişul mare. parte-'ş face; —• şi aşa o cam dat-o pe
dobri. Locţiitor de grefier: Octavian Henţia dreptatea leului. Pagubă însă că creerii i-o
Preşedinte : Iosif Suciu preot gr. or. Alun. Hăşdat. abzis serviciu, şi pre cum să scrie, a inebu-
Grefier: Mihail Găină Bunila. Grupa V il-a: Secretariatul Batiz, cu nit. — Ceva amar şi pe noi ne leagă de
Locţiitor de preşedinte : Petru Ghiura pri-y centru Batiz. Vor vota comunele: ţlatiz, dânsul, deci multe lacremi n’o să vărsăm pe
mar comunal Bunila. Sântămarie de piatră, Călanul mic şi Crişeni. mormântul lui.
Locţiitor de grefier: Petru T.riff Bunila. Preşedintele : Gavril Druhora Crişeni. — Parastas. Dumineca trecută sa ofi­
Grupa 11-a: Secretariatul Ghelari, cu Grefier: Eugen Popoviciu Sântămaria de ciat în biserica gr. ort. din loc un parastas
centrul Ghelari. Vor vota comunele: Ghelari piatră. întru pomenirea fostului rege al Românei
şi Ruda. Locţiitor de preşedinte : Ioan Truca preot Carol, a căruia moarte sa întănplat în 10
Preşedinte : Iosif Florea Ghelari. gr. or. Batiz. Oct. 1915. Oficiile locale au asistat în corpore.
Grefier: Gheorghe Henţia Ghelari. Locţiitor de grefier: George Stoian sântă­ — Să deschide casina română. Mâne
Locţiitor de preşedinte: Ioan Alic Ghelari. maria de piatră. în 19 Octobre la oarele 3 p. m. să va des­
Locţiitor de grefier : Nicolae Olâh Ghelari. Grupa Y lII-a : Secretariatul Răcăştie, chide casina română, cu solemnitatea recla­
Grupa 111-a: Secretariatul Topliţa, cu cu centrul Răcăştie, Mănereu, Boş şi Zlaşti. mată de importanţa ce o are pentru noi
centrul Topliţa. Vor vota comunele : Topliţa, Preşedinte: Constantin Dănila preot gr. aceasta deschidere. După sfinţirea apei să va
or. Mănereu. ţinea vorbirea de deschidere a preşedintelui,
Dăbâca, Hâşdău, Goleş şi Vălar.
Preşedinte : Avram Lăslău preot gr. or. Grefiet : Simion Suciu preot gr. or. Boş. căreia îi urmează o producţiune corală, ş’apoi
Locţiitor de preşedinte : Theodor Chira o disertaţie ocazionala, si în fine încheierea.
Topliţa. Toţi membrii casinei sunt nivitaţi a lua parte
Grefier : Ioan Redos Hâşdău. preot gr. or. Boş.
Locţiitor de preşedinte : Ioan Stancu To­ Locţiitor de grefier: Ioan Păcurar Kapel- la seibâre, cu abservarc că şi alţi indivizi
pliţa. Zlaşti. sunt bine primiţi.
Locţiitor de grefier: Solomon Bobora Alegerile pentru adunarea deputaţilor Leii. Să trage luarea a minte tuturor
Hâşdău. să vor ţinea în ziua de 2 Novembre, iar românilor de pe la sate, că in timpul mai
Grupa IV -a: Secretariatul Govăşdia, cele pentru senat în ziua de 7 Novembre 1919. din urmă să fac speculi cu Leii româneşti.
Geşeftarii cumpără Leul cu 2 coroane, şi
cu centrul Govăşdia. Vor vota comunele:
Govăşdia, Cerişor, Lelesă, Runcul mare, So- apoi îl vinde în Ungaria cu 3, ba şi cu 4
hodol şi Plop. Conferinţele de pace. coroane. Astfel de speculanţi trebuie insinu­
aţi la poliţie sau gendarmărie, ca să fie
Preşedinte: Ioan'Manica preot gr. or.
Cerişor. De demult lipsea p rin cip iu l: pedepsiţi, ear noi să păstrăm bine Leii.
— Noul Director la Fabrică. Oraşul
Grefier : Rudolf Mlhailesc Govăşdia. Vre-un război de să întâmpla,
nostru a primit un nou membru în persoana
Locţiitor de preşedinte : Ioachim Gostian Cel mai tare, cu puterea
Govăşdia. • Pe cel slab îl despoia. dlui Onciu, care fiind denumit de
director la fabrica de fier din loc, ’ş-a şi
Locţiitor de grefier: Izidor Pasc Govăşdia.
ocupat acest post încă cu începutul acestei
Grupa V-a: Secreteriatul Teliucul de Astăzi nu-i aşa! Azi lumea Săptămâni. îi urăm bun succes şi un viitor
jos, cu centrul Teliucul de jos. Vor vota E condusă mai cu scop: meritos.
comunele : Teliucul de jos, Teliucul de sus, Cel mai tare de te fură, — Electorale. Circumscripţia electorală:
Cincis şi Cierna-Parvoasa. Conferinţele — aprob. V. Hunedoara, pentru alegerea de deputat să
Preşedinte : George Turcean preot gr. or. compune din toate conunele plasei Hune­
Teliucul inf. doara cu eschiderea secretariatelor Pestişul
Grefier: Avram lidav Teliucul de jos. 1NF0RMAŢIDNILE SĂPTĂMÂNII. mic şi Cerbâl; ear pentru alegerea de sena­
Locţiitor de preşedinte: Vasilie Greavu tor lângă cele de sus să alătura şi secre­
Hunedoara. tariatele plasei Haţegului: Clopoliva, Lunca
Locţiitor de grefier : Ioachim Gogilă Cerna. — Wilson. Sermanul preşedinte al cernii de jos, Bucova, Demşuş, Fărcădinul
Grupa Vl-a : Secretariatul Hăşdat, cu Americii, într'un estaz de prea mare dragoste de sus, Silvaşul de jos, Pesteana, Sântămâria
centrul Hăşdat. Vor vota comunele: Hăşdat, creştinească, a cerut nu de mult drepturi orlea, Rechitova, Toteşti şi Sânpetru. Ale­
Nădăştia de jos, Nădăştia de sus, Ocolişul egale pentru toate popoarele din lume. Să gerile de deputat să vor face în zilele 2, 3
mare şi Sâncraiu. vede însă, că şi el, să va fi temut să nu si 4 Nov. iar pentru senat în 7 si 8 No­
Preşedinte: George Raiu preot gr: or. întreacă în iubire pe Christos, şi neşliind vembre a. c. Candidatul partidului raţional
Nădăştia de jos. cuin s’o dreagă cum s’o sucă, ca să mai cio- la deputăţie e secretariul general al Rezor-

Intr’o caldă zi de vară, catră sfârşitul rudenii ale ei, fiindcă şi satul Zăpăciţii, ca Nu trecură doi ani, în care timp sau
lunei „Cireşar" într’o Dumineca după prânz, toate satele româneşti nu putea fi fără mutat la cele vecinice, întiiu copiii, apoi
când oamenii şădeau grămezi pe uliţa satului, ţigani. nevasta, ear după suferinţe şi chimuri înde­
de-odată văzură mult fum eşind din spre Băda nu credea că i s’a aprins casa lungate s’a dus şi badea luon la judecăto-
deal, şi întreg satul fu alarmat: că arde la eac-aşa din întâmplare, ci era de credinţa, — riul cel vecinie, şi a rămas casa pustie, şi
badea luon. şi poate cu drept cuvânt — că numai o pustie e şi astăzi, mai rău ca arsă de foc.
Aleargă bărbaţii, aleargau şi femeiile, mână păcătoasă i-a făcut-o, şi nu altul decât Câţi trec pe aici — şi trec mulţi — şi
iese aproape satul întreg, dar când colo badea luon. popăsesc în vârful dealului, să uită cu în­
badea luon n’avea nimic de suferit, ardea
La „juriu" nu s’a dus — că nici, n’avea duioşare la casa acum pustie şi esclamă cu
bordeiul ţigancei Băda.
pe cine să acuze — dar blăstăma amarnic, durere: „Cum s'a stins şi aceasta familie...
Unii să ’ntoarnă ’napoi dela mijlocul din inimă şi cu ochii în lacremi, blăstăma pe nici sămânţă n’a mai râmas din ea.
drumului, alţii merg până la faţa locului, nu unde umblă, în siguratate şi în auzul oame­ Băda a mai trăit încă mult, castigându-şi
atât pentru a stânge focul, ci mai mult să nilor ; blăstăma pe badea Ioan.
vadă cum casa văduvei e prefăcută în ce­ Oamenii râdeau de ea, ba râdea şi pânea din cerşite şi mai din lucru pe la
nuşă, să ’ntorceau apoi voioşi spre casă, că alţii, să culca unda însăra, iar rugăciunea
badea Ioan, şi zicean că e »năroadă.< ei nu era alta de cât: „mulţămesc lui Dumne­
a scăpat badea luon de „vecina dracului",
zeu că am văzut cu ochii răsplata." Nu de
căci vezi, ponegririle stăpânului din deal le
mult a murit şi ea, însă rar mi sa dat să
credeau şi sătenii din vale.
văd un mort cu un zimbet atât de mulţă-
Băda ca lotdeuna, nici de asta dată nu Badea Ioan era acum fericit, că scă- mitor pe buze, ca pe sărmana Băda. ..
era a casă, ba mei chiar în sat, ci prin alte pasă de vecina lui cea »rea«, dară începeau
. . . Nu daţi anză nimănui, ca să vă
sate după milă, ear când spre seară s’a re­ şi pe la el a nu merge lucrurile ca
blasteme . . . L.
întors acasă sărmana nu mai avea casă, Da înainte. Azi i să întâmplă o nenorocire,
nu mai avea nimic, fără numai zdremţele mâne alta. Acuş o boală la el, mâne la
de pe ea. nevastă-sa, ba şi la copii: relele să ţineau
Trebuia să iaie lumea în cap — dar lanţ de aceasta familie de nume bun şi
nu s'a dus, ci s a aşezat în sat la unele stare bună.