Page 3 - Glasul_Hunedoarei_1919_10_03
P. 3

18  Octobre  1919.                            -GLASUL  HUNEDOAREI                                                        3

                tului.  Agriculturei:  Vasilie  C.  Osvadă,  ear  la   firma  Laufer.  Singuri,  cari  mai  erau,  dintre  în  Pesta,  pentru  cazul  când  noi  vom
                senat  Dr.  Leo  Parasca  medic  în  Haţeg.   cari  acordasem  cu  primul  şi eram liniştiţi, că   evacua capitala Ungariei, vor fi  angajaţi,
                Certificatele  de  alegător  să  şi  le  scoală  cei   potem  scoate  foaia  pre  mai  departe,  când în   afiirmativ  1800  englezi  şi  2000  ita­
                ce  nu  le-a  primit  până  acuma.         seara  de  2.  Oct.  a.  c.  ş’a  prezentat  la  re­  lieni.  —  Ungaria  conform  hotărârilor
                     —   Cei  din  Siberia.  în  sfârsit  s'a  în­  dactorul  nostru  Dr.  Justin  Pop  noul  editor
                ceput  şi  transportarea  prinsonerilor  noştrii   Hirsch  cu  dl.  Tămaş,  tipograf  şi  i-au  adus   conferentei  de  pace  va  rămâne  cu  un
                din  Siberia, unde afirmatir avem  vre-o 20.000  la  cunoştinţă,  că  advocatul  Dr.  Petru  Groza  teritor  de  140.000  km.  □   şi  aproope
                de  români.  Mulţi  vor  fi  şî  de  pe  la  noi,  pe   l’a  ameninţat,  că  dacă  ar  cuteza  de  a  tipări  9  milioane  de  locuitori,  pierzând  din
                cari  ai  lor  î-au  crezut  de  mult  trecuţi, la altă   şi  numai  o  literă  din  Curierul,  momentan  il   ce  a  avut  185.000  km.  □,  —  peste
                lume ;  va  fi  deci  o  nespus  de  mare  bucurie   dă  afară  cu  tipografia  şi  librăria.  Altă  zi  am   10  milioane  de  suflete,  —  60  la  sută
                revederea  în  braţele  familiilor lor.    aflat,  că  celelnlt  tipograf  editor  Laufer  incă   din  minele  de  fier,  —' toată  producţia
                     —   Chinema  orăşănesc  Conform  dispo-   a  fost  tot  aşa  ameninţat.
                siţiei  statutului  referitor  la  representaţiunile   E  de  notat,  că  firma  Hirsch  işi  are   de  lemne,  şi  toate  minele  de  sare.  —
                chinetnatografice  ale  oraşului  nostru  în  toată   tipografia  şi  librăria  în  edificiul,  care  e com-  Să  prea  poate  ca  şi  cei-i  mai  rămâne
                Dumineca  să  predau  două  representaţiuni, şi  proprietatea  lui  Dr.  Petru  Groza  şi  Dr.  Ni-  să  va  rupe  în  două,  de  oarece  cei  de
                anume  una  la  V26  oare  şi  alta  la  V29  oare   colae  Motz,  iar  celalalt  tipograf  şi  librar  e   dincolo  de  Dunere  nu  vreau  să  mai
                seara  în  sala  de  sus  a  otelului  fabricei  de   inştalat  cu  tipografia  şi  librăria  în  casa  lui   recunoască  Pesta  jidovită  de  capitală
                fler  din  loc.  Mâne,  Dumipecă  19  1.  c.  să va   Dr.  Nicolae  Motz.
                preda  un  admirabil  film  şi  adeca:  «Lupta   în  aşa  o  siLuaţie  am  fost  necesitaţi  a   a  ţării.  —  E  de  notat  că  dincolo  de
                pentru  un  milion»,  dramă  în  5  acte  şi   sista  apariţia  foii.                  Dunere  a  fost  odinioară  provincia
                »Babys  regele  animalelor»,  spectacol  într’un   De  sine  inţeles,  ne  supără  foarte  mult  strămoşilor  nostrii:  Pannonia.
                act.  Toţi  aceia,  cari  doresc  a  avea  o  seară   mai  ales  în  faţa  abonaţilor  noştri,  că  forţa   —  Cu  vecinii  Sârbi  începem
                dintre  celea  mai  plăcute  şi  amuzante  să   brută  ne-a  făcut  imposibilă  muncirea  pre   a  ajunge  la  o  înţălegere  mai  cu­
                nu  întrelase  a  participa  la  aceasta  reprezen-   mai  departe.
                                                                                                       minte.  Mai  cu  greu  însă  să  aplanează
                taţiune  dcamnă  de  văzut.                      Ţinem,  să  accentuăm  sus  şi  tare,  că
                     —   Circularea  trenurilor.  Pe  baza  ordi-   redactorul  nostru  interimal  Dr.  Justin  Pop  a   conflictul  cu  Italienii  a  căror  poet
                naţiunei  Direcţiunei  Regionale  C.  P\  R.  din   redactat  foaia  cu  totul  gratuit  totaşa  ceilalţi  D’Annunzio  nu  vrea  nici  de  cum  să
                Arad  cu  24642/919.  vă  rog  să  binevoiţi  a   colaboratori  au  lucrat  fără  nici  un  onorar-  iasă  din  Fiume,  ba  îi  puie  în  gând
                publica  „Punerea  circulaţiei  a  trenurilor   mai  departe,  că  nici  unul  n'am avut absolute   să  cucerească  întreaga  Dalmaţia  pe
                accelerate  şi  de  persoane  mai  noi".  Pe cum   nici  un  amestec  în  ce  priveşte  administraţia
                                                                                                       seama  Italiei.  Situaţia  internaţională
                urmează:                                    foii,  astfel  singur  responsabil  în  direcţia ace­  pare  că  ie  şi  favorizează,  de  oarece
                     1.  Pe  linia  Arad— Simeria—Tenis1  Ac-   asta  este  fostul  proprietar-editor  Juliu  Kroll,
                celeratate Nr.  606.  605/a.  (Din Simeria  cătră   căruia  i-am  impus  şi  noi  şi  işi recunoaşte el   după desechilibrarea creerilor lui Wison,
                Arad  seara  la  oarele  8  şi  16 m.  Cătră Teiuş   insuşi  datorinţa  de  a  restitui  abonaţilor,  cari  si prietinul nostru Clemenceau să ocupă
                dimineaţă  la  oarele  5  şi  10  minute  sosesc.)  au  plătit  pe  un  an  intreg,  plusul  plătirii.  cu  gândul  a  părăsi  înalta  dignitate  ce
                     2.  Pe  linia Bichisciaba—Hodmezâvâsâr-     Rugăm  foile  noastre,  cari au avut  ama­  o  are  în  Francia.  Să  prea  poate  că  şi
                hely:  Trenurile  de  persoane  Nr.  5010/a,   bilitatea  de  a  sta  cu  noi  în  raport de schim,
                                                                                                       Loyd  George  ăl  Angliei  să  va  socoti
                5007/a.                                     să  binevoiască  a  sista  scimbul.        că  tot  e  mai  bine  cu  gânduri  mai
                     8.  Pe  linia Mezdtur—Oroshâza :  Trenul    în  faţa  unui  aş  aun  act,  ne  mai  po­
                                                                                                       puţine,  ca  nu  cumva  să  ajungă  pe
                de  persoane  Nr.  4616/a  şi  Nr. 4613 intariat.  menit  în  domeniul  brutalităţii,  stăm  neclintiţi
                     Tot  deodată  să  anulează  circulaţia tre­  cu  tăria  moralului  nostru  nemaculat, pe care  urma  Iui  Wilson.  —  în  Rusia bolşevi­
                nurilor  Nr.  5024,  5007  între  Bichisciaba  şi   orice  forţă  brută  numai  inalţa  il  poate.  cii  sunt  pe sfirşite.  în  oraşele  mai  mari
                Hodmezâvâsâthely.                                Deva,  7.  Octobre  1919.             a  erupt  foametea  din lipsa  comunicării
                                                            Dr.  Justin  Pop,  Lucreţia  de  Costa  Nicoară,   trenurilor  (nu  au  cărbuni),  bântuie
                Suntem  rugaţi  a  de  ioc                  Dionisie  Ardelean,  Dr.  Ioan  Dobre.  Ioan   colera  şi  tifosul,  —  ear  măcelurile  de
                                                            Antal, Dr. Eugen  Tatar, Dr. Simion Câmpean.  stradă  nu  mai  înecată.  Sarmana Rusia
                           următoriuiui  comunicat.
                                                                                                       ♦pravoslavnică-*,  unde  au  dus-o  tică­
                      Cu  gândul  cinstit  de  a  lua . sub  ingri-   Cum  stăm  cu  lumea?            loşii  de  bolşevici.  —  Să  anunţă  de
                jirea  muncii  naţionale  o  postată  din  Ro­                                         altcum  şi  din  America  că  ar  fi  lupte
                mânia  Mare,  judeţul  nostru,  am  întemeiat    în  lăuntru:                          întră  albi  şi  negrii,  —  să vede că toată
                foaia  «Curierul  Hunedoarei.«  O  spuneam
                                                                 întreaga  ţară,  dela  Nistru  până la   lumea  fierbe  şi  cu  greu  să  va  linişţi.
                dela  început,  Că  foaia  aceasta  va  fi  sus  din
                                                            Tisa,  e  preocupată  de  alegerile  depu­
                inălţime  evangelia  moralului  public  şi a sen­
                timentului  de  datorinţă  ca  astfel  să împrăştie   taţilor  şi  senatorilor,  anunţândusă  pe   JBui Joan bolşevicul
                cea  mai  curată  viaţă  românească  în  orga­  alocuri  chiar  lupte înverşunate în jurul
                nismul  nostru  naţional.                   mandatelor.  —  Consiliul  Dirigent  al                După  „Răsăritul.“
                     Ne  ţineam  deci  şi  de  program  şi  îm­  nostru  s’a  mutat  la  Cluj,  care  oraş   (Se  cântă  după  melodia :  De-aş  mai trăi pân la toamnă.)
                plineam  şi  cea mai sfântă datorinţă naţională,
                                                            fiind  în  toate  privinţele  adevăratul               de  I.  U.  Soriou.
                când  văzând  corupţia  estinsă  până la gradul,
                                                            centru  al  Ardealului  şi  celoralte  părţi
                că  Consiliul  Dirigent  a  trebuit  să  decreteze                                             Măi  Ioane,  bolşevice,
                 oficios  acţiunea  de  purificare.  —  am  hotărît   aparţinătoare,  întreaga  administraţie să   Măi  Ioane  măi.
                a  fi  şi  noi  cei  mai  intransingenţi  credinţioşi  va  face  cu  mai  multă uşurinţă şi  poate
                                                                                                               Trăsnetul  pe  tine pice,
                şi  apărători  ai  cinstei publice, singurul factor,  şi  cu  mai  bună  controlă.  Să  remarcă
                                                                                                                 Măi  Ioane  măi.
                 care  poate  susţinea  în  viaţă  România  Mare   din  Bucureşti,  că  la  ministeriul  de
                şi  prestigiul  ei.                                                                            C'ai  avut  ţară  cu  rost,
                                                            finanţe  şă  lucrează cu  zor la  înlocuirea
                     Astfel  am  scris  articoli,  cari în  mijlocul                                             Măi  Ioane  măi.
                                                            coroanelor  si  rublelor  cu  Leii  Băncii
                campaniei  de  a  purifica,  de  sine  inţeles,  tre­                                          Şi-ai  vândut-o  ca  un  prost,
                buiau,  să  sbiciuiască  acţiunile  făţişe  sau   Naţionale,  ceiace  e  şi  de  dorit,  ca  prin   Măi'Ioane  măi.
                ascunse  ale  unor  indivizi  cari  erau  incal-  unificarea  monetei  să  să  delăture  ne­
                                                                                                               Şi-ai  vândut  şi  ţara  mea,
                carea  cinstei  nta  chiar  şi  a  legii  penale.  siguranţa  banilor  ce^  avem.
                     Cuventul  nostru  critic  însă  nu  plăcea                                                  Măi  Ioăne  măi.
                                                                 în  afară:                                    Domuul  nu  ţi-ar  ajuta,
                unor  domni  din  localitate,  de  aci  ş'au  înce­
                put  apoi  intrigele  lor  de  a  face  imposibilă   Armata  Română  să  rătrage  suc­           Măi  Ioaue  măi.
                asistenţa  foaiei.                          cesiv din  Ungaria,  precum  armata  un­           Că  n-am  ţară  de  vânzare,
                     în  cele  din  urmă  ne-am  pomenit,  că
                                                            gară  e  capabilă  a  susţinea  ordinea.             Măi  Ioane  măi.
                 proprietar-editorul  nostru  Juliu  Kroll  ni-a
                                                            Trupele  noastre  sunt  încă  tot  dincolo         Ci  ţară  să  mi-o  fac  mare,
                 abzis  editura motivând,  că sistează tipografia.
                      A  trebuit  deci,  să  căutăm  alt  editor.   de  Dunăre  pe  linia  Tath—Bicske—          Măi  Ioane  măi.
                Am  şi  aflat  uşor  chiar  doi:  firma  Hirsch  şi  Vali  viz.  —  Pentru  susţinerea  ordinei  *)  înţelege:  Muscalul.
   1   2   3   4