Page 15 - 1905-07
P. 15

160                       LUCEAFĂRUL                  Nrul 7, 1905
            azi  de  erî.  Aceasta  o  pomenise  şi  dsa  în  arti­  stent.  Această  manifestaţie  e  cu  atît  mai  îm­
            colul  din  Tribuna.  D-sa  mai  pomenise  încă   bucurătoare,  cu  cît  Românii  din  Budapesta  au
            ceva:  o  rugăminte  la  redacţii  de  a  da  noi   rareori  ocazie  să  se  întrunească  lâ  petreceri  cu
            puteri  discuţiei  planului  ce  aţipise.  Şi  aţipise,   caracter  pur  românesc.  Biserica,  care  are  o
            cu  toată  silinţa  şi  nobila  idee  a  dlui  Iorga   misiune  aşa  de  frumoasă  şi  sfîntă  tocmai  aici,
            pentru  şcoala  lui  Ştefan  cel  Mare,  din  pricini   desigur  va  da  în  viitor  mai  des  prilej  parochie-
            financiare.  Brînza-i  pe  bani!  —  Ar  fi  şi  o   nilor  ei  de  a  se  convinge  că-şi  înţelege  pe  de­
            rea  dovadă  să  o  cerem  «în  cinste».  —  Dar   plin chematea.
            planul  nu  e  cu  cale  şi  nu  e  fără  ruşine  să   * * *
            rămînă  baltă  numai  din  această  pricină.  Să  nu   Revista  noastră  c  titlul  unei  noi  reviste,  care  apare
            fie  harnic  a-şî  procura  mijloacele  de  această   în  Bucureşti  (Blev.  Elisabeta  nr.  67)  supt  direcţia
            petrecere  un  voinic  ce  purcede  cu  turta  coaptă   d-nei   Constanta   Hodoş.   Scopul   ei   e   de-a   aduna
            în  focul  entuziazmului  şi  cu  toiagul  de  oţel  al   scriitoarele  mai  de  seamă,  tinde  «să  devie  o  oglindă
            muncii  cinstite  şi  datoare?  De  ce  să  nu  intre   credincioasă  a  colaborării  intelectualităţii  femeeştî  la
            absolventul  de  drepturi  în  vreun  birott  de   patrimoniul  comun  cultural  naţional».  Numărul  prim  se
            advocat,  absolventul  de  litere  în  cutare  redacţie   prezintă  bine  şi  are  următorul  cuprins:  Primul  cuvînt
            sau  bibliotecă,  cel  de  medicină  în  cutare  labo­  de  C.  H.;  Seară,  Două  cruci  —  versuri  de  Elena  Văcă-
            rator  sau  spital  ?  Unde  pui  şi  folosul  cunoaşterii   rescu;  Ce  voim  de  Sofia  Nădejde;  Mîntuirea,  dramă
            în  mod  practic  a  graiului  literar,  ce  aparţine   intr’un  act  de  Constanţa  Hodoş;  Opalul,  versuri,  Maria
            carierei  tale,  a  terni  inilor  româneşti  aleramuluî   Baiulescu  ;  Marea,  novelă  de  Carola  Ungarth  ;  Impresii
            de  ştiinţă  aleasă  de  tine  ?  Nouă,  celor  de  din­  din  Pinacotecă  de  Neli  Cornea;  Cîntecul  ţesătoarei  de
            coace  tocmai  aceasta  ne  e  slăbiciunea.  —  ln-   Elena  Poenaru;  Devotare  pentru  suferinzi  de  dr.  Ecat.
            lezniţi-ne  în  oare  care  chip  intrările  acestea.   Arbore;  învierea  din  Macedonia  de  Libertatea  Vaian;
            De atît vă rugăm dragi fraţi — şi părinţi!  Carnetul  meii  de  Petru  Ralet;  Cronică  literară  de  I.
             Ciguri-migurl.  *)  Detei  într’una  din  zile  prin   Gorun.  —  Recomandăm  îndeosebi  cetitoarelor  noastre
            trei  biurouri  ale  advocaţilor  români.  Şi-ţi  era   această revistă.
            mal  mare  dragul  văzînd  pe  masă,  pe  cea    * *. *
            lipsită  de  mormanul  actelor  foarte  prozaice,   D-l  Alexici  ne  comunică  că  Analele  societăţii  sîrbeşti
            numărul  cel  mai  proaspet  al  «Luceafărului».   «Matiţa»  din  Novisad  (1904  Fasc.  VI.)  publică  scrisoarea
            Şi  nu  mai  stătui  la  îndoială,  că  şi  pe  masa   lui  Alex.  Thurgheniew  (din  1808)  cătră  patriarchul  sîrbesc
            celorlalţi  voiu  fi  dînd  peste  aceiaşi  revistă.  —   Şt.  Stratimirovici,  în  care  cere  desluşiri  asupra  «Voiochii»-
            La  doue  săptămîni  iară  mă  bătură  vînturile  pe   lor  pomeniţi  în  cronica  lui  Nestor.  Stratimirovici  răs­
            acelea  locuri:  «Luceafărul»,  acelaş  număr,  tot   punde,  într’o  scrisoare  lungă,  povestind  istoria  neamu­
            pe  acelaş  loc  de  cinste,  şi  în  aceeaş  poziţie   lui  românesc,  a  cărui  limbă  seamănă  mult  cu  cea  italiană
            comoadă,  fără  de  a  fi  supărat  nici  de  cuţit   şi afirmînd că «Volochii» lui Nestor sînt românii.
            nici  ce  curiozitatea  necetitorului.  —  N’am  să   * * *
            cîrtesc  nimic  împotrivă,  dar:  —  Domnilor,  o
            jumătate de pas încă nu ne duce înainte!
             Tinerimea   română   universitară   din   Cluj   are
            de  gînd  să  cutriere  în  vacanţa  de  Paşti  satele
            din  jur,  dînd  reprezentaţii  muzicale  şi  sfaturi
            practice   în   cadrul   unor  prelegeri  poporale.
            Nici  un  crîmpeî  al  neamului  nostru  nu  e  mai
            primitor,  căci  nici  unul  nu  are  mai  mare  «su-
            şug»  de  ele  decît  cel  din  aceste  părţi.  Drept
            aceea  să  înţeleagă  rivalii  întru  cele  bune  şi  să
            amuţească  ori  ce  critică.  Deocamdată  I  Sedan.
                          * * *
             Serata  muzicală  a  corului  bisericii  române
            din  Budapesta,  ţinută  la  17/30  Martie  a.  c.,  s’a
            aranjat  din  prilejul  împlinirii  alor  5  ani  dela
            întemeierea  parochiei  şi  a  avut  un  rezultat  stră­
            lucit  atît  moral  cît  şi  material.  Corul  a  cîntat
            mai  multe  bucăţi  româneşti,  cari  au  plăcut
            foarte  mult  alesului  şi  numărosului  public  asi­
             *)  Romanii  le  ziceafi  nugae.  Românul  de  pe  Cîmpie
            zice  aşa  la  cea  ce  în  stilul  literar  se  chiamă  joujou,   f loan Pop Reteganul.
            mărunţişuri.
   10   11   12   13   14   15   16   17   18   19