Page 6 - 1905-18
P. 6

350                         LuceafâruL                  Nrul 18, 1905.
                                                       ierea,  că  au  văzut  şi  eî  o  expo­
                                                       ziţie  naţională,  dar  care  a  fostim-
                                                       portanţa  şi  valoarea  eî,  prea  pu­
                                                       ţini, — numai cel harnici cu creonul
                                                       bine  ascuţit  şi  cu  carnetul  în  mînă
                                                       — au înţeles-o.
                                                        Timpul  în  care  s’a  adunat  ma­
                                                       terialul  şi  s’a  aranjat  întreaga  ex-
                                                       posiţie,  recunoaştem,  a  fost  de  tot
                                                       scurt.  Numai  din  acest  motivputem
                                                       ierta  lipsurile  şi  gustul  arbitrar  în
                                                       aranjare,  precum  şineesistenţa  unui
                                                      catalog lămuritor, făr’ de care vizita­
                                                      torii  nu  puteau  înţelege  cele  văzute.
                                                       Revista  „Tansilvania“  de  sigur  ne
                                                      va  aduce  în  darea  eî  de  samă
                                                       descrierea  amănunţită  a  celor  ex­
                           Porturi din Bănat.
                                                       puse,  reproducînd  în  ilustraţii  lu­
          acului şi iţelor ţărăneşti din şalele muzeului.  crurile  de  mal  mare  valoare.  Ar  putea  publica
            Alături,  într’o  odaie,  dl  Petru  Popovicî  a  aran­  şi  o  broşură  specială,  cum  e  obiceiul.  Poate  se
          jat  secţia  vînătorească,  expunînd  paseri  şi  alte   va face.
          animale  umplute  din  bogata  d-sale  colecţie  par­  Serata  etnografică.  Idea  de  a  încopcia  în  se­
          ticulară.  Aici  mai  vedem  arme  vechi  şi  instru­  ria  serbărilor  această  serată  a  fost  una  dintre
          mente de pescărit.                 cele  mal  fericite.  Ea  s’a  zimislit  într’un  cap  de
            Alături  e  secţiunea  băncilor,  a  binecuvîntate-   organizator,  priceput  numai  în  cele  pozitive,
          ior  bănci  române,  cu  statistici,  hărţi,  lucrate  cu   cari  nu  trec  peste  orizontul  obicinuitului  cetă­
          pricepere desăvîrşită.             ţean  de  afaceri.  La  început,  era  vorba  să  se  facă
            Mal sus e secţiunea istorică-culturală.  un  fel  de  bufet  etnografic,  unde  vizitatorii  să
            Pe  peretele  din  dreapta  producţia  literară   poată  vedea  costume  naţionale  româneşti  din
          şi  cîteva  rafturi  goale.  Colecţii  de  gazete  şi  re­  toate  părţile  Ungariei  şi  cel  îndrăgostiţi  de  ele
          viste  şi  parte  din  cărţile  scrise  de  fiii  nea­  să  le  poată  admira,  mal  statornic,  pe  lingă  sticle
          mului  nostru  din  Ungaria.  în  faţă,  arme  vechi,   de  spumanti.  Din  această  idee  vulgară,  dl  dr.
          diplome  dela  Voivozi;  în  stînga  portrete  de-ale   Tiberiu  Brediceanu,  care  a  fost  încredinţat  s’o
          bărbaţilor  noştri  mal  însemnaţi,  documente  fo­  execute, a creat o lucrare artistică.
          tografiate;  în  mijloc,  colecţii  numismatice,  cărţi   Dsa  se  ocupă  mal  bine  de  zece  ani  cu  mu­
          vechi,  iarăşi  documente,  manuscrise  şi  albumuri   zica  noastră  naţională,  culegînd  şi  armonizînd
          de  ale  societăţilor  culturale;  unii  dintre  autori   mal  ales  cîntărl  şi  dansuri  din  Banat,  dintre
          iau  dulapuri  sau  poliţe  speciale  asemenea  firmei   cari  unele  au  apărut  în  „Musa  Română"  din
          editoare W. Krafft din Sibiiu.     anii  1894—5,  revista  fostului  său  profesor  I.
            Această  secţiune  desparte  cele  două  ale  bi­  Mureşianu  din  Blaj.  în  timpul  din  urmă  s’a
          sericii  ortodoxe  şi  unite,  ambele  bogate  şi  foarte   ocupat  intensiv  cu  muzica  poporală  ardele­
          preţioase.  în  ambele  cărţi  vechi  şi  manuscrise   nească.
          preţioase,  icoane  de  ale  feţelor  bisericeşti  mal   Această  pregătire  solidă  muzicală  i-a  făcut
          înalte  de  pe  vremuri.  Cea  ortodoxă  mal  cu  grijă   posibilă  mobilarea  ideii  primitive,  aranjîndo  serată
          şi mal sistematic aranjată.        etnografică  deanină  de  o  serbare  culturală,  în
            Publicului  i-ar  fi  plăcut  să  vadă  mal  bine,   care,  pe  lîngă  minunatele  şi  originalele  costume,
          să  ’nţeleagă  mal  mult,  din  cele  espuse,  dar  în   publicul  a  auzit  muzică  românească  şi  a  văzut
          lipsa  unei  călăuze  vie  sau  tipărite,  era  cu  ne­  dansuri naţionale.
          putinţă.  Cel  mulţi  au  părăsit  Sibiiul  cu  mîngă-  Compoziţia dlul Brediceanu are forma unul
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11