Page 11 - 1908-11-12
P. 11

Nrul 11—12. 1908.          LUCEAFĂRUL                        251
         Biserici  de  asemenea,  are  foarte  frumoase   locul  unui  grup
        oraşul.                          din  cele  mai
         între  clădirile  principale  ale  Odessei  sunt  de   sălbatice  stânci,
        numărat,  bursa,  museele,  edificiile  autorităţilor,   vezi  ridicân-
        cazarmele,  spitalele  frumoase,  diferitele  şcoli  de   du-se  câte  o  vilă  de  cel  mai
        băeţi  şi  de  fete,  între  cari  şi  o  universitate,  cu­  pedant  gust,  sau  câte  o  mănă­
        prinzând facultăţile de litere, de ştiinţe şi de drept.  stire ca a meşterului Manole.
         Populaţia  de  aproape  300,000  de  locuitori,  este   într’un  şir  de  ani  foarte  scurt,
        cât  se  poate  de  amestecată;  jidani  sunt  aproape   a  făcut  oraşul  un  progres  sim­
        70,000,  mai  sunt  apoi  colonii  întregi  de  nemţi,   ţitor.  »Ţarul  a  ordonat,  şi  oraşul
        italieni  şi  greci.  Caracterul  general  al  mulţimei   s’a făcut!«.
        este  bigotismul,  aplicarea  la  muncă  şi  veselia
                                                 Sinope,
        sgomotoasă.  Mai  cu  seamă  în  momentele  con­
        sacrate  iubitului  lor  zeu  Bachus,  ruşii  devin   Sinope  este un  orăşel situat  pe
        sentimentali  la  extrem,  topindu-se  in  lacrămi  şi   îngustul  gât  ce  leagă  peninsula
        chiar în sărutări.               de  acelaşi  nume  al  coastei  nor­
         Aristocraţia  rusească  însă,  aparţine  unicei  clase   dice  din  Asia  mică,  cu  conti­
        internaţionale  prin  apucăturile  sale,  adecă,  »beau-   nentul.
        mondului«.                         Sinope  a  fost  fondat  de  asiri-
         Bogaţii petrec timpul verei, la «Malinki fontana*   eni  cu  mai  multe  sute  de  ani
        şi  la  »Balşoi  fontana«  adecă  »mica«  şi  minarea*   înaintea  lui  Hristos.  Pe  la  780
        fântână,  localităţi  in  afară  de  oraş,  pe  unde   devine  colonia  Mileză.  Mitridate
        circulă  însă  tramvaiul  şi  trenurile  aproape  tot   s’a războit pe aici.
        timpul.  Aici  stau  alături,  şi  se  întrec  în  frum-   Diogene,  cinicul,  s’a  născut
        seţe,  nenumărate  vile  şi  castele,  numite  pe  ru­  aici.  La  1204  d.  Hr.  aparţine
        seşte »datşia«.                  imperiului de Trapezunt, la 1461
         Grădini  întinse  şi  încântătoare,  în  cari  se  joacă   a  fost  cucerit  de  Sultanul  Moha-
        Lawn-Tenis,  Crocket,  Cricket,  etc.  terasse  admi­  med al II-lea, de când şi aparţine
        rabile  cu  privirea  la  mare,  boschete,  plantaţii   imperiului otoman.
        exotice,  fântâni  cu  jocuri  de  apă,  statuete,  fac   Pe  timpul  anticilor  greci  şi
        frumseţea acestui adevărat Eden.  chiar  mai  pe  urmă,  se  bucura
                                         oraşul  de  o  mare  importanţă,
                   Sevastopol.           care  a  tot  decăzut,  încetul  cu
         Coasta Crimeei, dela Yalta, unde petrece familia   încetul,  şi  decade  şi  acum,  fără
        imperială  pe  timpul  verei,  la  Livadia,  şi  până  la   ca  cea  mai  mică  tendinţă  de
        capul  Chersonez,  prezintă  o  vedere  din  cele  mai   a  readuce  oraşul  pe  calea  pro­
        frumoase.  Munţi  înalţi,  abrupţi  brusc  aproape   gresului, să se ivească.
       de mare, păduri, stânci, surpături şi adesea în mij­  Uitarea  şi  nepăsarea  asiatică
                                                    îi este scrisă în
                                                    frunte,  bietului
                                                     Sinope.  Rui­
                                                    nele  vechii  ce­
                                                     tăţi  se  mai
                                                     înalţă  dintre
                                                    acoperişele ca­
                                                    selor  de  lemn,
                                                    din prejur.
                                                      In oraş e as­
                                                    pectul cel mai
                                                    bizar. Dintre
   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16