Page 20 - 1908-21

516 LUCEAFĂRUL Nrul 21, 1008
stiunii, fără să intrăm în amănunte. O vor face pro­ Căci cine pierde, dacă aceste conferinţe nu se pot
babil cei cari se ocupă şi practic cu chestiunea. ţineâ regulat şi sistematic? Tot noi! Şi ce dovedeşte
Mulţămită amabilităţii dlui Dr. P. Cornean, advocat desinteresarea cărturărimii noastre faţă de o ase­
în Oravifa, în acest număr putem da şi fotografia menea mişcare culturală? Lipsa unei vieţi intelec­
costumelor premiate cu ocazia adunării generale a tuale şi prin urmare neîndreptăţirea poporului nostru
„Societăţii pentru fond de teatru". C. de a nădăjdui o soartă mai bună.
Educaţia poporului. Poate niciodată nu s’a vorbit Dar să nu ne probozim, poate că unele dintre des­
mai mult despre educaţia poporului, ca în zilele noastre. părţăminte vor reuşi să repare păcatele şi greşelile
E o frământare în întreaga Europă de a veni într’a- altora. In Sibiiu, de pildă, se pregătesc conferinţe,
jutorul masselor largi ale muncitorimii, a cărei putere concerte şi piese de teatru, cari credem că vor deş­
şi însemnătate se impune tot mai răspicat atenţiunii teptă interesul publicului, şi vor fi pe deplin reuşite
celor ce ispitesc cu prevederi viitorul. C.
Un echou slab al acestor frământări a pătruns şi Agata Bârsescu. Zilele trecute Sibiiul a avut no­
la noi. în vremea din urmă se aud şi la noi tot mai rocul să asiste, în casa naţională, la două reprezentaţii
des îndemnurile sincere: „Să luminăm poporul!" Mai ale celebrei tragediane Agata Bârsescu, date cu con­
ales semnele de prefacere ale raporturilor sociale din cursul dlui Radovici. Au fost două seri frumoase în
ţara noastră, ivite fără de veste, ne impun o ac­ viaţa tihnită a orăşelului nostru, în care s’abat cam
ţiune serioasă de a înarma mulţimea cu învăţătură, rar razele de lumină ale talentelor mari. S’au jucat
de a-i lumină mintea şi de a o îndrumă la luptă con­ numai scene din Phedra, Medea, Othello, Hero şi
ştientă. Căci în zilele noastre numai sabia de flăcări Leandru, Sapho şi Fiul pădurilor, aşa încât publicul
a minţii poate fărâmă robia popoarelor, numai ea a putut numai să întrezărească puterea talentului tra-
poate sparge porţile cetăţilor de trântori, în cari lenea gedianci, admirate şi aplaudate pe toate scenele mari
se răsfaţă de veacuri din sudorile de sânge ale muncii. ale Europei. Dl Radovici s’a distins mai ales în Othello,
Şi viitorul va hotărî, dacă suntem destul de des­ în care şi diletantul nostrudl Iul. Enescu a jucat bine rolul
toinici pentru a ne smulge din inerţia întur.erccului, greu al lui Jago. Entusiasmul publicului s’a manifestat
dacă suntem vrednici să trăim mai omeneşte. prin aplause nesfârşite, prin răsplătirea artiştilor cu
Trebue să ne bucurăm că a tresărit şi la noi buchete de flori şi cununi de lauri. în ultima seară,
dorul de a lumină poporul din toată inima şi cu şi doamna Triteanu a contribuit la sporirea clipelor
toată priceperea ce-o avem. .Mişcarea ce s’a pornit frumoase, încântând publicul cu Lorelei de Liszt şi
pentru instruirea analfabeţilor, pentru pregătirea abe­ câteva cântece poporale de ale dlui Tib. Brediceanu.
cedarelor pe seama analfabeţilor, pentru aranjarea de C. I.
prelegeri şi adunări poporale e o mişcare îmbucură­ Ştiri. S’a început stagiunea teatrului orăşenesc
toare, care poate aveâ rezultate practice de cea mai
mare importanţă. învăţătorii şi preoţii noştri au prilej din Sibiiu sub conducerea directorului Leo Bauer.
să dovedească cum îşi înţeleg chemarea. Repertoriul pare a fi bine ales şi sperăm că în
cronicile viitoare vom putea vorbi şi noi despre
Pentru toată cărturăriinea noastră, vremurile în cari piesele mai însemnate.
trăim, sunt examene serioase de conştiinţă şi de datorie.
Să nu se uite că premergătoarea libertăţii şi al * Institutul de credit şi economii „Şărcăiana" din
progresului a fost întotdeauna învăţătura. Şi ca să Şărcaia (corn. Făgăraş) s’a înscris intre membri fun­
poată ajunge întreg poporul în stăpânirea ei, trebue datori ai „Asociaţiunii" cu 200 cor. In acelaş timp a
muncă din greu şi jertfe! C. adus hotărîrea — vrednică de urmat şi din partea
Conferinţele Asociaţiunii. lntr’un număr trecut altor institute — ca toţi membri direcţiunii şi toţi
(Nr. 18) pomeneam că prima noastră instituţie cultu­ funcţionarii institutului să fie obligaţi a se face membri
rală intenţionează a aranjâ, in cursul iernii viitoare, la „Asociaţie".
conferinţe pentru „inteligenţă", în toate centrele noastre * Lumea noastră se însufleţeşte tot mai mult pentru
mai însemnate. Circulara — cunoscută din pressa aranjarea cursurilor de analfabeţi. Colonia românească
cotidiană — ce-a adresat-o biroul central al Asocia­ din Budapesta a adunat 1000 de cor., pe cari le îm­
ţiunii directorilor de despărţăminte n’a avut însă rezul­ parte ca premii de câte 40 cor. între învăţătorii cari
tatul dorit. Jumătate dintre ei n'au dat nici un răs­ vor instrui mai mulţi analfabeţi, unele dintre despăr-
puns, iar jumătate au răspuns prea necomplet. în ţămintele Asociaţiunii de asemenea au început să dee
ultima şedinţă a comitetului central al Asociaţiunii astfel de premii, iar comitetul central al acestei in-
s’a hotărît, deci, să se lase fiecare despărţământ să stituţiuni, în ultima sa şedinţă, a hotărît să împartă
aranjeze singur aceste conferinţe, iar dacă publicul cinci premii, de câte 50 de ccr. între învăţătorii mai
din diferite centre doreşte să asculte şi conferenţiari harnici. Ce frumos ar fi, dacă centrele româneşti s’ar
din alte localităţi despărţămintele să se îngrijească de luă la întrecere a adună câţi mai mulţi bani pentru
invitarea lor şi să supoarte toate cheltuelile. acest scop. Sumele s’ar puteâ trimite comitetului
încercările începutului desigur sunt grele. Nu ni le central al Asociaţiunii să le împartă în toate des­
închipuiam însă tocmai aşa de grele. Prea suntem în­ părţămintele.
cremeniţi şi imposibil de urnit, chiar şi atunci când
e vorba de interesul cultural al fiecăruia dintre noi. Redactor: OCT. C. 1181,101X1’.
TIPAROT, un XV. KRAFKT ÎN SIBIin.