Page 23 - 1909-20
P. 23

Nrul 20, 1909.              luceafIrul                       467
        logia  şi  istoria  veche.  A  scris  lucrări  însemnate,  cum   şi  Danemarca.  F.  o  comedie  a  amorului  tinereţii  şi  al
        sunt:  Dacia  înainte  de  Romani  şi  Monumen­  bătrâneţii  şi  are  un  efect  fermecător  prin  frăgezimea
        tul  dela  Adam  Klissi.  El  a  fost  şi  directorul  Mu­  şi veselia sa.
        zeului  de  antichităţi  din  Bucureşti,  pe  care  l-a  îmbo­  *  Cunoscuta  noastră  cântăreaţă  sibiană,  d-na  Ve-
        găţit  cu  preţioase  colecţiuni.  Tocilescu  a  scris  foarte   turia  Triteanu  a  fost  decorată  din  partea  Regelui
        mult  şi  eră  admirat  şi  ca  conferenţiar.  S’a*0curat  şi   Carol  al  României  cu  ordinul  „Bene-Merenti",  cl.  I.
        cu  chestiunea  naţională,  ca  orice  bun  român  -te  pe   In acelaş timp a fost invitată şi la castelul din Sinaia.
        vremuri.
                        *
         t  George  Mocianu.  Vestitul  profesor  de  gimnastică
        şi  măiestru  de  danţuri  naţionale  a  încetat  din  vieaţă.   Poşta Redacţiei.
        Mocianu  eră  originar  dela  noi  din  comuna  Orinan,  co­  — Manuscrisele nu se înapoiază. —
        mitatul  Solnoc-Dăbâca.  înainte  de  a-şi  fi  terminat  stu­  B.  N.  Galaţi.  Versurile  au  avânt,  dar  unele  mă­
        diile  liceale,  se  dedică  gimnasticei,  jocului  şi  teatrului.   runţişuri ne împiedecă să le publicăm.
        Trecând  în  România,  e  numit  profesor  de  gimnastică.   N.  B.  Ne-a  fost  vorba  să  nu  ne  scriem.  îţi  atrag
        El  e  Gheorghe  Lazar  al  educaţiei  fizice  în  România.   totuşi atenţiunea că „Spre culme" nu se publică, fiindcă
        Dansurile  naţionale,  căluşerul  şi  bătuta  le-a  făcut  cu­  spune  prea  puţin  şi  fiindcă  are  şi  greşeli:  „Căsufletul
        noscute  în  toată  lumea,  pe  care  a  cutreerat-o  cu  elevii   cel  mai  cucernic  —  de  mult"  sunt  construcţii  silite,
        săi.  In  Mocianu  s’a  stins  un  suflet  creator  şi  îndru­  încolo  îţi  doresc  s’ajungi  pe  cele  mai  înalte  culmi  ale
        mător.
                        *                 carierii D-tale. Amiciţii!
                                           I.  R.  Blaj.  Merită  să  fie  publicată.  Mai  încercaţi
          f  Gh.  Kernbach.  In  vârstă  de  50  ani  a  răposat  în   şi ne mai trimiteţi.
        Iaşi  prefectul  judeţului  Iaşi  Gh.  Kernbach,  cunoscut   Iubire pustie...
        şi ca poet sub pseudonimul Gheorghe din Moldova.
          Gh.  Kernbach  e  originar  din  Botoşani,  unde  şi-a   Zădarnic plânge dorul
        făcut  studiile  primare  şi  liceale.  In  Bucureşti  a  luat   Şi sufletu-mi îţi cere
        licenţa  în  drept,  fiind  un  harnic  colaborator  al  revistei   Din scumpa ta comoară
        d-lui  Hasdeu  „Revista  nouă".  Trecând  la  Iaşi,  a  fost   Un strop de mângâiere.
        numit  judecător  la  tribunal,  după  doi  ani  s’a  retras,   Te-ai dus, te-ai dus departe
        însă,  luând  direcţia  ziarului  „Liberalul".  A  fost  unul   Cu zâmbetele tale
        dintre întemeietorii revistei „Viaţa românească".  Şi mi-ai lăsat în suflet
          In  primăvara  anului  1907  a  fost  numit  prefect  al   Amarul cânt de jale...
        judeţului Iaşi.
           Iată una dintre cele mai reuşite poezii ale sale:  La ce eu ţi-aş mai cere
                Pe nisipul din grădină           O vorbă de iubire,
                Fermecat de-al tău amor,         Când sufletu-mi se pierde
                Scris-am ieri, gândind la tine,  Prin neguri de-amăgire...
                Te-am iubit şi te ador.   '   ___
                                                 Zădarnic aşi mai bate
                Peste noapte bătu vântul         L’a sufletului poartă,
                Şi eu, azi, n’am mai găsit       Când pentru tine, dragă,
                Pe nisipul din grădină           Nădejdea mea e moartă!...
                Decât vorba: Te-am iubit!...  1.  L.  S.  —  Hamburg.  Poeziile  trimise  nu  se  pot
                                          publică.
          Ştiri.  în  numărul  trecut  s’a  strecurat  o  greşală  re­  I.  B.  Caransebeş.  Dacă  doriţi  să  Vă  dăm  un  răs­
        gretabilă,  pe  care  am  observat-o  prea  târziu  ca  s’o   puns  sau  să  Vă  publicăm  ce  trimiteţi,  aveţi  bună­
        fi  putut  îndreptă.  Portul  fetei  de  ciangău,  de  pe  pag.   voinţa  şi  scrieţi  cu  cerneală  şi  mai  desluşit.  Suntem
        428,  e  port  românesc.  Un  cetitor  ne  scrie  că  e  fica   în epoca maşinelor  de scris şi nu ne mai putem pierde
        Livia  a  d-lui  jude  de  curie  losif  Pop  din  Budapesta,   vremea  cu descifrarea manuscriselor. Din  cât am putut
        care  a  fost  măritată  după  preotul  Şandru  din  Cuieşd.   ceti, „Porumbelul" are strofe reuşite.
        Ne  pare  bine  că  am  aflat  această  informaţie,  pe  care   Gledinarul.  „Prima  încercare"  nu  e  dintre  cele
        stimabilul  cetitor  ne-o  comunică  intr’un  stil  prea  puţin   fericite.
        amabil.                             I. Păd. Sonetul alb nu se poate tipări.
          *  Coperta  acestui  număr  e  lucrată  de  dl  pictor  A.   A.  L.  B.  „Un  câine"  ifti-i  nici  bună  nici  slabă.  Am
        Murnu,  de  origine  Macedo-Român  din  Budapesta.   stat  la  îndoială  ce  să  facem  cu  ea...  şi  într’un  mo­
        Contribuţia  D-sale  la  comemorarea  lui  Şaguna  e  un   ment de severitate am trimis-o pe ceealaltă lume.
        semn de închinare din partea Macedo-Românilor.  Felix.  Dacă  ar  fi  şi  versurile  aşa  de  reuşite  ca
          *  Bjornstjerne Bjbrnson a publicat o nouă piesă dra­  scrisorile ce le însoţesc - ne-am puteâ împrietini uşor.
        matică  „Naar  den  ny  vin  blonster"  (Când  înfloreşte   P.  Oradea-mare.  Dacă  D-Voastră  aveţi  de  gând
        vieaţa  nouă),  care  formează  sensaţia  zilei  în  Norvegia  să faceţi tovărăşie literară cu Ungurii, atunci Vă ru-
   18   19   20   21   22   23   24