Page 15 - 1926-08

UNIVERSUL LITERAR 15

mărturisească logodnicului, greşala. Era Conferinţele „Poe$is“
sigură, că nu se va mai face căsătoria.
Dar meschina-i intenţie nu isbuteşte. A N. Ionescu despre: Charles Peguy
încercat apoi tot felul de insidii, de pla­
nuri demonice să sfărâme bucuria tinerei In continuarea ciclului de conferinţe
perechi, dar a fost înfrântă. Şi-atunci se organizat de gruparea „Poesis" cu pri­
(spovedeşte soţului ei, că-şi dă seama ca
de-un nenoroc, de văpaia urii, ce-o mis- vire la literatura franceză contimporană,
tue. d. prof. N. Ionescu a vorbit despre
La Teatrul Naţional, „Secretul" * „Charles; Peguy“.
cu Marioara Ventura Despre literaturii, spune conferenţia­
In toată piesa e o ţesătură de pândiri, rul, trebue să vorbească numai cei care
Sunt fără îndoiala tipuri (masculine şi ca să picure veninul invidiei; e o învolbu­ au această specialitate. Tinereţea mea
feinenine) otrăvite sufleteşte de ură, mân­ ram de patimă, ţintind năruirea seninu­ necăjită nu mi-a îngăduit să mă preocup
cate de rugina invidiei, sbuciumate nu­ lui din sufletele, care se caută ; e un ro­ prea mult cu această artă nobilă, care e
mai de pornirea de a face rău,.de a des­ pot de perfidie ameninţătoare, ca în cele făcută pentru esteţi şi oameni rafinaţi.
trăma orice împânzire de bucurie pe care din urmă să se rostogolească doborâtă de Cei preocupaţi efu alte probleme de or­
şi-o trăesc conştient, sau inconştient cei­ căinţă înfrigurata purtătoare de necaz. din sufletesc care ţintesc la lămurirea
lalţi, în sbuciumul vieţii. Sunt. Dar ră­ L’ o eşalonare de manifestări patologice lor (lăuntrică au mai puţină înclinare
mân caracterizate aceste tipuri, ca anor­ ale unui suflet, de care de bună seamă, pentru literatură.
male, dospite în neadaptare. ne 'e milă. De aceea, eu mă voi ocupa mai puţin
Pe un atare tip de femee, care nu poate * de latura■>artistică a scriitorului de care
suferi bucuria altora : care se simte în­ voiu vorbi.
frântă de sporul de bunăvoinţi din pla­ Cu acea neîtrecută putere de pătrun­ Charles Peguy a pătruns în cercurile
nuri şi gânduri, , menite să făurească o dere. cu fermecătorul dar de nuanţare,
fericire, e clădită piesa tare a lui Bern- cu minunata stăpânire a definirii atitudi­
stein. nilor. Marioara Venturii a creiat tipul fe-
Dacă tipul de femee îndrăcită ar fi meei, clocotitoare de invidie şi răpusă de
fost arătat de autor mai adâncit din căinţă.
punct de vedere psihologic şi mai amă­ In rolul acesta .am mai văzut-o şi altă­
nunţit ca literatură, desigur tot planul dată. Nu l’a caracterizat însă aşa de am­
piesei ar fi fost mai ridicat. plu, de sigur, de complet ca acum.
Femeea blestemată de soartă să fie rtea Piesa aceasta a fost însă şi prilejul de
este Gabriellc Jannelot (Mariara Ventura), a se afirma ca o valoare artistică, d-na
soţia pictorului Jannelot (d. Bulfinski). Aura Buzcscu. Am mai scris cu entuziasm
Prietena Gabriellei, llenrietta vrea să despre talentul d-sale. Nu-i bănuiam însă
se mărite cu Le Guenn. In trecutul Ilen- atâta intensitate. O varietate de nuanţe,
riettei c o aventură. Ea vrea s’o păstreze o gradaţie de reliefări, o sinteză de largă
ca o taină. Secretul însă îl ştie şi Ga- înţelegere, cum a dovedit d-na Buzescu,
brielle. Şi aceasta e muncită de diavo­ mă fac s’o apreciez ca pe una dintre cele
leasca pornire să sfâşie căsătoria dorită mai distinse artiste ale primei noastre
şi de ITenrietta şi de Le Guenn. împăti­ scene.
mita invidioasă îndeamnă pe llenrietta să D. Valentineanu şi-a afirmat încă odată
supleţea temperamentului său artistic, în-
tr’un rol, pe care mijloacele proprii ale
artistului trebue să-l definească.
cu un simţ critic de sfâşietoare ascuţi­ D. Bulfinski cu aceiaşi corectitudine a-
me, Francisc Şirato şi-a câştigat de pjoape solemnă. D-na Gusty şi d. Atana-
mulţi ani, în literatura critică, un loc sescu au întregit un cadru ales.
pe care, cu drept cuvânt, i l-ar putea *
râvni, în materie, ori care celebritate
contemporană, străină. intelectuale atyi Eranţjei (după moartea
1
Articolele- şi studiile lui, împrăştiate LA TEATRUL MIC s’a reprezentat o
4
prin diverse publicaţii, adunate în vo­ ...comedie, ,,In familie* de Louis Yc- lui, pentrucă nici activitatea ce-a desfă­
lum de către un editor inteligent, pe prneuil. şurat n’a radiat pe o rază prea întinsă.
4
care însă nu-1 întrezărim, — ar zdrun­ O improvizaţie indecentă, la care par’că Cunoscutele „Cahiers dela quinzaine * pe
cina iremediabil atâtea glorii profeso­ într’adins s’au silit să colaboreze actorii, care le redacta singur, nu se tipăreau
rale, clocind în catedre remuneratorii, ca să facă un spectacol fără perdea. decât în 1700 de exemplare, ceeace e
graţie unei perzistente opere de muti­ <* ' •'-f jr*. ' - *■<»».•.'.v» foarte puţin pentru o ţară ca Franţa.
lare a istoriei şi esteticei, elementare. B. CECROPIDE Peguy a devenit de actualitate pentru­
că spiritele au suferit o transformare, în
sensul selor susţinute de el, ceeace nu
Co. [1926], 162 p. Fig. Lei 10. (Biblio­ Krassâ vârmegyâben, Lugas. (Ny-om înseamnă că a anticipat ceva. Istorice­
teca pentru toţi 543—543 bis). Husveth es Hoffer), [1925], 63 p. şte, aceasta înseamnă că ideile susţinute
Zola (Emile). — Doctorul Pascal. Tradu­ Lei 75. de aceşti aşa numiţi anticipatori au
cere de Al. Popovici. Bucureşti, Cu­ Marinescu (C.). — Legăturile Moldovei găsit o rezonanţă imediată în public,
getarea, S. Ciornei & P .C. Gcor- cu Polonia într’un raport de amba­ ştiinţificeşte, că ei sunt formulatorii u-
gescu, [1926], 272 p. sador veneţian, (1575). Vălenii-de- nor transformări spirituale care se în­
Cicerone. — Catilinarele .Traducere de Munte, (Tip. Datina Românească), tâmplă.
pe textul latin... de Constantin Da- 1925, 7 p. Peguy a reprezentat o treaptă con­
mianovici. Bucureşti, Universala, Văgăonescu (Mihail). — Viaţa în război, ştientă, anumite curente nelămurite bine
Alcalay & Co. [1926], 173 p. Lei 10. însemnări zilnice pe de front, 1916— în vremea lui, şi cari azi s’au cristalizat
(Biblioteca pentru toţi Nr. 803-804). 1918, cu nume proprii şi localităţi pe 'deplin.
9. ISTORIE. BIOGRAFIE. din lungul şi latul ţărei. Bucureşti, Dacă ne ocupăm de arta lui Peguy, în
Argeş (Nicolae). — ,.Radu Negru Basa- Casa Şcoalelor, 1925, 383 p.-ţ-5 hărţi. ce priveşte latura ei formală, o găsim
rab". Bucureşti, (Tip. D. M. Ionescu personală pentrucă nu putea fi scrisă de
S-sor), 1925, 56 p. Lei 30. (Biblioteca Vlădescu (I.). — Adunarea, clasarea şi altcineva, şi aceasta deoarece vremea lui
păstrarea materialului istoric. Sis­
ziarului „Târnava Mare“, Sighişoara temul fişelor şi al cărţilor numero­ nu împingea pe nimeni spre acea formu­
Nr. 1).
Bălan (Teodor). — Colonelul Urban în tate. Documentul fişe. Craiova, (Tip. lă de artă.
Bucovina 1894. Cernăuţi, (Tip. Mi­ „Scrisul Românesc"), [1925], 36 p. Imitatori n’a avut, fiindcă imitatorii
tropolitul Silvestru), 1926, 20 p. Vlădescu (I.). — Despre dări sau impo­ nu apar decât atunci când arta se trage
Costăchesou (Mihai). — Observări cu zite. I. Birul. Bucureşti, (Tip. Car­ din necesităţile imediate ale vremii. Sti­
privire la Uricele lui Iuga Vodă tea Românească", [1926], 71 p. Lei lul său e alambicat şi alegoric. Gândirea
[1400]. Iaşi, (Tip. „Viaţa Romînea- 100. şi arhitectonica lucrului artistic nu pro­
scă“), 1926, 11 p. a) biografie. gresează.
Ghibănescu (Gh.). — Fereşti (Vaslui. Buat (General). — Ludendorff. Tradu­ Opera lui artistică e ceva care se rea­
Studiu şi documente. Iaşi, (Tip. cere de Maior N. Vorvoreanu şi Ad. lizează neîncetat. El vesfrânge în versul
„Viaţa Rominească"), 1926, XLIV 4- Căpitan Dim. C. Zavalide. Bucureşti, său ceva din el însuşi, din personalitatea
179 p. + 1 pi. Lei 100. (Tip. Serv. geografic al armatei), lui aşa cum o surprinde neîncetat. Şi
Jakabffy Elemer dr. — Az 1790—91—iki 1925, 127 p. Lei 60. nemulţumit de cele spuse, mai adaugă
magyar orszaggyiiles elozmânyei 'ceva care să-l completeze,