Page 5 - Ziarul_Hunedoreanului_2009_10
P. 5
unedorean Ziaral-HUNEDOREANULUI
Joi, 23 iulie 2009
PA SIU N I
Un devean şi-a petrecut
30 de ani din viată prin peşteri
Un geolog de 65 de ani a cutreierat toate peşterile din România şi alte câteva din străinătate. Unele dintre grote au fost
* descoperite chiar de el. A călcat uneori pe urmele celebrului Jacques Yves Cousteau. A petrecut 15 săptămâni pe o plută,
pe Mureş, şi în ciuda vârstei, s-a apucat de snowboard şi parapantă
Marina Tudor * EXTRA
• • • -a plăcut să cutreiere Descoperitor de peşteri
I Hunedoreanul Doru Herlea şi-a legat numele şi de
munţii de copil. „Nu o dată
mă găsea mama răţăcind
pe dealuri. Mă căuta ore-n
membrii Clubului „Proteus” cercetau galeriile şi avenele, iar
şir când nu mă mai vedea în descoperirea multor peşteri. In zona M unţilor Sebişului. El şi
jurul casei", îşi aminteşte băr datele erau trimise la Institutul Speologic din Capitală.
batul mărunţel, cu voce mol Curând, toţi pasionaţii din domeniu aveau să afle descoperirea
comă. Are 65 de ani, dar nu-i prin intermediul unei broşuri editate de bucureşteni.
dai vârsta. Şi ţi-e greu să ţi-1 în
chipui cocoţat ani întregi pe trare. Grota e rezervată cerce teşte Herlea. Norocul i-a fost
pereţii peşterilor. Şi totuşi... tării ştiinţifice. Deci, publicul n- casca pe care o purta.
are ce căuta pe cei 47 de kilome Altădată, bărbatul a rămas
„Botezul" speologilor tri pe care se întinde minunăţia blocat în galeriile strâmte în care
Nu-i munte pe cuprinsul ţării bihoreană situată în Munţii Pă abia poţi „viermui" - după cum
pe care Doru Dan Râul Herlea să durea Craiului şi care a fost ex spun speologii - dar prin care
nu-1 fi luat la pas. Şi nici grotă în plorată pentru prima dată în 1957. dacă nu te încumeţi să te stre
care să nu fi dormit măcar o cori, nu poţi avea parte de vreo
noapte. Nu era elev de liceu când Faţă-nfaţăcu minune în materie. Pe drumul de
a făcut primul pas în Peştera salamandra devenită întoarcere, ţi se întâmplă adesea
Bolii, din Valea Jiului. în 70, a emblemă să rămâi fără lumină. Toate se
primit şi „botezul", în cercul unor După ce-a explorat tot ce pu cam termină la finele unei astfel
speologi din Capitală, „Focul viu". tea fi explorat în România, Doru de expediţii. Şi n-ai încotro. Tre
Până atunci, bântuise prin peş Herlea a trecut graniţa. în Gre buie să orbecăi prin întuneric
teri de unul singur. A explorat o CRISTAL FAIMOS. Aragonitul a dispărut astăzi din multe grote din ţară. Doru Herlea îl păstrează în cia, a cutreierat două peşteri din până dai de lumina de-afară.
lună valea Jiului de Vest. A cutre inedita sa colecţie ’ FOTO: CRISTIVATAVU oraşul lanina. în Slovacia, a bân
ierat ţara cu bucureştenii vreme tuit grotele în compania unor Snowboard şi parapantă
de 12 ani. Apoi, s-a alăturat celor Grote decimate Aceeaşi soartă a avut-o şi ploreze şi grotele inundate com cehi care străbătuseră, la rândul la 63 de ani
de la „Proteus" Hunedoara. în '61, povesteşte că a coborât Peştera cu corali, din valea Jiului plet. Şi-a înghesuit hainele într-un lor, peşteri din ţara lui. Curio E clar că Doru Herlea nu-i ge
în 40 de ani a cutreierat vreo în Peştera Tecuri, de la Baru Ma de Vest, spune Doru Herlea. Azi sac din plastic pe care l-a tras zitatea l-a coborât şi în celebra nul de om care să stea-n banca
90 de grote. Şi din ţară, şi din a- re. A pătruns înăuntru printr-un e goală şi nimeni nu mai are o- după el, pe sub apă, pe kilometri Postojna, cea mai mare grotă din lui. Când nu e în peşteră, face
fara ei. Din fiecare astfel de ex aven adânc de vreo 30 de metri. cazia să-şi încânte ochii cu ima întregi. N-ar fi putut străbate Slovenia, căscată la vreo 60 de snowboard sau se avîntă peste
pediţie se alegea cu câteva zeci I-au luat ochii cristalele fasci ginea cristalelor sub formă de astfel de zone fără echipament kilometri de capitala Ljubljana. lume cu parapanta„Şi asta, după
de fotografii. A adunat în timp şi nante pe care le descopereai corali de odinioară. de scufundător. Aşa s-a întâm Are 20 de kilometri lungime şi o ce, vreme de 15 ani, a umblat cu
nu mai puţin de 3.500 de diapozi chiar de la intrare. După câţiva Exemplele nu sunt singulare. plat în Peştera Izverna, de la temperatură constantă de 8 pluta pe Mureş. Câte o săptă
tive. Uluitoare. Pozele le făcea ani, a revenit în locurile acelea. 0 peşteră din zona Moneasa, jpoalele Munţilor Mehedinţi. Una grade Celsius. Hunedoreanul l-a mână în fiecare an, împreună cu
chiar el. Şi nu era tocmai simplu. Dar a plecat dezamăgit. Peştera plinăfcu cristale de aragonit, a dintre cele mai renumite grote întânit aici şi pe faimosul Prote nişte tineri din Petroşani. Plecau
„Aşezam aparatul pe trepied şi fusese distrusă aproape în între fost, la rândul ei, văduvită de de pe Bătrânul continent pentru us, o specie de salamandră cu din Veţel şi se opreau la Păuliş. 20
încercam să mă ghidez pe în gime. Şi nici urmă de cristale. minunăţiile pe care le ascundea practicarea speologiei subacva caracteristicile unui peşte. E oar de plute şi vreo 100 de temerari.
tuneric. N-aveam atunci altă so Fiecare dintre cei care au intrat între pereţii ei. tice. Izverna nu i-a scăpat nici lui bă, respiră prin branhii externe, Bărbatul îşi aminteşte că, de câte
luţie”, îşi aminteşte geologul pa în Tecuri a plecat de-acolo cu Cousteau. poate trăi până la 100 de ani şi a ori îşi ancorau plutele la Lipova,
sionat de speologie. cristale, pe post de suvenir. Pe urmele lui Jacques Nu-i la îndemâna oricui să ex- devenit emblema locului. lumea era convinsă că-i concurs.
Yves Cousteau •ploreze peşteri de sub apă. Luna viitoare, deveanul plă-
Din itinerariul hunedoreanu- Iniţial, speologii colorează apa nuieşte să se îndrepte spre Fran • EXTRA
lui n-a lipsit nici Peştera Piatra din galerii cu fluoresceină, ex ţa. Să-i cutreiere zonele calca- Colecţionar
Altarului, de departe cea mai plică Doru Herlea. Substanţa de roase. Pleacă în lume de unul de flori de mine
frumoasă din România şi între culoare verde nu afectează cali singur. Căci nevasta nu i-a îm
primele trei din Europa, spun tatea apei şi este folosită şi de părtăşit niciodată pasiunea. Ea a Doru Herlea s-a pensionat în
speologii care i-au străbătut cele criminalişti în detectarea ur aflat din poveşti pe unde i-au 2000, de la Cepromin Deva.
patru mari galerii, unele flancate melor de sânge. „Fluoresceină te umblat picioarele bărbatului. De-a lungul anilor, a lucrat şi
de coloane de 20 de metri înăl ajută să descoperi încotro duce „Din 40 de ani de căsnicie, doar la minele de la Muncel şi
ţime. Un fascinant monument de galeria inundată", mai spune 10 a stat acasă", socoteşte femeia. Troiţa. De vremurile acelea fi
arhitectură subterană, unic în speologul. mai amintesc doar florile de
ţară. Riscurile pasiunii mină pe care le-a
însuşi celebrul explorator A dormit în cea mai Ca orice explorator, deveanul colecţionat. Alături de
francez Jacques Yves Cousteau a lungă peşteră din ţară nu a fost scutit de peripeţii în cristaie, aragonit ori corali,
fost impresionat de grota desco Nu o dată, speologul şi-a pe umblările sale. Grotele nu-ţi cochilii de melc şi scoici,
perită din întâmplare, în 1984, şi trecut nopţile chiar acolo, în ră oferă doar surprize plăcute, s-a acestea stau cuminţi într-un
a decis ca aceasta să facă su coarea peşterilor pe care le-a convins el în Peştera Epurani, sertar pe care-l deschide din
biectul unui documentar semnat explorat. Asta, când nu mai a- din judeţul Mehedinţi. când în când să-şi bucure
de el. puca să-şi monteze cortul în a- „Acolo am căzut exact în cap, ochii, dar şi pentru curioşi.
Peştera este printre puţinele fara grotei sau să doarmă prin de la vreo trei metri", îşi amin
protejate iar în interiorul ei au copaci, căci şi de aşa ceva a avut
acces doar speologii, explică parte în incursiunile sale. Din-
Doru Herlea. Nu este înscrisă în totdeauna, acestea i s-au părut
circuitul turistic pentru că nu e lucruri normale. La fel ca şi
amenajată pentru vizitare. Dacă tunelurile strâmte pe care a fost
ar fi, atunci i s-ar distruge com silit să le străbată târâş pentru ca
plet ecosistemul. Deveanul po apoi să i se arate vederii spaţii în
vesteşte că, la intrare, trebuie să care puteai să ridici un bloc de
te dezbraci complet şi să te e- patru etaje.
chipezi cu un costum alb. Tocmai Deveanul nu ocoleşte din po
pentru a nu murdări magnificul veste cea mai lungă grotă din
DOVADA FANTASTICULUI. 3 .500 de diapozitive şi alte câteva care se dezvăluie în jurul tău. România, Peştera Vântului - in
sute de fotografii. Cu asta s-a întors hunedoreanul din grotele titulată astfel tocmai din pricina
cutreierate. Printre acestea, se află şi peştera Piatra Altarului (foto), Speologie sub apă curenţilor de aer foarte puter
renumită în Europa datorită frumuseţii sale Herlea s-a încumetat să ex nici pe care-i simţi chiar de la in
