Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2009_10
P. 7
Nostru iarufflUNEDOREANULUI
Joi, 23 iulie 2009
PU STII
Iar procesul • EXTRA
^de depopu- Sate pustii
lare al sate
lor va Fii cu atât mai In judeţul Hunedoara a-
proape 60 de sate sunt în
Hannelore Acâmulesei grijă. Zeci de sate sunt acum dramatic cu cât, ştim pericol de a-şi pierde locui
• • • omunismul le-a luat pă goale. Au rămas doar case pă cu toţii, exigenţele torii, având o populaţie de
C mântul, animalele, ca găseşsti acum doar bătrâni Comunităţii Europe Cinci sate numărş unu, doi
răsite şi uliţe pustii. în sate mai
sub 50 de persoane fiecare.
sa. Tranziţia le-a dat ce-şi aşteaptă sfârşitul. Tinerii
sau trei locuitori. In satul
ne în satele româneşti
înapoi,
înjumătăţite, pleacă la oraş şi nu se mai în
vlăguite. Uniunea Europeană torc niciodată. sunt foarte mari, ve Ticera, din comuna Bulzeştii
de Sus, mai locuieşte o sin
ie impune reguli, norme. Cu nind cu o nouă teh gură femeie, iar satul M o-
ţii le-au luat ce aveau mai Portretul altei lumi soru, din comuna lopliţa,
sfânt. Credinţa. Ii înflorate şi iţari albi ca spu nologie, cu parame mai este locuit doar de un
ma laptelui. Case frumoase, cu trii pe care ţăranii bărbat. Satele Buneşti din
Sate în agonie porţi de fortăreaţă, clăci, hore noştrii nu ti înţeleg”, regimul binevoitor. S-a creat din perioada comunistă, au fă comuna Balşa, Ba stea din
De peste 60 de ani ţăranul, şi vesele şi obiceiuri vechi de când astfel, "omul nou”, care nu e nici cut ca satele hunedorene să se comuna Lăpugiu de Jos,
implicit satul românesc, esteîn- lumea, păstrate cu sfinţenie de MARCEL LAPTEŞ, etnograf ţăran nici orăşean, nici bogat depopuleze, iar altele să dispară Ciumiţa din comuna Lunca
tr-o continuă agonie. Mai întâi i credincioşii ţărani. Aşa arăta nici foarte sărac, şi, cel mai trist, cu totul. “într-un studiu efec Cernii şi Cumpenii Silvaşului,
s-a luat tot ce avea şi a primit satul românesc acum cincizeci voile şi-amarul. Migrarea ţăra fără frică de Dumnezeu, aşa tuat pe o perioadă de 15 ani am din comuna Toplita, au rămas
servici în fabrică, apartament la de ani. Toate erau rânduite cu nilor de la sat la oraş a lăsat sa cum era ţăranul de odinioară. constat dispariţia şi depopu- pustii. Conform datelor D ir
bloc şi o Dacie. A venit mai apoi sfinţenie. Fiecare ţăran îşi ştia tele goale, fără tineri, doar cu larizarea masivă, din anul 1950 ecţiei Judeţene de Statistică
Democraţia, care i-a dat înapoi rostul său. bătrânii care-şi aşteaptă sfâr Şi-a Încheiat menirea şi până în prezent, a peste 45 de Hunedoara, dacă la recensă
pământul, dar ţăranul nu a mai în loc la toate astea, de la şitul. Dezrădăcinarea ţăranilor “Cultura populară şi-a înche sate hunedorene. Fenomenul mântul din anul 1992, în sa
avut cu ce să-l muncească. A- iţarii albi îl găsim azi pe ţăranul din timpul perioadei comuniste iat menirea ca promotor global este firesc până la un punct. tele hunedorene trăiau a-
cum vine Uniunea Europeană şi român în salopetă gri. Venind a dus la pierderea obiceiurilor şi al spiritualităţii româneşti. Ştim Pentru că acele mutaţii brutale proape 140.000 de oameni,
îi cere ţăranului să nu mai obo obosit de lâ uzină şi oprindu-se, a tradiţiei populare. Ba mai cu toţii că la baza culturii ma din perioada industrializării azi, în cele 457 de sate din
sească oaia, să nu mai streseze înainte de a merge acasă, pe la mult, în anii '80 s-a făcut un teriale a stat spiritualitatea po masive din perioada comunistă judeţ mai trăiesc puţin peste
vaca şi să oamoare porcul cu crâşma din sat să-şi înece ne- proiect care prevedea demola pulară, când ne gândim la faptul au îndepărtat oamenii de la ros 100.000 de persoane.
rea în totalitate a satelor şi de- că genii precum Eminescu, E- turile fireşti, plantându-i artifi
■ EXTRA personificarea totală a ţăranu nescu sau Brâncuşi au ţâşnit din cial în cutiile de beton numite 60 de ani. Tinerii nu se mai
Satul înmărmurit lui român. Şi ne rămâneau doar eposul popular, din spiritua blocuri, rupându-i astfel de tra întorc la obârşie, în satul în care
vagi amintiri ale celor ce mai litatea populară”, afirmă Marcel diţiile lor ancestrale. Studiile s-au născut, deoarece nu mai
Drumul e pavat cu marmură albă. N -a fost mana omului aici. sunt şi poveşti frumoase ale ce Lapteş, etnograf la Centrul Ju demografice ale satelor arată că posedă acele coordonate etico-
Dar bucăţile mari de piatră albă fac călătorului mersul lor ce au fost. Desigur că au fost deţean de Conservare şi Valori aproximativ 54 la sută din po morale şi materiale, proprii sa
corvoadă. Iar când te pomeneşti acolo, un fior rece te trece din şi alţi factori care au transfor ficare a Tradiţiei şi Creaţiei Po- pulaţia satelor e îmbătrânită, tului hunedorean" concluzio
cap până-n picioare. Vezi case cu zecile, construite din bucăţi mat viaţa ţăranilor. Evoluţia ra pulre Hunedoara. oamenii având vârste de peste nează etnograful Marcel Lapteş.
mari de marmură albă. Si-rece. E linişte de mormânt. Se aude pidă a industriei care a invadat Sub aspect material, satul
doar tremurul frunzelor din copaci şi ciripitul păsărilor. Casele piaţa cu produse de serie, ade hunedorean şi satul românesc
trainice, toate goale. Cu perdele la ferestre, cu flori în curte, cu menitoare şi “la modă", produse în general nu mai este acel sat
poame în copaci. Care cad pe jos şi putrezesc. Pentru că nimeni ce altminteri şi le confecţionau patriarhal pe care îl cântau să
nu le mai culege. Porţile sunt deschise, uşile la fel. Nimeni nu ţăranii în. Astfel au dispărut u- mănătoriştii. Satul românesc a
mai aprinde focul în sobe. Satul e gol. Sau aproape. M ai stau nele dintre îndeletnicirile ţă suferit, în prezent, mutaţii fun
aici vreo cinci oameni. Biserica e încremenită în mijlocul curţii. ranilor. damentale. Iar unele mutaţii au
Poarta deschisă. Linişte, frig, nimic. "S-a aşezat această placă Cea mai devasţatore, însă, atins chiar rădăcinile. Asistăm
întru amintirea şi pomenirea tatălui nostru, preot Roşu Petru, pentru viaţa ţăranilor a fost in acum la pierderea unor obi
parohul acestei parohii între anii 1937 -1940 şi ctitorul acestui dustrializarea forţată şi expro ceiuri şi datini care, înainte, re
sfânt lacaş. M artir al luptei pentru dreptate socială şi apărător al prierile în masă, din “Epoca de prezentau un univers firesc al e-
credinţei în faţa prigoanei comuniste, sfârşit din viaţă în lagărul Aur”. Văzându-se fără nimic, fă xistenţei satului.
de la Pîeriplava - G rindi.în anul 1962. Dumnezeu să-l ră pământ şi fără animale, ţă
odihnească în pace. Soţia şi copiii". Sunt singurele cuvinte ranul nu a avut de ales, şi, fie Plantaţi în cutii
tăcute, care stau încrustate pe o placă, la intrarea în biserică. s-a dus să lucreze în fabricile şi de beton
Acesta e portretul unui sat care trage să moară. Un sat ce, uzinele de pe lângă satul său, fie Transformările economice,
odinioară, eraînsulfeţit de spiritul ţăranului în iţari albi. s-a mutat la oraş, în blocurile sociale şi politice cele mai vă ^ f»-ys
standard, construite special de dite şi cu rezultate crâncene,
