Page 6 - Ziarul_Hunedoreanului_2009_19
P. 6
ZiaruMHUNEDOREANULUI
M iercuri, 5 august 2 0 0 9
SPECIAL
V Â N Ă TO A R E A DE O A M E N I
A ÎM P L IN IT 8 0 DE A N I
22 de mineri ciuruiţi de gloanţe. Alţi 148, răniţi de armele jandarmilor. La Lupeni, pe 5 şi 6 august 1929. Istoria a consemnat atunci
prima mişcare revoluţionară din Europa în vremea crizei economico-financiare care stăpânea lumea
Marina Tudor sânge. 5.000 de mineri au scris,
la început de august '29, o pa
august 1929. 0 revoltă
gină însângerată în istoria ro
5 minerească şoca socie grevă generală. Evenimentul a
mânilor. La Lupeni. Au ticluit o
tatea românească. Dar
şi toată Europa. Mulţi
n-o înţeleg nici astăzi. După fost printre cele dintâi baricade
de luptă proletară din lume. REMEMBER. Greva minerilor de la Lupeni a fost printre primele baricade de luptă proletară din lume
80 de ani. Unii au socotit-o Protestul le-a fost oprit însă a
conflict de muncă. Alţii, sa doua zi. Cu o ploaie de gloanţe. zi de lucru de opt ore şi salarii la pace. Şi nici instanţa nu le-a armă. Greva pasivă. „Asta va face să tremure
botaj. Măcelul de-atunci nu-i prea niţel mai mari pentru robii care putut face dreptate. Mai ră în februarie 1929, Comitetul întreaga burghezie"
departe de noi. Amintirea lui năduşeau la focuri şi în puţuri. mânea o variantă. Revolta! director al minei recunoştea că în martie, tensiunile conti-
Primul tribut însă a fost curând uitată. Mai voiau bocanci şi alimente. furnizarea comenzilor de căr nuaujsă crească. Presa vremii a
european de sânge Minerii s-au revoltat pentru Dar şi oprirea minorilor să mai Mizerie şi sărăcie în bune devenea imposibilă. Cauza scris: „... cei 30.000 de robi din
Sunt opt decenii de la plata că România nu adopta legi în coboare-n subteran. Minerii şi „patul comun şi cald" era una: absenţa minerilor de la Valea Jiului care scormonesc a-
primului tribut european de favoarea muncitorilor. Cereau o angajatorii lor n-au ajuns însă în 1928, muncitorii de la Ex muncă. Pe mulţi îi împiedicau şi dâncurile pământului nu vor să
ploatarea Minieră Lupeni fă boala, şi frigul. mai rabde mizeriile (...). Peste
■ EXTRA
ceau parte dintr-un Sindicat In
Măcelul de la Lupeni, faţă şi pe piept provocate de gloanţe şi dependent. Lideri le erau Theo-
în presa vremii baionete.Serviciul religios a fost oficiat în dor Munteanu şi un anume Mol-
doveanu. România aderase la
prezenţa membrilor familiilor şi a şefilor de
„Dimineaţa”, 10 august 1929. Anul X X V , nr. autorităţi de către preoţii reformaţi, greco- Organizaţia Internaţională a
8135. „(...) Reprezentanţii autorităţilor întruniţi catolici şi greco-orientaii. După oficierea slujbei Muncii, dar nimeni nu se obo
într-o consfătuire au hotărât ca imediat după religioase, cadavrele au fost urcate în căruţele sea să aplice principiile aces
autopsierea cadavrelor să se procedeze la de transportat gunoaie ale direcţiunii minelor şi teia.
înmormântarea lor. înmormântarea a fost fixată duse la cim itir Anul 1929 nu aducea prea
după ora 2 după amiaza şi în vederea ei s-au _ „Dimineaţa”, 11 august 1029. Anul XXV , nr. mari speranţe minerilor. Mi
luat severe măsuri pentru menţinerea ordinii. In 8136. „Sunt trei zile de când s-au îndeplinit zeria vieţii continua să le în
apropierea lor şi în jurul cimitirului s-au ultimele îndatoriri spirituale către cei căzuţi în cleşteze sufletele. Şi-şi pierdeau
concentrat numeroase patrule care nu ciocnirea de marţi dimineaţă, în curtea uzinei treptat încrederea. Nu mai pu
îngăduiau nimănui să se apropie. De la spital şi din Lupeni şi nici o lumină nouă nu intervine în neau preţ nici pe promisiunile
până la cimitir, pe o distantă de câţiva kilometri,” stabilirea vinovăţiilor. (...) Cei care poartă grava naţional-ţărăniste. Banii nu le
s-au postat puternice cordoane de jandarmi. răspundere seîm partjn două categorii: execu ajungeau. Iar cei mai mulţi n-
Circulaţia vehiculelor a fost întreruptă. M ii de torii şi autorii morali. Intre executori nu pot fi aveau nici case. Foloseau un
curioşi s-au strâns pe dealurile din apropierea prinşi muncitorii, care, sub povara atâtor nevoi, sistem intitulat cinic „patul co
spitalului, aşa că, la un moment dat, au barat au devenit dintr-odată instrumente oarbe spre mun şi cald". Adică, un loc ră
complectamente trecerea spre spital. a deveni instrumente inavuabile, plătind cu mas liber prin plecarea la şut
Autorităţile au luat dispoziţiuni pentru viaţa sau cu schilodenia orbirea lor. Dar atât era ocupat imediat de un alt
împrăştierea mulţimii şi nu s-a îngăduit decât executorii conştienţi - însă fără conştiinţă - cât miner ieşit din schimb. Mizeria
familiilor victimelor să ia parte la înhumare. La şi patronii acestora, autorii morali, s-au ascuns şi sărăcia vieţuiau laolaltă în
descoperirea cadavrelor s-au produs scene după proaspăta înjghebare muncitorească: Valea jiului. Şi timpul greută
impresionante. Cadavrele aveau răni adânci pe <sindicatele independente) (...)”. ţilor nu părea uşor de oprit. Mi
nerii aveau însă la îndemână o
