Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_168
P. 7
Z ia m lîH U N E D O R E A N U L U I
M arti, 9 m artie 2010
SPECIAL
Cea mai veche casă locuită din
Deva este încă în picioare datorită
evenimentelor din '89
Cea mai veche casă din oraşul Cetăţii este locuită şi astăzi. Imobilul a fost construit acum un secol şi
jumătate şi aici a funcţionat iniţial primul spital civil din Deva. Printre cei care au locuit în clădire de-a
lungul vremii se numără şi strănepotul memorandistului Moş Nicolae Herlea
IS T O R IE . Pe frontispiciul casei
construită în Deva a rămas
inscripţionat anul în care aceasta
a fost ridicată - 1854. In acelaşi
D O U Ă FA M ILII D E LO C A T A R I. Doar două dintre apartamentele an, în oraşul Cetăţii mai era
im obilului şi-au păstrat până astăzi destinaţia de locuinţă. Restul consemnată o premieră:
încăperilor au fost transform ate în spaţii comerciale şi birouri introducerea telegrafului
în spaţii comerciale şi birouri. explică reprezentantul DJCPN,
Mariana Herlea îşi aminteşte Călin Cornea, inspector patrimo
A T E S T Ă R I. Faptul că aici a fost primul spital din oraş poate fi legat şi de faptul că imobilul a fost unul şi câţiva dintre foştii locatari ai niu mobil. Statutul clădirii îi îm
Jintre puţinele din oraş care, în anii 1930, aveau canalizare cu fosă septică FOTO CRISTIVATAVU celei mai vechi case locuite din piedică pe proprietari să modifi
Deva. Un director al „Centro- ce faţada construcţiei. „Casa e
ionna Voinescu cerile i-au luat-o razna, a vândut- cumpere apartamentul nr. 3 - un farm", un director al fostei între-» construită din cărămidă şi se
• • • o unui avocat din Orăştie, Iosif spaţiu de 160 de metri pătraţi, pe prinderi Regionale de Transport păstrează încă bine. Doar la pod
I O r / j Acesta este anul în Jano. Clădirea avea 28 de ca care îl ocupa familia lui Hedvig. Auto, un croitor refugiat din Un am făcut câteva lucrări de între
I O D î.c a r e a fost con- mere, iar avocatul le-a închiriat Silviu Herlea a fost tatăl actualei garia, la care-şi făcea haine toată ţinere, căci altfel se degradează.
>truită cea mai veche casă pe toate. Printre primii chiriaşi s- proprietare a apartamentului, lumea bună a târgului. în imobil Şi interiorul apartamentelor a
ocuită din Deva. Clădirea are au numărat Augusta Fiedler, îm Mariana Herlea, şi nimeni altul au locuit cândva şi o fostă pro fost modificat. AI nostru, de pil
'ortna literei „U" şi este situată preună cu cei patru copii ai săi, decât strănepotul memorandis fesoară de biologie a Liceului dă, a fost recompartimentat de-
ie Strada Călugăreni, colţ cu printre care şi fiica sa cea mai mi tului care a rămas în istorie drept „Decebal" împreună cu soţul ei, a lungul anilor", mai spune Ma
dihai Eminescu, la numărul 2. că, pe atunci de 13 ani, Hedvig „Moş Herlea", dar şi nepotul lui director, pe atunci, la fosta între riana Herlea, amintindu-şi încă
Aici locuiesc şi astăzi două Hamburg. Adică, bunica împreu Remus Herlea, pomenit de poe prindere de Pajişti, tatăl cunos un detaliu. Muncitorii care au D EV A D IN S A T E L IT . Aşa
■ilii. Cel mai longeviv proprie- nă cu mama Marianei Herlea. tul Lucian Blaga în „Hronicul şi cutului caricaturist Gavco, dar şi betonat pe vremuri curtea casei arată cea mai veche casă locuită
v. al imobilului stă aici de 52 de cântecul vârstelor". o familie de ucraineni refugiaţi au dat de nişte ziduri groase, din din Deva într-o vedere din sa
ini. Clădirea are opt apartamen- Cei dintâi chiriaşi De atunci, urmaşii familiei din Bucovina. Unul dintre cei trei piatră, care te duceau cu gândul telit. De-a lungul anilor, imobilul
e, dar cele mai multe încăperi au A u g u s t a Herlea au locuit cu toţii în a- copii ai acestora din urmă a la existenţa unor foste magazii. a fost am intit în documente de
ost transformate în spaţii co- Fiedler şi co ceeaşi casă. ajuns, mai târziu, solist la Opera prea puţini istorici şi doar pentru
nerciale şi birouri. Pe frontispi- piii ei s-au mu Română din Timişoara. Ceauşescu a vrut faptul că aici a funcţionat primul
iul ei se păstrează încă inscrip- tat în casa de Locatari, unul şi unul să demoleze casa sp italcivil din oraş
ionat anul în care a fost ridicată. pe Strada Că De 72 de ani, apartamentul nr. Zonă istorică protejată Cel mai longeviv proprietar al
lugăreni în a- 3 a fost locuit doar de urmaşii fa Potrivit scriptelor Direcţiei casei de pe Strada Eminescu îşi vei nu a prea stârnit curiozitatea
’rimul spital civil nul 1938, după miliilor Hamburg şi Herlea. As Judeţene pentru Cultură şi Patri aminteşte că înainte de 1989, istoricilor. Cei mai mulţi nu ştiu
lin oraş 84 de ani de la tăzi, în toată casa mai sunt doar moniu Naţional (DJCPN) Hune imobilul se afla pe lista clădirilor nimic despre el, iar înscrisurile
Iniţial, imobilul de pe Strada construirea trei apartamente. Două aparţin doara, casa din Deva, împreună care urmau să fie demolate. din arhive îl pomenesc doar în
ălugăreni a fost spital. Do- imobilului. familiei Marianei Herlea şi soţilor cu alte câteva imobile de pe a- „Dacă Ceauşescu ar mai fi treacăt. Este menţionat doar în
umentele vremii atestă că aici a „Eu sunt a treia generaţie care Margareta şi Petre Şuteu. Aceştia ceeaşi stradă, este situată într-o trăit, casa asta n-ar mai fi existat volumul II din „Monografia De
DSt înfiinţat primul spital civil locuieşte aici, dar tot în casa a- din urmă sunt proprietarii unui zonă istorică protejată - Ansam acum. Ca de altfel, nicio casă de vei", a lui Victor Şuiaga - avocat,
in Deva, care a funcţionat apoi ceasta au crescut şi cele două fii apartament de două camere în blul urban „Strada Mihai Emi pe strada Eminescu. Toate erau om politic şi publicist hunedo-
i mai multe clădiri din oraş, iar ce ale mele, şi nepoata mea. Deci, care stau de 40 de ani. Numărul nescu, datare secolele XIX-XX". pe lista de demolare", povesteşte rean. Cartea a fost editată într-un
lădirea de pe Călugăreni a fost noi suntem aici de cinci genera încăperilor din imobil a rămas Ansamblul este înscris în Lista Mariana Herlea. în ciuda vechi singur exemplar şi a fost donată
ansformată în azil de bătrâni. ţii", explică Mariana Hfrlea (fo acelaşi ca la început - 28, dar ce Monumentelor Istorice din 2004, mii de mai bine de un secol şi ju de către autor Muzeului Civiliza
După câteva zeci de ani, a- to). Femeia a aflat povestea casei le mai multe au fost transformate sub codul HD-II-a-B-03218.05, mătate, imobilul din centrul De- ţiei Dacice şi Romane din Deva.
sasta avea să intre în proprieta- de la bunică şi de la mamă. Rădă
ja unui negustor, al cărei nume cinile familiei Fiedler se trăgeau ' PRO PRIETA RI C ELEB R I
u este însă pomenit de înscri- din Austria, dar Augusta s-a năs
jri. Despre existenţa lui ştie cut la Sibiu, unde a trăit până la Strănepotul lui Moş Herlea, cei cu diplome de trei coţi”. în plus, „era un bun cântăreţ la
oar Mariana Herlea, cel mai 24 de ani, după care s-a mutat la locatar al casei strana din biserică, dar şi un priceput chirurg, căci ştia să vinde
mgeviv proprietar al construc- Deva. „Era dintr-o familie de co ce diferite fracturi ale corpului şi diferiţe boli cu ajutorul plan
ei, care locuieşte de 52 de ani în mercianţi. Şi-a deschis un maga Silviu Herlea, tatăl Marianei Herlea, care a telor medicinale”, mai scriau gazetele. In timpul Revoluţiei din
aartamentul cu numărul 3 al zin şi la Deva, în zona centrului locuit în casa de pe Strada Călugăreni după 1848, tot Moş Herlea a organizat călătoria lui Bălcescu în Ardeal
nobilului. Negustorul a trans- vechi, aproape de Liceul Decebal. ce s-a căsătorit cu Hedvig Hamburg, a fost şi întâlnirea lui cu Avram lancu, în Munţii Apuseni. A făcut
irmat casa, în mare parte, în de- Acum, în locul acela se află o pa strănepotul memorandistului Moş Nicolae parte şi din delegaţia celor 300 de romani plecaţi la Viena, în
szit de cereale. Dar când afa- tiserie", povesteşte Mariana Her Herlea (foto), rămas în istorie prin bogata sa 1892, ca să prezinte „Memorandumul” împăratului Franz losef şi
lea. Augusta a venit în oraşul Ce activitate de pe tot parcursul vieţii. Numele $ ţinut aici o cuvântare în trei limbi - română, germană şi latină.
EX T R A tăţii şi s-a căsătorit tot cu un de „Moş Heriea” i-a fost folosit pentru prima In plus, a uimit un profesor de la Universitatea din Viena după
comerciant, austriac, cu care a dată de fruntaşii Memorandumului de la 1892-1894. „Moş” sim ce i-a spuş denumirea ştiinţifică a mai multor plante din grădina
avut trei copii, două fete şi un boliza în primul rând înţelepciunea, dar şi memoria ieşită din co botanică. In raportul informativ al autorităţilor austro-ungare a
156 băiat. Hedvig s-a născut din cea în 1819, în localitatea Vinerea (pe atunci, judeţul Hunedoara). fost scris la vremea aceea că: „Nicolae Herle^nu este un ţăran,
mun pe care o avea vestitul personaj. Memorandistul s-a născut
de-a doua căsătorie, cu un avo
ci un intelectual deghizat în haine ţărăneşti”. In 1896, a fost ales
cat neamţ. Doi dintre copii i-au
murit devreme, însă fiica cea mai N-a fost dat la şcoli înalte, la fel ca fraţii săi, dar dragostea de membru pe viaţă al Astrei de la Orăştie Asociaţia Culturală a
Românilor Ardeleni), iar Căminul Cultural din Vinerea i-a pur
carte a făcut din el un excelent autodidact, fapt remarcat şi de
de ani este vechimea
mică, Hedvig Hamburg, a rămas presa vremii care îl aprecia ca vestit poliglot. „Revista ilustrată”, tat numele vreme de 13 ani de la înfiinţare, din 1935. Moş Ni
casei de pe Strada în imobilul de pe Strada Călugă de la Orăştie, scria despre el: „Moş Herlea a reuşit să cunoască colae Herlea a murit în 1897, pe 13 februarie, iar la înmormân
Călugăreni, din Deva reni şi după căsătorie. în 1965, istoria universală şi geografia mai bine decât mulţi profesori din tarea lui au venit peste 10.000 de oameni din tot Ardealul.
soţul ei, Silviu Herlea, avea să
