Page 5 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_186
P. 5
Sărbătoare Dăruire Ziarul «HUNEDOREANULUI
Vineri, 2 aprilie 2 0 10
C A M P A N IILE Z IA R U L H U N E D O R E A N U LU I. A JU TA -TI A P R O A P E LE !
ZIARUL HUNEDOREANULUI a adus
bucuria Paştelui
în Săptămâna Mare, în
Săptămâna Luminată, în
Săptămâna Patimilor,
ZIARUL HUNEDOREANULUI
a încercat să aducă
Lumină în casele a cinci
familii de hunedoreni, cărora
soarta nu le-a fost prietenă
îiannelore Acâmulesei_______
• • •
unt oameni buni, copii
cuminţi, părinţi sau bu
nici. Cu credinţă în Dum
S nezeu, cu frică de păcat,
cu bucuria învierii în suflet.
Soarta, însă, nu a fost de partea
lor. Copiii lor aşteaptă Iepura
şul în fiecare an. Dar, câteo-
’ată, nu vine. Părinţii sau bu-
. .teii cu greu încropesc o masă,
fără fast, fără belşug, cu pricină
de sărbătoare.
ZIARUL HUNEDOREANULUI a
încercat să aducă bucuria şi Săr
bătoarea în casele a cinci familii
din judeţul Hunedoara. Orto DAR. Pentru unele familii, un coş cu mâncare înseamnă Sărbătoare
docşi, catolici, greco-catolici, sau O parte a familiei Lăcătuş, din Bretea Română
altceva, din toate părţile jude modeste, în care locuiesc opt oa primenirea pentru Sărbători iar durenilor, lăsăm în urmă Hune
ţului. meni. Doi bătrâni, copii, nepoţi. cele două fete, ce învaţă la şcoala doara şi apoi Deva şi pornim pe
Miercuri dimineaţa am purces Cu toţii trăiesc din două pensii din sat, îşi pregătesc cuminţi, pe drumul Bradului. Către Bucu
la drum. Am încărcat cinci coşuri sub salariul minim pe economie, o masă cu muşama, lecţiile pen reşci. După un scurt popas la
mari cu carne de miel, cozonaci, alocaţiile copiilor şi ce mai câş tru a două zi. Mezinul se joacă cu marginea şoselei, ajungem, pe
ouă înroşite, iepuraşi de cioco tigă bărbaţii când găsesc de o mulţime de jucării împrăştiate drum noroios, într-o fundătură
lată şi cele de trebuinţă prin bu muncă. Bătrâna nu mai vede de prin încăperea mică, lucru ce o din satul Bucureşci. într-o casă
cătărie: făină, zahăr, ulei, verde mult lumina soarelui şi nu înţele stinghereşte pe bătrâna ce nu curată găsim familia Dolog, unde
ţuri. Cât pentru o masă decentă ge ce se întâmplă. Iar când află aştepta musafiri. ”Nu există ro locuiesc patru generaţii. Străbu
de Sărbătoare. Am plecat, apoi, la despre daruri nu îşi stăpâneşte mane pentru ce trăim noi" spune nic, bunici, copii şi două nepoţele.
familiile dinainte căutate cu a- lacrimile. Mezinul începe să sco - bărbatul, gâtuit de emoţie, "sau, Trăiesc cu toţii din două salarii, o
jutorul preoţilor sau primăriilor. tocească prin coş după ciocolată. poate, alţii trăiesc mai mari ne pensie şi alocaţiile copiilor. Iar
"0 masă de sărbători înseamnă norociri", adaugă. Ne povesteşte bărbatul ce munceşte e internat
>umnezeu ce vrea Dumnezeu", spune un despre cum şi-a pierdut soţia şi în spital pentru că şi-a tăiat
sâ vă aibe în pază" bărbat mai tânăr. Care mai ada cum, de atunci, trăiesc de pe-o zi degetele de la o mână într-un
Primul popas a fost la Orăştie. ugă... "nu am avut miel pe masa pe alta. Amândoi lucrau la o fa accident de muncă. "De sărbători
Acolo, însoţiţi de preotul greco- de Paşti cred că de peste 10 ani. brică de mobilă. Apoi el a fost facem ce putem. Măcar fetele să
catolic Silviu Bindea, am mers la Iar copiii primesc doar ce le aduc trimis în şomaj. A mai lucrat pe la nu ştie ce-s grijile şi nevoile"
tanti Victoriţa. Am găsit-o acasă, oamenii din sat". "Acest cadou primărie cu programele de între spune bunica copilelor. "Ne ajută
împreună cu nepoata ei de şase este o binecuvântare pentru ţinere iar de când boala l-a lovit foarte mult acest coş cu mâncare.
ani. Bătrâna, de 74 de ani, cu greu noi”... mai spune omul. şi pe el nu mai poate rezista unui Nu am cuvinte să-mi exprim bu
şi-a stăpânit emoţia văzând da Lăsăm şi această familie să se program de opt ore de muncă. curia. Nu ne aşteptam la aşa un
rurile ce i le-am adus. Iar copila a bucure în linişte de daruri şi ple - Aşa că trăiesc cu toţii din ajutorul cadou acum, de sărbători", adau
început să scotocească curioasă căm din nou la drum. social şi alocaţiile copiilor. Cele gă femeia, cu glasul tremurând de
prin coş după iepuraşii şi ouăle două fete, una în clasa a noua iar emoţie. Plecăm grăbiţi, căci se
de ciocolată. "Dumnezeu să vă "Povestim, ne cealalta în clasa a cincea au, înserează şi mai avem un coş în
aibe în pază ce nu m-o avut pe aducem aminte şi amândouă, defect la mers. Şi au maşină. Femeia ne petrece până
mine” ne spune într-una bătrâna, mergem mai departe" nevoie de pantofi speciali. Dar la gard, cu una dintre copile în
care şi-a pierdut unul dintre fii de Ajungem în satul Ghelari, din nu îşi permit să îi cumpere. braţe şi ne însoţeşte cu privirea
tânăr. I-a fost ucis. Acum a rămas comuna cu acelaşi nume. Un loc Să îşi dea copiii nu s-a gândit până când ne îndepărtăm.
cu celălalt copil, nora şi cei doi pitoresc, cu o biserică grandioa nicio clipă, oricât i-ar fi de greu.
nepoţi. Fetiţa şi un băieţel de no să, ce nu vezi în satele româneşti "Cât eu sunt în picioare nu îi ia Bucurie şi speranţă...
uă ani. Cu toţii stau într-un apar de munte. Cu oameni buni şi pri nimeni de lângă mine" spune cu Pornim înapoi spre Deva. Ul
tament de două camere în Orăş mitori, aşa cum sunt mai toţi Pă- îndârjire dârză bărbatul. timul popas pentru această zi. Familia Dolog, din Bucureşci
tie, iar părinţii lucrează la fabrica durenii. Facem un prim popas la De sărbători... "prea multe nu Găsim rapid adresa pe care o
de cabluri. în timpul vizitei noas primărie unde, deşi este trecut de putem. Masa de Paşti... dacă este. căutăm. Şi aici, o familie de şapte
tre a sosit acasă şi fiul Victoriţei finalul programului, ne aşteaptă Dacă nu, povestim, ne aducem persoane trăieşte din puţin, dar
cu celălalt copil. Bărbatul, mân asistentul social al locului. Ne aminte şi mergem mai departe", cu demnitate. Fetiţa de trei ani, al
dru, se bucură de daruri. Dar to - povesteşte impresionat despre spune amărât bărbatul. "Pentru cărei chip nu-1 vom uita curând,
tuşi, spune că s-ar fi descurcat. familia ce avem să o vizităm. Trei noi acest dar... spuneţi voi, îşi în se ruşinează de străini. Bătrânul
"Am fi cumpărat ce puteam, să copii rămaşi fără mamă atunci deamnă el copiii... nu am cu ne povesteşte că masa de sărbă
facem ceva pentru copii"... adau când l-a născut pe cel mai mic. Un vinte", adaugă în timp ce îşi muş - tori înseamnă mai mult carne de
gă bătrâna. tată ce nu a vrut în ruptul capului truluieşte mama să îşi stăpâ pui, căci atât se poate. Iar daruri
0 lăsăm pe tanti Victoriţa să să-şi dea copiii şi o bunică de 82 nească lacrimile. nu primesc prea des. Coşul pe
se bucure de daruri împreună cu de ani ce încearcă din răsputeri Pornim mai departe în drumul care l-au primit va face ca masa
copiii şi nepoţii şi plecăm mai să se ţină pe picioare ca să-şi nostru, după acest popas mai lor să arate acum ca de sărbătoa
departe, în drumul ce ni l-am ajute nepoţii orfani şi fiul văduv. lung. Lăsând în urmă această po - re. După ce imortalizăm momen
propus. Ajungem la casa familiei Ma- veste impresionantă şi oamenii tul cu familia, nu chiar întreagă,
the. Pe bărbat îl găsim în curte, ce ne petrec făcând cu mâna din în jurul darurilor, ne îndreptăm
"Ce vrea Dumnezeu" unde crapă lemne de foc, deşi nu pragul casei, până ce maşina dis spre ieşire. Bătrâna, lovită de
Următoarea noastră oprire poate lucra prea mult. Acum doi pare pe străduţele satului către o boala ce îi tremură tot trupul, e Familia Gyorfi, din Deva
este la familia Lăcătuş, din satul ani, un atac vascular cerebral l-a nouă destinaţie. vădit emoţionată. Ne conduce
Gânţaga, comuna Bretea Româ - secerat din picioare, iar de atunci până la uşă mulţumind neînce această zi. mină în casele câtorva oameni.
nă. Aici găsim, după ce batem sa cu greu îşi mai poate folosi mâna "Măcar fetele să nu ştie tat. Deşi nu este cazul de mulţu S-a înnoptat şi ne retragem Trişti, gândindu-ne cât de puţin
tul în lung şi-n lat, o căsuţă mică şi piciorul stâng. Ne pofteşte în V ' - « V » “ V- * miri. Mulţumirile au fost sufici spre casă. Mulţumiţi, împăcaţi. am făcut. Dar, totuşi, am făcut
şi dărăpănată, cu două încăperi căsuţa mică, unde bătrâna face Ne îndepărtăm de Ţinutul Pă - ente şi îndeajuns de mari pentru Bucuroşi că am adus puţină Lu ceva. Faceţi şi voi ceva. Puţin.
