Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_195
P. 7
Ziarul 1HUNED0REANULUI
Luni, 19 aprilie 2010
ISTORIA UNOR LOCURI
Figuri de daci: familia regelui
într-un număr anterior al cotidianului Ziarul Hunedoreanului, am prezentat figura regelui Decebal. Cu acel prilej ne-am referit
foarte sumar la unii dintre membrii familiei sale, despre care izvoarele ne-au dezvăluit câte ceva
Iosif Vasile Ferencz
• • •
^ - n numărul de azi, ne-am
¥ propus să schiţăm portre-
I tele acestor personaje, în
X măsura în care informaţiile
au putut ajunge până la noi.
• fr"v \’ir ^ > vV* ***■ '•
Tatăl regelui
■ -Jt i" ~ J î
Se pare că Scorilo a fost unul
Jintre cei mai importanţi dintre
regii Daciei. Domnia sa a numă - — 1
rat patruzeci de ani, după cum ne
face cunoscut istoricul got, Ior-
danes. Perioada domniei sale se
pare că a fost contemporană cu
cea a mai multor împăraţi ro
mani, între care Augustus, Tibe-
rius şi Caligula. în legătură cu Detaliu cu textul ştampilelor
faptele sale nu se cunosc prea
'uite amănunte, însă unele din neri au un mare grad de aproxi care numele eroinei apare asoci
Jităţile sale pot fi desluşite în maţie, de aceea ne vom feri să at de cel al lui Traian. Una dintre
lucrările autorilor din antichi Vasul cu inscripţia „DECEBALUS PER SCO RILO ” mai insistăm pe marginea su povestirile istorice ale lui Du
tate. în acest sens, scurta însem biectului. mitru Almaş se bazează tocmai
nare a lui Sextus Iulius Frontinus acesta dovedeşte filiaţia dintre mus, o capturase pe sora lui De De fapt, importanţa pe care o pe această legendă, a cărei scenă
ne dezvăluie inteligen ţa şi clar cei doi regi ai Daciei, cebal, în timp ce cucerise o cetate avea sora sa pentru rege reiese şi este plasată în Munţii Ceahlău.
viziunea politică a lui Scorilo. Pornind de la această ipoteză, aflată, poate, în estul Transilva din cuvintele istoricului: Acolo, silueta Dochiei pare în
nu putem să nu remarcăm că De niei. Acesta este contextul în ca „... dar mai ales pentru că cremenită sub forma unei stânci,
„Scorylo, cebal a moştenit de la tatăl său re intră în istorie un alt membru Maximus prinsese în acest timp de multe secole.
conducătorul calităţile unui conducător în al familiei regale. Nici acest epi pe sora aceluia şi cucerise un loc
_ l/dacilor, ştiind ţelept. sod nu ne este prea bine cunos întărit, Decebal era dispus să Copiii regelui
că poporul roman era cut şi de aceea nu putem preciza primească orice condiţii i s-ar fi Pe o altă scenă a Columnei
dezbinat din cauza răz Fratele regelui cu mai multă exactitate în care impus... ". traiane sunt reprezentate mai
Un alt personaj care răzbate dintre cetăţi a fost capturată 0 imagine a unei femei dace, multe personaje. Trupul unui
boaielor civile şi soco până la noi printre rândurile cro „prinţesa". Ţinând cont de faptul a cărui rang nobil reiese din dis nobil zace la pământ, înconjurat Femei îmbarcându-se pe o
tind că nu-i nimerit să-i nicarilor este Diegis, un personaj că Laberius pare că şi-ar fi con tanţa pe care o păstrează faţă de de mai mulţi romani care par să corabie
atace, deoarece dato istoric, a cărui trăsături le între dus trupele prin Pasul Bran, însoţitoarele ei a fost dăltuită pe smulgă doi copii sau adolescenţi
rită unui război cu un zărim doar vag în umbra măre ne-am putea închipui că ar putea Columna Traiană. Este o secven daci de lângă trupul răpus. Epi surprindă un moment de maxim
ţului rege. în legătură cu Diegis, să fie vorba despre una dintre ce ţă în care femeile se îmbarcă pe sodul este redat cu mult dina dramatism. Pare să fie tocmai
duşman din afară s-ar
poetul Marţial ne sugerează că tăţile din sudul sau estul Transil o corabie sub privirile împăra mism şi urmează direct scenei în clipa în care cei doi au asistat la
putea restabili înţelege
este frate cu Decebal. Informaţia vaniei. Dintre aceste fortificaţii, tului. Trăsăturile femeii, atitudi care Decebal îşi curmă viaţa în gestul supremului sacrificiu în
rea între cetăţeni, a pus este credibilă dacă ţinem cont că sunt de menţionat cele de la nea personajelor, precum şi locul conjurat de detaşamentul con făptuit de tatăl lor, pentru a păs
faţa concetăţenilor el este conducătorul soliei tri Racoş, Râşnov sau Tilişca. Iar da scenei în naraţiunea Columnei dus de Tiberius Claudius Maxi tra onoarea regală şi, în acelaşi
:>âi doi câini şi pe când mise la Domiţian, fiind încoronat că ar fi să ne închipuim motivul au făcut ca mulţi dintre istorici să mus. Pare evident faptul' că cei timp, debutul unei noi etape din
se luptau între ei cu cu o diademă de aur chiar de că pentru care ea se afla acolo, considere că distinsa aristocrată doi adolescenţi sunt apropiaţi viaţa lor, în robie.
tre împărat, după cum consem poate că ar trebui să presupu este chiar sora regelui. nobilului care zace fără suflare.
îndârjire le-a arătat un
nează Dio Cassius. nem că siguranţa unui personaj în acest caz nu cunoaştem nu Deşi nici un izvor literar nu po Personajele pe care am încer
lup. Imediat câinii s-au Nu cunoaştem alte fapte prin cu un asemenea rang necesita o mele personajului din nici un meneşte numele celor doi şi nici cat să le schiţăm astăzi sunt sin
aruncat asupra acestuia, care să se fi distins Diegis, însă atenţie sporită, departe de tea izvor, însă tradiţia populară ne-a măcar existenţa unor urmaşi ai gurii membri ai familiei regale
uitând de cearta lor. versurile lui Marţial par să ne mai trul principal al luptelor. Unii transmis frumoasa legendă a regelui erou, istoricii sunt de pă despre care avem cunoştinţă.
Prin această pildă i-a ofere încă o informaţie. Cuvin dintre istorici nu au exclus nici Dochiei - mit fundamental con rere că cei doi copii sau adoles Deşi datele pe baza cărora pu
tele poetului sună în felul urmă posibilitatea ca fortăreaţa în care siderat de George Călinescu a fi cenţi reprezentaţi sunt copiii re tem reconstitui anumite portrete
oprit pe barbari de la un
tor: „Diegis, locuitor de pe ţăr să fi fost capturată sora lui De "rezultatul unei întregi experien gelui, care poate că l-au însoţit în dacice, de care dispunem în mo
atac care ar fi adus mul, care acum ne aparţine, a ve cebal să fi fost una dintre cetăţile ţe de viaţă a poporului român". momentul retragerii sale. Poate mentul de faţă sunt puţine, pri
foloase romanilor.” nit să te vadă, o Germanicus, toc din zona capitalei - Sarmizege Una dintre variantele sale, poate că este vorba despre un băiat şi o vite laolaltă ele par să prindă via
(FRO NTIN US, mai de pe apele Istrului...". Din tusa. însă toate aceste presupu cea mai cunoscută, este cea în fată, sau poate că este vorba des ţă şi să populeze zidurile cetăţilor
STR A TA G EM A TELE) stihurile sale pare să se des pre doi băieţi, reprezentările în dacice din Munţii Orăştiei.
prindă ideea că înaltul personaj piatră nu sunt foarte conclu
Un izvor mai puţin obişnuit, în îşi avea reşedinţa în apropierea dente, dar relieful
care apare un personaj numit Dunării. Aşa cum se cunoaşte * ^ pare să
Scorilo a stârnit controverse în astăzi, pe malul nordic al Dunării,
rândul specialiştilor. Este vorba în Banat, se găseau mai multe
despre un vas având o formă u- fortificaţii dacice. Dintre acestea,
}ică, descoperit la Grădiştea cea mai impozantă este acea de
Muncelului - locul unde a fost i- pe dealul numit Grad, de lângă
dentificată capitala Regatului satul Divici. Poate că tocmai
Dac - Sarmizegetusa Regia, pe acolo îşi avea reşedinţa fratele
peretele căruia au fost aplicate lui Decebal. V ,
de mai multe ori două ştampile.
Textul ştampilelor era „DECE Sora regelui
BALUS" şi „PER SCORILO". După o Acelaşi Dio Cassius ne face cu
serie de dispute ştiinţifice, astăzi noscut că în timpul confruntări
mulţi dintre specialişti consideră lor din vara şi toamna anului 101,
că textul trebuie să fie tradus: legatul (guvernatorul) provinciei
„Decebalus, fiul lui Scorilo" şi că Moesia, Manius Laberius Maxi-
SPITALUL VETERINAR ANDIVET
Imaginea unei femei dace de rang nobil, care ar fi putut fi sora regelui Imaginea de pe Columnă a copiilor lui Decebal
u n p • Consultaţii • Tratamente • Vaccinări • Ecografie • Analize de laborator • Radiologie N O n . S T O p i
• Intervenţii chirurgicale • Staţionar câini, pisici • Ambulanţă veterinară • Cosmetică canină
Deva, Str. Calea Zarandului, Nr. 79, tel/fax:0254-234.552, 0735 - 608.491 »www.andivet.ro, office@andivet.rol
