Page 6 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_212
P. 6

6       Ziarul IHUNEDOREANULUI

                     M ie rc u ri, 12  m ai 2010




           Monna Voinescu____________  • EXTRA
           • • •
                   presă  de  corectură
           0      hârtie, regale cu lite­ 1893
                  din secolul XIX, o ma­
                  şină manuală de tăiat
                  re mobile din plumb, o presă
           de poleit cu care se "colorau"   este anul de fabricaţie
           titlurile de carte şi un linotip   al celei mai vechi
           de  fabricaţie  germană  sunt   maşini tipografice din
           doar câteva dintre exponatele   muzeul Imprimeriilor
           unui inedit muzeu aflat la tipo­
           grafia din Deva  şi  care amin­  Gutenberg-Polidava
           teşte de istoria tiparului.
             Curios este că toate maşinile   primerie, să vadă pe viu cum se
           expuse sunt încă funcţionale. Ele   tipăreau ziarele în secolele tre­
           au fost folosite zeci de ani de că­  cute. Printre vizitatori s-au aflat,
           tre  tipografia deveană după ce  o dată, şi nişte italieni ajunşi prin
           au fost aduse din Leipzlg. De 12   Deva ca turişti. Nu se ştie cum au
           ani, stau pe tuşă, iar proprietarul   aflat de existenţa  muzeului  de
           imprimeriei s-a gândit că n-ar fi   maşini  tipografice  şi  au  venit
           rău să le transforme în piese de   să-l  vadă.  La  un  moment  dat,
           muzeu.                     s-au socotit chiar să-l cumpere,
                                      dar proprietarul imprimeriei n-are
           Cea mai veche piesă        de gând să se despartă de el.
           din colecţie                 Muzeul de la Gutenberg are
             Ineditele maşinării sunt o a-   povestea  Iui  care  începe  cu  o
           devărată curiozitate pentru toţi   presă de corectură. Este cea mai
           cei care trec pragul muzeului. Cei   veche piesă din colecţie şi a fost
           mai  mulţi  sunt elevi  de  şcoală   construită în secolul XIX. Când
           generală. Când învaţă istoria ti­  ajungi în faţa ei, descoperi şi un
           parului, profesorii îi aduc la im-  probar de literă -  adică, un soi
                                      de cărticică în care sunt cuprinse
                                      toate caracterele şi corpurile de
                                      literă  folosite  în  tipografii  pe
                                      vremea tiparului de plumb.
                                        Literele mobile -  cu care se
                                      realizau odată titlurile materia­
                                      lelor tipărite -  sunt păstrate la
                                      fel ca pe vremuri: în casele de li­
                                      tere din regale. Un fel de mese
                                      din  lemn,  prevăzute  cu o  mul -
                                      ţime de sertare. Cel puţin 15.000
                                      de litere încap într-o singură ca­
                                      să,  îşi aminteşte maistrul  Nicu
                                      Matei, unul dintre puţinii anga­
                                      jaţi ai imprimeriei care a apucat
                                      să manevreze multe dintre ma­
                                      şinile muzeului. Ştie toate opera­
                                      ţiunile pe care le execută fiecare
                                      şi demonstrează pe loc de ce es­
                                      te în stare oricare dintre maşi­
                                      nării pentru că toate sunt încă
                                      funcţionale, doar că "lucrează"
                                      extrem de încet.

                                      Maşinării                  plică  Nicu  Matei  cum  erau   operaţiunea cu pricina se realiza  Un linotip nemţesc,   literele care intrau în culegar, iar
                                      acţionate manual           tipărite literele aurii de pe cărţi.  tot la tipografie şi tot cu o ma­  ultima piesă intrată   de aici, în roata de turnare, unde
                                         Maşina de biguit şi de perfo­  Acum câteva decenii, în tipo­  şină  tipografică.  Prin  aceeaşi  în muzeu  erau  injectate  cu  plumb  topit
                                      rat  avea  şi  posibilitatea  de-a   grafii exista şi o presă care lipea   metodă a  presării,  pe act erau   Ultimul exponat care a intrat  într-un cazan. Dezavantajul pro­
                                      îndoi coala de hârtie, la mijloc.   paginile cărţilor, la cotor. Chiar   imprimate  cifre  şi  litere  per­  în muzeul Gubenberg a fost un   cedeului era legat de corectarea
                                      Era destul să acţionezi o mani­  dacă pare ciudat, aceleaşi pagini   forate. Pentru simplul privitor, o   linotip N14, model german. Lino­  greşelilor care implica refacerea
                                      velă.  Şi  rândurile  cu  litere  de   de carte erau, într-o altă peri­  adunătură de găuri nu înseamnă   tipul -  o maşină de cules meca­  rândului în întregime. Până prin
                                       plumb puteau fi tăiate. Tot cu o   oadă, cusute la o maşină de cu­  nimic.  Dar pentru  cel  care  se-   nică, pe care a inventat-o cea­  1970, acest procedeu a fost cel
                                       maşinărie acţionată manual.  sut, aceeaşi pe care o vezi şi-n   cretiza  documentele,  lucrurile   sornicarul elveţian Ottmar Mer-   mai  utilizat  la  redactarea  zia­
                                         Din muzeu nu lipseşte maşi­  atelierele de croitorie. Tipogra­  erau  diferite.  Fiecare  astfel  de   genthaler, în 1885 -  aranja tex­  relor.
                                       na cu care,  pe vremuri, se co -  fia deveană a cusut cărţile cu un   "ştampilă" era unică în ţară, iar  tul  care  urma  să  fie  tipărit.  El   într-un colţ din muzeu sunt
                                       seau, cu sârmă, paginile cărţilor   "Singer" aflat acum printre expo­  evidenţa ei era ţinută cu stricte­  permitea zeţarului să tasteze di­  adunate şi "mărunţişurile" tipo­
                                       tipărite. Tipograful o manevra   natele muzeului.     ţe într-un catastif cu regim spe­  rect fiecare literă a textului apă­  grafice -  matriţe de litere,  pe­
                                       apăsând cu piciorul pe o pedală.   înainte  de  apariţia  ştampi­  cial, explică Nicu Matei. Sigiliul   sând  clapele  unei  claviaturi  şi   niţe cu care erau retuşate filmele
                                       Presa tighel intra tot în catego­  lelor, documentele se secretizau   de secretizare împiedica falsifi­  comandând astfel turnarea ca­  foto, fotografii vechi, câteva ex­
                                       ria maşinilor de tipărit. Era folo­  într-un fel aparte. Se aplica pe   carea actelor şi se aplica, în ge­  racterelor şi aranjarea  lor.  Lo­  emplare din ziare tipărite la în­
                                       sită  pentru  felicitări,  cărţi  de   ele un "sigiliu de secretizare", iar  nere, pe diplomele de studii.  vind tastele, culegătorul elibera  ceputul anilor 1900, un catalog
                                       vizită şi diferite invitaţii. Forma
                                       în care se aflau literele de plumb
                                       era aşezată lângă un jgheab cu
                                       cerneală.  Prin  învârtirea,  tot
                                       manuală, a unei roţi, forma era
                                       apropiată de coala de hârtie şi
                                       astfel  aceasta  era  imprimată.
                                       Tot roata era cea care acţiona
                                       şi maşina de tăiat hârtie.
                                          La titlurile cărţilor tipografii
                                       foloseau presa de poleit. "Ma­
                                       şina se încălzea la o tempera -
                                       tură de 220 de grade Celsius,
                                       după care apăsai manivela şi
                                       presai literele pe copertă", ex­

           PUBLICITATE
           rS P ITA LU L VETERINAR  A N D IV E T ^
                                                                 INEDIT. După aproape două secole de la apariţia primei maşini de tipar din muzeul Gutenberg, literele mobile folosite cândva la tipărirea ziarelor
                                                                 au fost transformate de un tipograf ingenios în tablouri şi chiar într-o masă care este expusă în biroul de protocol al firmei   FOTO: CRISTIVATAVU

                                                                Consultaţii • Tratamente • Vaccinări • Ecografie • Analize de laborator • Radiologie       No N-
                                                                Intervenţii chirurgicale • Staţionar câini, pisici • Ambulanţă veterinară • Cosmetică canină
                                                                Deva, Str. Calea Zarandului, Nr. 79, tel/fax:0254-234.552, 0735 - 608.491  • www.andivet.ro, office@andivet.ro |
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11