Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_281
P. 7

Inedit                                                                                   Ziarul IHUNEDOREANULUI

                                                                                                                               Miercuri, 18 august 2010




  OAMENII ALTOR VREMURI



   D em ult, a fo st M aria Ta naşe





  A fost fetiţa lui Tănase, grădinarul din Livada cu Duzi, plecat tn Capitală din nordul Doljului de atunci, Maria. Prin anii '50,
  caricaturistul Gabriel Bratu a cunoscut-o...

  Clara Stănescu                                                                                               pincile.  Lucram  pe  atunci  la
                             ?                                                                                 Casa Creaţiei şi primisem ordin
   Uf    'mi place cum spunea                                                                                  de la Bucureşti să se înlocuiască
         Arghezi  despre  dân­
                                                                                                               să nu mai zică lumea că suntem
         sa:  «Cine calcă silaba                                                                               încălţările populare cu pantofi,
      1;românească, stihul şi                                                                                  ţară de opincari. Ba, mai mult,
  cântarea, ca subtila Maria Tă­                                                                               cuiva li venise ideea să insereze
  nase? Diavolul. Nici el».                                                                                    elemente  moderne  în  costu­
    Eu am cunoscut-o după 1950.                                                                                mele  tradiţionale,  adică  să  a-
  r»e vremea aceea se organizau                                                                                pară secera şi ciocanul pe ie...",
  brigăzi,  în  preajma  alegerilor,                                                                           zâmbeşte,  ca  de  un  banc  nă­
  într-un an, a venit de la Bucu­                                                                              tâng, Gabriel Bratu.
  reşti  o  bucată  din  Ansamblul
  «Ciocârlia», cu dirijorul Budiş-                                                                             Fântâna de la              de  folos  cercetărilor  ştiinţei...
  teanu, cu Maria Tănase, Ioana                                                                                drumul secetos             Pe un drum secetos - dornic de
  Radu, Rodica Bujor, Emil Gavriş,                                                                               Avusese  ultimul  concert  la   apă - să se scobească adând o
  Fărâmiţă  Lambru,  Marcel  Bu-                                                                               Hunedoara. La Craiova, Maria a   fântână  pentru  drumeţii înse­
  dală. Atunci am stat la aceeaşi                                                                              primit vestea bolii... "A murit lu­  taţi... Doresc viaţă lungă şi să­
  masă. Pe urmă, ne-am revăzut                                                                                 cidă, după ce şi-a dictat testa -  nătate tuturor celor pe care i-
  la Bucureşti, pe stradă, şi m-am                                                                             mentul şi a lăsat cuvânt despre   am cunoscut, chiar dacă unora
     urat mult că  m-a  recunos­                                                                               cum să fie îmbrăcată. A fost în­  li s-a părut că le-am stat greu în
  cut: «Băi, Găbele!». Aşa îmi spu­                                                                            mormântată  la  Bucureşti.  A-   cale... Ritualul înmormântării să
  nea".                                                                                                        tunci  nu  se  aplauda  ca  acum,   fie  cât  mai  sobru.  Aş  vrea  ca
    La masa din camera sa, peste   bine şi mă bucur că de multe ori   «tanti Maria». A luat-o de mână   masă  liberă până după miezul   dar, în drum spre cimitir, gea­  mama  să  nu  afle  de  moartea
  care  stau  Înşirate  cărţi,  hârtii   i-am  fost  în  preajmă.  într-o   şi a dus-o în culise, spunându-i   nopţii. Se strângeau Maria, Am-   murile  locuinţelor  se  des -  mea, să i se spună că sunt ple­
  decupate, schiţe, toate luminate   seară de vară, la Debarcader, în   să stea pe scaun, să nu plece. S-   za,  Silvia  Popovici,  Gheorghe   chideau şi de dincolo de ele răz-   cată  undeva,  în  străinătate,
  de o lampă roşie, caricaturistul   parcul  nostru,  Doamna  Maria   a dus şi s-a schimbat, apoi a a-   Cozorici, Constantin Rauţki, Mia   bătea  glasul  dânsei,  melodiile   pentru tratament...""Gândul a-
  Gabriel Bratu răsfoieşte trecu­  ne povestea - eram şi cu Fărâ­  părut pe scenă, în costum popu­  Braia, Ioana Radu. Pe atunci nu   pe  care  le iubise şi  le  purtase   cela, lăsat cu glas de moarte, s-
  tul. Trece de  la  o  povestire  la   miţă  Lambru - din  multele în­  lar, frumoasă şi cochetă. Fetiţa   erau  cârciumi  cu  tonomat,  ca   prin lume, făcându-le nemuri­  a adeverit. în comuna Călăraşi,
  alta. Uneori, ochii i se umezesc.   tâmplări  prin  care  trecuse.  A-   a ieşit din culise, s-a dus şi i-a   acum",  rosteşte caricaturistul.   toare".  în inima Saharei Olteniei - cum
  E în stradă cu Maria Tănase, a-   tunci  s-a  apropiat  de  masa   sărutat  mâna  acolo,  în  faţa   Poveştile  curg  una  după  alta.   Notarul  scrisese  cu  puţină   i-a spus Uie Purcaru -, primarul
  poi la o masă, la Capşa, apoi în   noastră cel care cânta la chitară   spectatorilor. De atunci, Mino-   "într-o zi, a fost invitată la masă   vreme înainte:"... Pe cap să mi   Vergică Şovăilă a dat dispoziţie
  sala de la Minerva, înconjuraţi   printre meseni şi aduna banii.   dora Nemeş - căci despre ea e   de mama preşedintelui ameri­  se pună colţarul de pichet alb,   să  se  sape  fântâna...  Astăzi",
  de artişti, prieteni şi spectatori,   Maria Tănase  l-a îndemnat să  vorba - a rămas la dânsa, ca fiică   can  Roosevelt.  Umblau  nişte   iar  în  picioare,  ciorapi  albi   spune  Gabriel  Bratu,  "ea  are
  apoi la spital, la înmormântare,   ne cânte ceva. Omul s-a oprit, a   adoptivă",  povesteşte  Gabriel   glume pe-atunci, dar nu ştiu cât  scurţi,  fără pantofii care m-au   menirea de a îndestula drumeţii
  :u cioporul de oameni adunaţi   făcut o  plecăciune  şi  a  şoptit:   Bratu.      de adevărate sunt. Se spune că   chinuit  toată  viaţa...  După  însetoşaţi.  Şi  tot  la  ea vin  mi-
  a ferestre, pe când "măiastră"   «Doamnă, astă-seară n-am cu­                     a început să cânte «Joacă, Lea-   moarte, trupul nescăldat, ci nu­  resele  satului  să  soarbă  apă,
  trece pe străzile Bucureştiului,   rajul  să  cânt,  n-am  dreptul  să  Cu guler fnalt, de regină  no,  cu  rus  zvelt»  şi  că  ameri­  mai şters cu alcool, să fie pus la   cum e datina pentru începutul
  tmbrăcată-n  rochia-i  albă,  tă-   cânt.  în  faţa  Domniei voastre,   N-a cântat niciodată la nunţi,   canii, înţelegând că este vorba   dispoziţia  medicilor,  dacă  -   de viaţă nouă - să le fie belşug şi
  :ută...                    glasu-mi ar suna a doagă». Ma­  iar  în  restaurante,  indiferent   despre Roosevelt, s-au ridicat şi   după autopsie - vor socoti că-i  fericire"...
                             ria s-a ridicat atunci şi i-a săru -  câţi bani primea, îşi alegea sin­  au aplaudat". Zâmbim, închipu-
  ’rtn faţa Domniei          tat  obrajii.  Aşa  era  dânsa.  Un  gură melodiile. "Nu admitea să-   indu-ne scena. "Era elegantă şi.
     istre, glasu-mi         om  deosebit.  Odată,  avea  un   i  spună  altcineva  ce  să  facă.   tot timpul ţinea la costumul cu
  ar suna a doagă"           concert la Lugoj şi a găsit la uşă   Vorbea  franţuzeşte  ca  fran­  care era îmbrăcată.  Niciodată
    "Oameni  ca  dânsa  nu  prea   o fetiţă de vreo 12 ani, plângând   ţuzii", adaugă prietenul de odi­  n-a ieşit cu orice. La festivaluri
  nai  sunt azi...  Am  cunoscut-o  că  n-avea  bani  s-o  vadă  pe  nioară  al  doamnei  Maria  Tă­  cu amatori, nu-i lăsa nici pe ei
                                                        nase. Şi lumea o iubea de două   să apară în lume cu ceasuri  la
                                                        ori, pentru ceea ce era ca om şi   mână sau cu articole care nu se
                                                        pentru  glasul  său  unic.  "Când   potriveau portului. Ţinea mult
                                                        erau spectacole la Craiova, Mi­  la  gulerele  înalte,  mari,  de  la
                                                        nerva  era  plină.  Dacă  nu  te   costume. Mi-amintesc că era fă -
                                                        duceai la 7 seara, nu mai găseai  cută praf când s-au interzis o -





































                                                                                                               ________   .  _____________ ■ •-.•ăSW*:,....:-.-.  ____________
                                               Citeşte zilnic  cele  mai  importante  informaţii
    www.zhd.ro                                      locale în  ediţia  on-line  a  cotidianului                 Ziarul^ HUNEDOREANULUI
                                                                                                                                       •  n ţ ;
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12