Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_287
P. 7

Sblnedit                                                                                         Ziarul î HUNEDOREANULUI

                                                                                                                                   Joi, 26 august 2010




  ILE DIN ISTORIA ŞTIINŢEI


 Cristea Mateescu, constructor





 de baraje şi hidrocentrale






  elebrul inginer a organizat şi a condus, pentru prima dată în România, un serviciu pentru studiul hidroenergetic al râurilor
  rahova, Ialomiţa, Buzău-Bâsca şi Şiret

  hieofgfae Manolea__________
  »•                                                                                                                                     • EXTRA
      ălătoresc des în Ardeal,                                                                                                           Personalitate
  n                                                                                                                                      complexă
      la Cluj-Napoca. De cele
      mai multe ori am mers
      pe  Valea  Oltului.  Am
  uite amintiri legate de râul                                                                                                           A  fost redactor-şef la revista
                                                                                                                                         “Hidrotehnica’’. Â  colaborat
  t.                                                                                                                                     la planul de electrificare a
  îmi place şi legenda legată de                                                                                                         României. A  fost preşedinte
  neza  râurilor  Mureş  şi  Olt.                                                                                                        al Comitetului National
  tr-un an am fost în satul Co­                                                                                                          Român al Marilor baraje în
  ana  de Jos,  situat  pe  malul                                                                                                        perioada 1957-1963. A
  âng al  Oltului.  în anul  acela                                                                                                       evocat, în lucrările sale,
  ouase mult şi Oltul ieşise din                                                                                                         personalităţile a doi ingineri
  atcă.  Apa ajunsese în  livada                                                                                                         români: Alexandru Davi-
   'i bunicului Alexandru Fur­                                                                                                           descu şi Ion lonescu. A  fost
  ci. Apa era de o palmă, iar me­                                                                                                        ales ca membru corespon­
  le căzute din pomi pluteau a-                                                                                                          dent al Academiei Române
  oape  nemişcate.  Pe  stâlpul                                                                                                          în 1955 şi a devenit apoi
  >rţii  de  la  casa  bătrânească                                                                                                       membru titular, în anul 1974.
  au mai multe semne ce mar-
  u nivelul la care, de-a lungul                                                                                                        pând cu 1926, a devenit asistent
  npului, a ajuns Oltul revărsat,                                                                                                       la cursul de mecanică raţională
  îcă merg pe Valea Oltului, mă                                                                                                         şi  rezistenţa  materialelor.  în
  >resc sistematic la intrarea în                                                                                                       1938, şi-a susţinut teza de doc­
  :fileul  Oltului.  îmi  place  ba-                                                                                                    torat cu tema "La resolution des
  jul construit aici, care trans -                                                                                                      systemes  hyperstatiques  par
  rmă năvalnicul Olt din legen-                                                                                                         deux methodes recentes - cri-
  i într-un lac cu luciu liniştit ca                                                                                                    tique et extension des metho­
  livada bunicului. Mulţi ingi-                                                                                                         des Filipescu et Cross" (Rezol­
  :ri s-au ocupat de proiectarea                                                                                                        varea  problemelor  sistemelor
  construcţia barajelor, iar unul                                                                                                       hiperstatice prin două metode
  ntre ei a fost şi academicianul                                                                                                       recente  -  critică  şi  extindere
  istea Mateescu (foto).                                                                                                                pentru  metodele  Filipescu  şi
                                                                                                                                        Cross).
                                                                                                                                          A  devenit  conferenţiar  în
                                                                                                                                        1939,  apoi  profesor în  I946.  A
                                                                                                                                        predat  mai  multe  discipline,
                           REMEMBER. Inginerul Cristea Mateescu a fost şef de proiect al Complexului Hidroenergetic Vidraru-Corbeni, construit între 1958 şi 1966  printre care regimul şi amena­
                                                                                                                                        jarea  apelor,  la  Institutul  de
                           lare  destinate  centralelor  hi­  re şi un volum de 25 de milioane   nergetic al râurilor Prahova, Ia­  Inginer la Electrica  Construcţii  din  Bucureşti,  aşa
                           droelectrice.  în  Franţa  l-a  cu­  de metri cubi. Mă gândesc la hi­  lomiţa,  Târlung,  Buzău-Bâsca,   După finalizarea studiilor, în   cum  se  numea  atunci  actuala
                           noscut  pe  profesorul  Denis  drocentrala de la Turnu, cons­  Şiret. Se ştie sigur că a întocmit   1922, a fost angajat la Societa­  Universitate Tehnică de Cons­
                           Fydoux, care i-a facilitat vizita­  truită în  1981,  care  are o înăl­  proiectul Uzinei Hidroelectrice   tea  Anonimă  Română  "Elec­  trucţii  din  Bucureşti.  Trebuie
                           rea mai multor centrale hidroe­  ţime de 44 de metri, iar lacul a-   de la Sadu V - Sibiu, cu baraj de   trica"^ unde  a  lucrat  până  în   menţionat  că,  timp  de  14  ani,
                           lectrice, deschizând astfel dru­  cumulează 13 milioane de metri   anrocamente şi  mască din be -  1926. în acest context vreau să  între  1950 şi  1964,  a  fost şeful
                           mul  profesional  al  lui  Cristea   cubi de apă într-un lac cu supra­  ton armat,  primul construit în   menţionez că în august 1884 a   Catedrei de hidraulică şi cons­
                           Mateescu.                  faţa de 154 ha. Ce să mai spunem   România. Râul Sadu are istorie   fost  pusă  în  funcţiune  Uzina   trucţii hidraulice. De asemenea,
                                                      de  hidrocentrala  de  la  Drăgă-   energetică. Iată câteva date. în   Electrică a Castelului Peleş, iar  Cristea Mateescu s-a format ca
                           întrebări retorice         neşti, construită în 1988, al că­  1896, a fost construită prima hi­  în 1899 a fost dată în funcţiune   inginer la Şcoala Naţională de
                             Imaginaţia mea poate merge   rei  lac de acumulare are o su­  drocentrală de pe teritoriul ţării   Hidrocentrala de la Sinaia, cea   Poduri şi Şosele, aşa că în pal­
                           departe şi mă pot întreba dacă   prafaţă de 1.000 ha şi se întinde   noastre, Sadu I. în 1907, se cons­  mai mare la vremea aceea de la   maresul său sunt incluse şi pro­
  curtă biografie          inginerul Cristea Mateescu, năs­  până dincolo de podul de cale   truieşte în  amonte  a doua  hi­  noi din ţară. în 1898, s-a înfiin­  iecte pentru  construcţii  civile
  Cristea Mateescu s-a născut   cut la 15 kilometri de Olt, îndră -  ferată şi podul rutier care tra­  drocentrală, Sadu II, iar în 1955 -   ţat Societatea  Română pentru  celebre, cum este blocul "Asigu­
  '.august 1894, la Caracal. Ta-   gostit  de  amenajări  hidroteh­  versează Oltul, acoperind plaja   hidrocentrala  Sadu V,  alimen­  întreprinderi Electrice şi Indus­  rarea Română" ARO-Patria din
  ii său a fost funcţionar, iar ma-   nice, s-a gândit că râul Olt va fi   pe care odinioară copilul Cris -  tată cu apa din Lacul Negovea-   triale, care gestiona activitatea   Bucureşti.
  a  -  casnică.  A  urmat  şcoala   transformat  radical  pe  o  lun­  tea Mateescu se scălda şi se juca   nu, având un baraj de 62 de me­  energetică din zona Prahova. Pe   S-a stins din viaţă pe I4 iunie
  ■imară  în  oraşul  natal,  apoi   gime de 350 de kilometri pentru  împreună  cu  ceilalţi  copii  de   tri înălţime.  11 mai 1901, aceasta îşi va schim­  1979, în Bucureşti, la vârsta de
  ceul  "Carol  I"  [a  Craiova  şi   a se construi 31 de centrale hi­  vârsta lui.  Dar să nu uităm hi­  Se ştie sigur că inginerul Cris­  ba numele, devenind "Electrica"   85 de ani.
  ceul din Buzău. în 1913 a can-   droelectrice, cu o putere insta­  drocentrala de la Izlazul istoric,   tea  Mateescu  a  participat  la   Societate  Română  pe  Acţiuni,
  dat la concursul de admitere   lată  totală  de  1.112,8  MW  şi  o   a  cărei  construcţie  va  începe   proiectarea barajului de la Va-   iar în 1921 - "Electrica" Societa­
  Şcoala Naţională de Poduri şi   producţie de 3.040,6 Gwh/an.  foarte curând.    liug, construit între 1946 şi 1949,   tea Anonimă Română. Aşadar,
  )sele din Bucureşti, reuşind să   Oare şi-a imaginat că la Râm -                că a luat parte la proiectarea hi­  Cristea  Mateescu  şi-a  început
  itre  pe  primul  loc.  A obţinut   nicu  Vâlcea  se  va  construi  în  Răspunsuri certe  drocentralei de la Bicaz, cons­  activitatea  la  una  dintre  cele
  iploma de inginer în 1919 şi şi-   1974 o hidrocentrală al cărei ba -   Nu ştiu dacă inginerul Cris­  truită între 1951 şi 1960. Se ştie   mai importante societăţi hidro­
  continuat pregătirea ingine-   raj  măsoară  34  de  metri  înăl­  tea Mateescu şi-a imaginat toa­  sigur că a fost şef de proiect al   electrice din România, devenită
  :ască în Elveţia, printr-un sta -  ţime, alimentată dintr-un lac cu   te  astea,  dar  se  ştie  sigur  că   Complexului Hidroenergetic Vi­  acum România Mare.
  u  efectuat în  1920  şi  1921,  şi   suprafaţa de 319 hectare şi care   prima lucrare în domeniu a fost  draru-Corbeni,  construit între
  ooi în Franţa, printr-un stagiu   acumulează 319 milioane de me­  Uzina Electrică Sadu-Gorj şi că   1958 şi 1966. Spre bucuria pro­  Cadru didactic
  ectuatîn 1921 şi 1922. în aceste   tri cubi de apă? Mă duce gândul   s-a făcut remarcat, în  1927, cu   fesionistului îndrăgostit de me­  Rezultatele obţinute ca stu­
  ouă stagii, susţinute financiar   la  hidrocentrala  de  la  Ioneşti,   lucrarea "Amenajarea raţională   seria  lui,  Cristea  Mateescu  a   dent, specializările făcute în El­
  rintr-o bursă de Academia Ro -  pusă  în  funcţiune  în  1978,  al   a Ialomiţei superioare". De alt­  trăit  să  vadă  sau  să  citească   veţia şi Franţa, dar şi realizările
  lână, a studiat, în mod special,   cărei baraj are o înălţime de 14   fel, a organizat şi condus pentru   despre amenajarea hidroener­  pe care le-a avut ca inginer l-au
  menajarea căderilor de apă şi   metri,  alimentată dintr-un  lac   prima dată în România un ser -  getică a Oltului superior înce­  recomandat pentru activitatea
  menajarea lacurilor de acumu - cu o suprafaţă de 466 de hecta - viciu  pentru  studiul  hidroe­  pută în 1974  didactică. Aşa se face că, înce-


 lffww.zhd.ro                                Citeşte zilnic  cele  mai  im portante  inform aţii
                                                  locale în  ediţia  on-line  a  cotidianului
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12