Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_320

Ziarul 1HUNED0REANULUI

Marti, 12 octombrie 2010
• 7

irit expuse pentru prima dată

Sarmizegetusa Ulpia Traiana

ăcat, acum nouă ani, într-un costum de legionar roman

• E X T R A
30.000

de turişti vizitează,
anual, ruinele fostei
capitale Sarmizegetusa
Ulpia Traiana

• E X T R A • E X T R A • E X T R A
Legionarul roman Cornicen Centurioni
Legiunile erau unităţile de Comicenul juca rolul unui Centurionii erau ofiţerii
ţ>ază ale armatei romane. ofiţer inferior în armata inferiori ai unei legiuni.
Intr-o astfel de legiune - care romană. El era cel care Iniţial, un centurion conducea
era formată din circa 5 .6 0 0 de semnaliza sonor ordinele date 100 de soldaţi, iar apoi, în
soldaţi profesionişti - erau re­ de către centurion. Rolul unui timpul Imperiului, o centurie
crutaţi doar cetăţeni romani, comicen era foarte important (unitate condusă de un
care constituiau infanteria pentru că, într-o legiune, centurion) era formată din
grea, armata de tradiţie a Im­ înţelegerea perfectă a ordi­ 8 0 de legionari. Centurionul
periului Roman. Echipamen­ nelor era absolut necesară. avea drept de viată şi de
aneşte pământul după dovezi despre istoria fostei capitale a tul de luptă al unui legionar Echipamentul cornicenului moarte asupra soldaţilor din
FOTO: CRISTIVATAVU cântărea 35 de kilograme şi cuprindea o tunică lungă, subordine. Uniforma
era format din: cămaşă lungă, peste care purta o „lorica centurionului era formată din
îi multe, numeric vorbind, vinuri greceşti şi ulei de măs­ roşie, sandale din piele, armu­ hamata” din inele de fier, o tunică roşie, peste care se
Ttre materialele descoperite line, un mortarium despre care ră şi mânecă din segmente de cască din bronz, un scut mic, punea o cămaşă de zale
săpături. Şi-au găsit şi ele lo- arheologul spune că nu avea o fier, cască din fier sau bronz rotund, o sabie scurtă, un preluată de la celţi. Tot pentru
l în inedita expoziţie. Ulcioa- utilitate prea bine determinată, Şi romanii trişau prevăzută cu obrăzare, apără­ pumnal şi un instrument de apărare, centurionul mai purta
opaiţe, chiar şi o puşculiţă, şi un antefix - adică, un obiect la jocuri toare de ceafă şi de frunte şi suflat, din alamă, denumit casca metalică şi scutul - de
se în care romanii amestecau pe care romanii îl puneau la col­ Arheologia experimentală spaţii pentru urechi, o centură com. Ca semn distinctiv, cele mai multe ori, oval.
iul cu apă, amfore cu care a- ţurile casei socotind că le pă­ le-a permis specialiştilor să re­ care susţinea teaca pumna­ comicenul purta peste cască Armele îi erau o sabie scurtă şi
ceau mărfurile de import - zeşte lăcaşul de rele. constituie şi o fântână publică. lului, scut dreptunghiular, şi pe spate blana unui animal un pumnal drept. Peste
Săpăturile au scos la iveală doar semirotund - care era mânuit ae pradă - lup, urs sau leu. armură, centurionul purta
un fragment dintr-o statuie ca- de toti soldaţii doar cu mâna Pe tim p de pace, comicenul decoraţiile obţinute în luptele
^Idatul auxiliar re-1 reprezenta pe Neptun, zeul stângă, pentru a păstra ordi­ făcea parte din fanfară. la care participase.
/ mării în mitologia romană. 1 se nea în bătălie, sabie de 6 0 de
ică din timpul Republicii, armata romană disting picioarele. Dreptul e centimetri, cu tăiş pe ambele
-a dat seama că, pe lângă legiunile proprii, sprijinit pe capul unui delfin. părţi - purtată pe partea
■e nevoie şi de alte tipuri de soldaţi, care să Pământul a mai păstrat în el şi dreaptă, pumnal drept - folo­
erată face faţă inamicilor tot mai mulţi şi mare parte din capul olimpia­ sit în lupta corp la corp, şi o
ai variaţi ca stiluri de luptă. Astfel, romanii nului, dar şi jumătate dintr-o suliţă lungă de 2 metri - o ar­
j apelat iniţial la aliaţi sau au cumpărat altă statuie ornamentală. mă foarte temută care era
iercenari pentru a avea trupe de cavalerie, Arheologii au scos la iveală şi aruncată de la o distanţă de
î infanterie uşoară, de arcaşi sau prăştieri. un joc "Ţintar" - cunoscut şi 10-15 metri şi pătrundea prin
cet-încet însă, au început să recruteze sub numele de "Moară", care scut, ucigând inamicul din
jp e specifice provinciilor cucerite. Şi chiar are o tradiţie lungă pe pămân­ spatele acestuia. Chiar dacă
)că trupele auxiliare mai păstrau turile stăpânite astăzi de ro­ suliţa nu atingea totuşi
rhipament militar şi tehnici de luptă specifice zonelor de unde mâni. Este un joc de societate, duşmanul, rămânea înfiptă în
oveneau, ofiţerii lor erau romani, ordinele erau date în limba jucat în doi, şi face parte din scut, iar coada ei se îndoia
tină, iar după terminarea serviciului militar - care dura 25 de categoria jocurilor de strategie. incomodând adversarul.
ii - soldaţii primeau cetăţenie romană. Trupele auxiliare aveau Romanilor nu ţe-a fost aşadar
tre 5 0 0 şi 1 .0 0 0 de soldaţi. Echipamentul soldatului auxiliar străină tabla de joc cu trei pă­ pace, pregăteşte-te de război"). acestea din urmă are o formă
iprindea: cămaşă lungă, din lână, armură din solzi de fier sau trate concentrice şi conectate Străine nu le-au fost nici alte niţel cam plată şi nicidecum cea
onz, preluată ele la populaţiile orientale, cască metalică, de la mijlocul laturilor. în mijlocul jocuri de strategie. Dovadă că la a unui cub perfect. Explicaţia
rmă conică, scut oval, sabie lungă de un metru, dreaptă şi cu ei, poţi citi şi o frază inscripţio­ Sarmizegetusa au fost descope­ este simplă, lămureşte cercetă­
iş pe ambele părţi, şi lance. nată în limba latină: "Si vis pa- rite diferite jetoane şi mai ales torul Gică Băeştean. Şi romanii
cem, para belvm” ("Dacă vrei zaruri. Şi, curios, unul dintre trişau la jocuri!

AUTO
INSTALAŢII ♦
ECO KRflFT BEST www.ecokraftbest.ro Telefon: 0722.548.021