Page 6 - vl_49

Centenarul Marii Uniri

poarta Mihai Viteazul ieșea pe locul adunării, în apropierea pământului sfințit cu sângele lui Horea,
Cloșca și Crișan, unde, de pe 4 tribune urma a se explica poporului însemnătatea istorică a zilei, iar de
pe tribuna centrală prezidențială din centru se va citi rezoluția Constituantei. Peste tot domnește cea
mai perfectă ordine și disciplină. Nicăieri nu se vede un om beat; de altfel toate cârciumile sunt închise
și vânzarea de bături alcoolice, interzisă. Coloana deasupra căreia flutură solemn marea de steaguri
tricolore, înaintează cuprinsă de o nestăpânită însuflețire. Cântece și nesfârșite urale: „Trăiască
România Mare!”. Pe urmă, din altă parte, izbucnește imnul măreț, cu melancolice rezonanțe, a lui
„Deșteaptă-te, române”.
Despre călătoria unor grupuri de participanți spre orașul Unirii și despre atmosfera de aici au
lăsat valoroase impresii hunedorenii Victor I. Șuiaga, Alexandru Vlad din Ghelari, dr. Petru Groza și
Toader Dragoșa. Vom reda câteva remarci ale dr. Petru Groza care a fost prezent și la dezbaterile din
Sala Unirii:
„După ce am trecut în revistă grupele de ţărani, ne-am adunat conform programului stabilit,
la ora 9, toţi delegaţii, adică toţi mandatarii pentru a ne constitui în sala mare, mai târziu destinată
prânzului încoronării, în aşa numitul Mare Sfat cvasiparlamentar, care se deschidea, pentru ca să se
însuşească moţiunea de unire a Comitetului şi apoi să o prezinte şi norodului strâns pe platoul din
cetate. La intrarea în sală s-a înjghebat, lângă o măsuţă, un mic birou din partea Comitetului partidului
naţional, la care se depuneau pe rând credenţionalele noastre, intrând în sală numai cei cu mandatul în
ordine.
Ceasul din spatele tribunei arăta orele 9 dimineaţa. Dar el alerga grăbit înainte şi abia aproape
de orele 10 forfoteala din sală a încetat, aşezându-se Comitetul Partidului Naţional în jurul mesei de pe
estradă. În scaunul de preşedinte s-a aşezat bătrânul septuagenar (octogenar n. n) Gheorghe Pop de
Băseşti, cunoscut sub numele de badea Gheorghe, de fel din Sălaj, din satul Băseşti, având alături, de-a
stânga şi de-a dreapta, pe mitropoliţii Sibiului şi Blajului, apoi pe episcopul Miron Cristea al
Caransebeşului, patriarhul de mai târziu al României, şi alte feţe bisericeşti, precum şi pe Iuliu Maniu,
Ştefan Cicio-Pop, Alexandru Vaida, Teodor Mihali, doctorul Aurel Lazăr şi alţii.
Conform Procesului-verbal al Marii Adunări Naționale a poporului român din Transilvania,
ținută Duminică, în 1 Decembrie 1918, în sala Cercului Militar din Cetate, evenimentele s-au
desfășurat în felul următor: „Delegații convocați prin manifestul din 7/20 noiembrie 1918 al Marelui

Vestirea actului Unirii

Vox Libri, Nr. 4 (49) - 2018 4