Page 2 - Activitatea_1901_07_29

Pag. 2, A C T I V I T A T E A
Nrul 29.

care ştie cruţa şi păstra şi are puţine pre- ştafetă şi să o prindă bine cu dinţii de şi al poporului nostru. Privind însă îndepăr­
5. Nu întârzia a-ţi cumpăra dela far­
tensiuni. pantaloni. Ai băga frică cât colo în ea, de tarea P. C. Sale şi înlocuirea dânsului cu —
macia „Ursul negru" Hoffmanische-Tropfen,
A doua causă, pentru care Ungaria nu ţi-ar mai face drumul de sol să-’i dai Roman Ciorogariu de grije ni-se umple ini­ înainte de a întră la bancă, căci acolo vei
foarte bine să potrivea ca pradă pentru icre verzi şi brânză de iepure. mile şi soarti a seminarului din Arad, graţie întâlni indivizi, de care ţi-se face rău, afişa-
evreimea internaţională, este de căutat în rîvnelor unor setoşi după titluri şi salare, azi-
Trebue să fii tare mic, şi în parte şi ză-ţi şi nişte oblate separate, pentru ruşinea
relaţiunile etnografice ale acestei ţeri. O ţeară mâne va preocupa întreagă românimea de ce vei înghiţi-o I
decăzut, ca să-’ţi pui persoana ta în servi­
în care locuesc 8 popoars diferite şi în care bine. De director al acelui institut a fost că­
ciul mijlocitor de minciuni şi tot felul de Ţine ţi de datorinţă a recomanda clien­
se află nu mai puţin ca 7 confesiuni, este pătuit Romul Ciorogariu, despre care eatâ ce
svoniri şi şoptiri. Cu atât mai mult, că acel telei apa de sodă făcută de Făcălete Ţiganul
par excelence potrivită pentru semănarea scrie însuşi dl Dr. Petru Barbu, profesor de
individ din Vinerea, care primeşte desagii cu şi moartea cloţanilor invenţie proprie.
de eeartă şi discordie între concetăţenii sta­ teologie, în «Foaia Diecesană».
nterindea nouă, nu e mai mult, decât un
tului aparţinători diferitelor popoare, şi astfel idol de carton, care a căpătat prin averea ♦ Ciorogariu a învăţat teologia în Arad 6 De ai la buzunar un ceasornic,
există toate condiţiunile pentru a pescuî în atunci trebue să ţi-I îndreptezi după ideii :
ce-o are, o sclipire oare care, ce orbeşte pe între anii 1875 şi 1878, pe când acel institut
tulbure. toţi hămalii şi hojmălăii. Domnul acesta e era într’o stare primitivă cu doi profesori; chiţibu are unei clici de abdenţi, care e vred­
ba când a fost Ciorogariu (uncheaşul) în anul nică să se arete pe bani.
Năpustitu-s’a deci evreimea internaţională numai prin banii ce-i posede o fiinţă excepţio­
prim, fiind episcopia vacantă, aşa zicând, nici
asupra acestei ţări cu o astfel de năprăzni- nală', dar prin altceva nimic. In omul acesta 7. Du-ţi ultima credinţă ce o mai păs­
n’a avut profesori. După-ce a învăţat teolo­
cie, încât astăzi sâlăşluim în ţeara noastră 1/6 nu am întâlnit nici o trăsătură mare, departe gia de acolo, atâta cât se putea învăţa în trezi pentru oameni sinceri, la părintele Moţa
parte din evreimea de pe întreg rotogolul sil vorbim de un cap genial. Fiinţa aceasta acele împrejurări, a fost un an în Lipsea şi din loco, şi cere să-i tacă cuminecarea şi pro­
pământului, şi în capitala Ungariei singură nu a luptat nici-odată în luptele noastre un an în Bonn, de unde a venit acasă cii hodul, că aici s a isprăvit cu sentimentele
nişte colocuii. A fost apoi un an scriitor în frumoase şi ideile drepte.
se află de 5 ori mai mulţi evrei de cât în naţionale, nu e nici luceafăr financiar, fiinţa
cane. cons. Devenind mai târziu 2 catedre
Frância întreagă. aceasta e numai din naştere română gr.-or., vacante, în lipsă de bărbaţi cuahficaţi a fost 8. Nu te încrede în nimenea numai în
Şi ce au făcut aceşti Evrei cu ţeara cu o avere frumoasă şi mai mult nimic. Aşa Ciorogariu substituit în una. Ca profesor sub­ cămaşa ta de noapte, fereşte-te să priveşti
în a cărei emblemă se află crucea şi al cărei rămâne comunicaţia între Vinerea şi Orăştie stituit a încercat să studieze şi să facă rigu­ aici lucrurilor şi oamenilor în suflet, căci vei
rege este singurul monarch, care are atri­ un comerciu ordinar de cronice, vinderea roase la facultatea din Cernăuţi, umblând pe vedea tot funduri negre de căldări, cel mai
la rabinerul din Arad să înveţe limba evraică. intim informator al tău să fie senatorul Da-
butul de apostolic? conştienţei şi ambiţei pentru graţia unui om
Aşa se vede însă, că dând de greutăţi, s’a vid, acestuia să nu-i faci oposiţie în repre-
In câte-va decenii i-au aservit pe Unguri mai bogat şi mai rafinat ca alţii. Iobăgia lăsat de plan. Când s’au pus apoi catedrele
atât în privinţa economică financiară cât şi aceasta e ruşinoasă şi pentru ceia-ce nu vacante la concurs, s’au ales doi bărbaţi cuali- sentanţa orăşenească, ci să-i propui ridicare
în privinţa intelectuală şi morală. sunt amestecaţi în afacere. Va avea însă şi ficaţi, ear’ Ciorogariu, în lipsa cualificaţiunii, de salar în toată luna şi remuneraţii în toată
această expediţie, care nu e mai frumoasă a rămas cu buzele umflate. Timp de 3 ani a săptămâna, apoi să-I trimiţi să facă biceu la
tăcut apoi de bună seamă filosofie positivă, împrumuturi hipotecare.
decât paparudele de pe drumurile noastre, un
ca funcţionar pe la banca »Victoria !» La 1892
capăt, ca urciorul ce să duce atâta la apă, a devenit de nou vacantă o catedră la insti­ 9. Du-te la otelul .Central», care e po­
Serviciu telegrafic până se sparge. In urmă va eşi adevărul tutul arădan; lipsa de oameni cualificaţi şi sesiunea .Ardelenii» şi lasă să-ţi cânte banda
deasupra tuturor minciunilor, ca uleul curat întrepunerea unor fruntaşi (pe care uncheaşul ţigănească un marş funebru, pentru cariera
între îi terfeleşte astăzi) l’a tăcut de nou profesor nouă de director.
de lemn, şi nime nu va mai putea să zică
Vinerea si Orăstie. atunci nici „bleau‘l‘. la acel institut, unde are onoarea a fi şi astăzi.< 10. Vei avea jur-împrejur sfetnici, mar-
• i
Când va ceti „ VinereanuF şirele acestea, Să mai adăugăm la acestea d u e l u l ţofoi şi becisnici cu cari să nu te ajungă pă­
ce l-a purtat fiind profesor de t e o l o gi e ,
va rîde, după-cum îi datina să rldă foarte catele să ai nimica, nici în clin nici în mâ­
Rosner! înhamă armă­ des. Cunoaştem însă rîsul acesta forţat. El apoi batjocura necualificabilă ce a adus în necă, căci dacă ajungi pe seama lor apoi ai
sarii la hinteu. Rate şaua ca nu corespunde nici unei bucurii, din contră, >T. P.» congresului naţional bis., pe caie l-a ajuns să-ţi meargă ca la dracu în fântână.
să piiceapă iapa. Dă-le ză- persiflat, apoi fotografarea după un strajnic
el poartă trăsătura unei maliţii maladive. Şi
har la cai, ca să prindă 11. Ascultă de poruncile aceste, căci
voie, şi iute la Vinerea, nu e nimic mai urît şi mai greţos decât ospăţ cu trei ţ i g a n i împreună, b a r b a r i a dacă nu te vei isbî de viaţa ce te aşteaptă,
că arde!! rîsul acesta schimonosit şi meşteşugit. Poate lui de acum e anul, când a eliminat 11 elevi ca nuca de părete!
nevinovaţi, pe cari nu i-a primit nici Ia exa­
un plâns tăcut ar fi mai bun şi mai sănătos
O ştim cu toţii, că caii cei mai răi din menele trecute, materialismul cras, de care e 12. Paragraful acesta cuprinde, acea
pentru nervi. Rîsul acesta nu isvoreşte dela
Orăştie sunt ţoropinele răpciugoase dela bir­ stăpânit când cumulează postul de redactor opiniune publică, care nu ţi-o pot spune.
inimă, ci dela un ficat negrit de-o vieaţă în­
jele şi omnibusurile noastre. Sunt tot iepe al »Bis. şi Şc.«, acela de director la ♦Vic­ Căci există şi o opininne publică, şi de re­
şelată, care- nu poate să spârie pe nici un
deşelate şi fără splină, ce au ajuns la tobă, toria», de prof. de teol., asesor referent, să gulă cea veritabilă, care se poate şopti nu­
inimic serios. Rîsul acesta produce mai
apoi înhămate la acele postilioane, unde mai adaugem şi ruşinoasa pl a gi a ură, cu mai in ureche.....
t
curând milă decât teamă, căci are în el ceva
trebue să scoată limba de un cot în fugă care nu s’a sfiit a dejosi vaza ultimului con­ Era să uit o condiţie sine qua non si
din lumina unui apus apropiat.
mare. pentru a duce burduful cu palavre la gres naţional şi vom . avea toate titlurile, care anume: cheia deta coaşe se o Jaşl şl mal
Vinerea. La mină încă o vorbă despre servitorii pe Ciorogariu îl fac vrednic de a ajunge di­ departe la Iosif Oibonaş de Vajda-Hunyad,
şi slugii acestei legături postare. Deschideţi
Ce e Vinerea asta? Un loc de recreaţie? rector seminarial, se înţelege în — Arad, membru direcţional, fost preşedinte şi vice­
uşa la grajd şi veniţi să vă recomand aceste
Un sat? Un petec de pământ pentru turişti? căci nici în Cochinchina nu s’ar reflecta la preşedinte, candidat stabil de vice-director si
fiinţe Iată, domnilor, tipuri de seivitoricum
Trebue să constat, că pe această glie geo­ serviciile unui astfi-1 de om. solgăbirău pe vieaţă, căci la dm contră îţi
erau numai în vremile de mai înainte, iobagi
grafică, încă nu am pus piciorul. De auzit aprinzi paie în cap, pentru-că văzând naţia
şi zileri de clacă înainte de revoluţie, fiinţe D elam u r& ş,
am auzit de satul acesta, după-cum ~ am că nu mai are cheia dela caşe, sacu cu
cu două picioare, din ai căror ochi puteţi Ia
auzit şi de sfânta Vinete din poveste şi de grâu şi altele s’ar ciontă.
prima privire să cetiţi umilirea şi servilis­
acei sfinţi cari veneau numai odată pe septe- Nu am voit să vorbesc şi să scriu aici
mul ce merge până la disgust. Aceşti epi­
mână la oraş şi care mâneau numai Vine­ ca un articol înprocesuat. Nu am voit să
goni fac numai ruşine naţionalismului nostru
rea. Şi cine locueşte în Vinerea asta? Un Se cearcă im nou director de bancă scot paragrafii mei din gaură de şerpe, nici
de azi. In tot jurul nu s'a putut afla o
eremit? Un pocăit? Un exilat? Un obosit de nu am voit să fac pe dracu în patru. Am
companie mai şontoroagă ca aceste adunături la „Ardeleana11.
vieaţă? Un berbec capitalist cu coarne de vrut să dau un paşaport domnilor şi boieri­
şi reminiscenţe a neamului nostru.
aur? Cu redingotă şi cu cisme de lac? lor ce vreau să între în acest post nou de
Aceste fiinţe sunt totul, ce vrei, stîipi director.
Cred că e mai bine să nu fim prea Un nou director de bancă?
de telegraf, lădăţue de postă, cal şi cociş
curioşi şi să ne ocupăm întâiu de circulaţia Năsip în ochii lumii. Până Ce zic eu aici, sunt în Orăştie lucruri
de-odată, leucă şi roată, şi dacă vrei să lasă
telegrafică ce s’a legat între oraşul nostru şi nu să va da afaiă tot cala- cari le ştiu toţi de pe stradă, până şi cocoanele
să le dai şi de-a căţaual Toate acestea balicul dela „Ardeleana11; şi vrăbiile de pe coperişe.
Vinerea.
pentru o mână de bani! Aşa întâlnim aici până atunci nu va fi pace
Tiara I Traral „Cine-’i?“ „Eu“. şi bună înţelegere. Precauţie dară, şi îndoială la ori-Ce
un fenomen social de caracterul cel mai
„Cine eu“? pas, căci aici te apropii de ţara bălăriei, a
deplorabil. A lupta contra acestei apariţii
„Eu, cu, eu. Eu posta. Ştii dumneata'* 1 Pentru domnii şi cinstiţii boieri, cari scăeţilor, a bâzganilor şi a ţinţarilor unde la
triste, cu arme intelectuale ori gavalereşti e au concurat la postul de director, nu e ori-ce cas nu e prea plăcut să te laşi cu
„Deschide uşa, că vine mătuşa
o imposibilitate. Rămâne aşteptarea unui poate neinteresant dacă le-aşi da o mică vatra.
cu lapte în ţîţe, frunzuliţe
timp cu prilegiu pentru a prinde la arme geneză istorică a institutului „Ardeleana11. Eu
şi cu tiori subsuori, Cine află destoinicie în deajuns să pof­
cu drob de sare în spinare11... machiavelliste! cred însă, că devin ilusoric dacă aşi voi
tească, căci terminul să cioanţă la finea lunei,
să fiu istoric, căci trecutul acestei bănci nu
Chiar ca în poveste I Parcă aud o apoi concursul mistic să sfîrşeşte şi poţi
e alt ceva decât câlindarul certelor, a nepo­
snoavă hazlie dela dădaca mea de pe când rămânea cu gura căscată, sau cum s’ar zice
eram copil. Ti. bată-vă norocul oamenii Ce Un director — ciuhă. tismului cras, a momelelor şi a egoismului „cu gura în pod".
neîntrecut.
harntalae ? Ce bazaconii ? O p o siţia .
„Ba că ceialalţi sunt nişte mişei, ba că Dar’ poate puţin uloiu de informaţie nu
fac asta şi asta, că au pe ăştia şi pe ăia pe Ceea-ce nu se presupunea despre ma­ strică pe mecanismul orologiului acestui in­
partea lor, ba că umblă cu mofturi şi cu joritatea din senatul şcol. al cons. arâdan, stitut în jurul căruia s’a făcut atâta sgomot. N O U T Ă T I
apucături chiţibuşare, şi câte alte verzi şi acum s’a împlinit. In şedinţa de Joi a acelui Să facem aşadară cele 12 porunci pen­
_______ __ ’
uscate de nu le mai ştii de cap. Aşa să senat maioritatea proşternută la picioarele celui- tru noul director, ca să nu cadă cu uşa în
svântură toate vicleşugurile şi ticăloşiile ca ce a înjghebat-o a pus pe Romul Ciorogariu casă când va da cu nasul prin Orăştie:
Toţi acei Domni, cari au primit
în ciur, să se ducă şi se înşele pe toţi cei-ce director la Seminar, ear’ pe Prea Cuvioşia 1. Concurentu-le la directorie, de mai
Apelul pentru subscrierea de acţii la
nu sunt punte şi luntre de părerea lor. Sa archim. Hamsea, a cărui activitate pe te­ ai caracter, apoi lasăţi-1 acasă.
nou înfiinţândul institut »Dacia«, sunt
De sigur că nici la gura cortului, nu să renul şcolar a avut aşa de strălucite roduri,
2. Ia-ţi zăvorul de pe uşe şi puneţi-1
ciorobăeşte mai mult şi mai tărcat ca în l-au provocat să-şi presinte titlurile la pen­ la gură şi pe conştiinţă. rugaţi a retrimite coaiele de suscrierc
biroul acesta de informaţii şi sfaturi din siune. Nu mai insist asupra faptului, că P. C. până Sâmbătă, 2J Iulie st. n. cu ori-şi-
3. Să te rogi pentru pânea de toate
„ne sfânt a Viuere'1. Politica aceasta de per- Sa e tînăr şi de serviciile sale învăţământul ce resultat, la adresa D lui D r. A urel
zilele, căci într’o bună zi te trezeşti ca din
deauă şi de culise poate însă să fie pentru nostru nu se poate dispensa, nici asupra fap­ Muntean, advocat în Orăştie.
senin huiduit din post, ca o găgăuţă.
băibaţii care sunt drepţi şi liberi în faptele tului, că P. C. Sa tocmai pe temeiul unei
lor, numai un câştig. Din toate mărturisirile presupuse incompatibilităţi a fost nevoit să 4. Să nu iei numele şi ren urne le
şi tăinuirile lor, care devin in timpul cel se despartă de catedra-i iubită şi încă în o unei temei favorite de bancă, care încă are — D a r p e n tr u b is e r ic ă . Stimate d-le
mai scurt publice, aceştia îşi făuresc o astfel de vreme, când lipsesc cu totul puteri vot consultativ şi dărîmător în direcţiune, în- redactor! Te rog a da loc în preţiosul d-voas-
armă nouă. bine cualificate, care să-i ocupe locul. D-sa deşert, fără din contră să te tîrăi înaintea ei tre ziar următoarelor: Mai mulţi locuitori
Vinerea după cât mi-se pare mie, e se va retrage la mănăstire, unde deasemeni în mod satrlitic, căci Ia din contră vai şi gr.-or. din comuna noastră Romos, fiind con­
un sat fără câni Aşi vedea eu însă să se îsi va continua activitatea nesgomotoasă, dar’ amar de remaniere în postul ce acum ţi- duşi de dorul de a contribui la înfrurnseţarea
arunce odată un câne de celpăcuiâusc la cu atât mai spornică pentru binele bisericii să îmbie. bisericii, au dăruit în decursul anului de faţă