Page 3 - Activitatea_1901_07_29

Nrul 29. A C T I V I T A T E A Pag. 3.

mai multe lucruri valoroase pentru stânta e prea mare în acei străini şi numai aşa ne — Starea economică în ţara noas­ 7. Rapoartele comisiunilor exmise.
noastră biserică. Astfel mai multe femei evla­ putem face închipuirea că prea adese o tră. In urma datelor statistice publicate în
8. Staverirea budgetului pe 1902.
vioase ati contribuit după putere la suma de păţesc bieţii săteni. Acuma putem vesti un raportul ministrului de agricultură, starea
9. Alegerea şi constituirea comi-
30 cor., cu această sumă s’a procurat o cruce alt cas, unde un Român lugoj an a fost tras economică din acest an, este cu mult mai
.tetului cercual pe un period de 3 ani,
foarte frumoasă, care împodobeşte tâmpla din­ pe sfoară de cătră străini, tot numai în urma puţin favorabilă de cât ceea din anul pre­
tre bărbaţi şi femei. Tot cu astfel de colecte prea marei încrederi în aceia. Dl Atanasie cedent. Recolta peste tot putem zice slabă, conform §-lui 34 din regulament.
s’a procurat o altă cruce în valoare de 46 Lupu, cunoscut neguţător de vite, care are a fost resultatul multelor ploi şi furtuni care 10. Disertaţiuni ce sunt a se
cor., care înfrumseţează partea din sus a legături de comerciu cu pieţele din Pesta şi pe la începutul lunei Iulie a bântuit în ţeara înainta directorului cel puţin cu 24 ore
aceleiaşi tâmple, şi tabloul înmormântării Dom­ Viena, lilerează de multă vreme sute de întreagă, ba icî-colea şi grindini au nimicit
înainte de adunare.
nului nostru Isus Christos cu preţul de 6 cor capete de vite la piaţa din Budapesta, dar’ aproape de tot sămănăturile. Timpul ploios
11. Alegerea alor 2 delegaţi pen­
pentru a cărui colorare s'a mai plătit picto­ aşa că adese nu le însoţia în persoană pen­ nu încetă nici chiar pe vremea secerişului,
tru adunarea generală la Sibiiu.
rului din Orăştiă Isidor Opiu an 10 coroane. tru de a se convinge despre greutatea lor, dând recoltei un colorit şi mai slab de cum
Bun credinciosul şi evlaviosul creştin loan ci se încredea totdeauna pe deplin în per­ să credea înainte de seceriş. Grâul este să- 12. Eventuale propuneri, verifica­
Căstăian Mânu, a dăiuit sfintei biserici un soanele oficioase dela acea piaţă. In timpul căciu şi peste tot nu întruneşte calităţi bune. rea protocolului şi închiderea adunării.
prapore ţesut de mănile nurorii sale şi deco­ acesta vitele au trecut adese cu mari per- Secerişul în cele mai multe locuri s'a finit La această adunare sunt invitaţi
rat cu o icoană frumoasă, care valorează 46 deri. Săptămâna trecută chiar în faţa dlui şi îmblătitul nu numai pe pusta Ungariei,
cu stimă toţi membrii din despărţământ,
cor. Primească aceşti credincioşi mulţumită, Lupu au comis persoanele oficioase înşelă­ dar’ chiar şi la noi s’a început în unele lo­
cum şi alţi binevoitori şi sprijinitori ai
cât şi vrednicul măeslru pictor I. Opruşan torii. S’au cântărit câteva vite frumoase şi curi. Tot asemenea şi săcara a suferit mult,
culturii române.
din Oiăştie şi pe această cale şi bunul D-zeu oficiantul a introdus cu 500 chilograme mai deşi în unele locuri promitea recoltă buni­
să le răsplătească inzăcit ostenelile şi sacrifi­ puţin. Dl Lupu însă, care n’a putut crede cică. Orzul şi Ovăsul promit o recoltă mijlo­ Din şedinţa comitetului cercual al
ciile aduse pentru sfânta noastră biserică. oficiantului, a anunţat caşul superiorităţilor cie. Cucuruzul, fiind ploile şi timpul favori- despărţământului VII. al „Asociaţiunii"
şi a pretins cântărirea din nou a vitelor. S ’a tor s’a desvoltat foarte bine. Cartofii, legu­ ţinută în Haţeg, la 21 Iulie 1901.
Un membru din comit,
constatat că vitele au cântărit cu netto 500 mele, păstăioasele şi diferitele soiuri de cti-
bisericesc. Nic. Hestor, D r. Oavriil Suciu,
ch'logr. mai mult. Dl Lupu a primit imediat rechiu promit o recoltă destul de mulţumi­
dir, desp• secretar.
diferinţa de 135 fl. S'a constatat, că înşelă­ toare. Trifoiul, luţerna, măzăroiul, peste tot,
— Petreceri. Tinerimea română sălăgianâ ciunea a fost săvârşită cu premeditare şi în dar’ cu deosebire în părţile noastre, în ce
arangează cu prilegiul adunării generale a înţelegere cu cumpărătorul vienez. Acuma priveşte recolta, e cu mult mai bună, ca în
societăţii pentru crearea unui fond de teatru Li explică dl Lupu perderile de pân’acuma. anul trecut. Fânaţele naturale au produs re­
român la 1 şi 2 August a. c. st. n. în Şim- coltă neîndestulitoare, ba pe unele locuri de Ad. Nr. 441—1901.
leul-Silvaniei, în favorul aceluiaşi fond: tot slabă. Aici lăsăm să urmeze datele din
— Încercare de a scăpa. Câţiva din­ Concurs.
Concert, representaţiune teatrală şi petrecere numitul raport şi comparate cu cele din
tre arestanţii prinsoarei din Deva, lucrau în
de vară. anul trecut. Se vor recolta peste tot cam
zilele trecute pe marginea din jos a cetăţii.
— Reuniunea meseriaşilor şi comercianţilor 35,512.716 m. metr. grâu, faţă de 38,434.171
Unul dintre ei, cu numele Ambrozie Draguş, Pentru ocuparea postului de învăţătoare
din Sebeş şi jur »Andreiana« arangiază o m. metrice recoltate în anul trecut. Săcară
folosindu-se de ocasiune, a deşertat, observând sapientă pentru lucru de mână la şcoala ci­
producţiune musicală declamatorică, din in­ 11,690.380 m. m. faţă de 11,128.120 m. m.
aceasta pandurul Ambrus Antal, însoţit de alt vilă de fete a Asociaţiunii se publică concurs.
cidentul incheierii exposiţei sale profesionale Ovăs 9,609095 m. m., faţă de 10,297.738
prinsoner, l-au luat în urmărire. Desertorul Doritoarele de a ocupa acest post au
şi industriale Duminecă în 15/28 Iulie 1901 m. m. Orz 10,222.087 rn. metrice, faţă de
câtva timp s’a refugiat pe lângă Murăş, dar’ să presenteze următoarele documente:
în pavilonul hotelului „La Leul de aur“ din 11,730.828 m. m. din anul trecut. Astfel
când s’a văzut ameninţat de a fi prins, şi-a
Sebeşul săsesc. vedem, că diferinţă cu deosebire la grâu e a) atestat de botez;
luat refugiul Ia alvia Murăşului, aruncându-se b.) document despre cualificaţiunea
de peste 3 milioane m. m. faţă de cea din
în valuri. Era aproape să se înece, când pan­ cerută prin legea statului pentru ocuparea
— M ymen. Dl George Zosan, ces. şi reg. anul trecut. Am comunicat aceste date eco­
durul, care de altcum e dibaci înotător, să posturilor de învăţătoare la şcoalele civile;
sergent-major în reg. de inf. Nr. 64 îşi va nomilor noştri cu scop de a se conforma
aruncă între valuri şi-l scoate teafăr pe de­
sârba cununia cu d-şoara Paraschiva. G. Ol­ acestor împrejurări. c) o arătare despre studiile pregăti­
sertorul Ainbrosie Draguş.
tean, Duminecă în 15/28 Iulie a. c. la orele toare şi despre ocupaţiunea de până acum;
4 d. am. în biserica gr.-or. din loc. d.) un atestat despre cunoştinţa în teo­
Să fie într’un cias cu noroc! — Acţiunea capitalelor ruseşti şi rie şi în praxă a lucrului de mână;
franceze în Peninsula - Balcanică. Invitare de abonament! e) să dovedească, că vorbesc bine ro­
Foile engleze aduc ştirea, că capitaliştii din mâneşte şi ungureşte, eventual şi nemţeşte.
—^ L in i a f e r a t ă S (Irltu—T u rn u -ro şu .
Rusia şi Francia vor înfiinţa în Bucureşti o Vor fi preferite acele concurente, cari,
Cetim în comunicatele circulate din partea Cu 1-ma Iulie v. se desohide
bancă cu un capital de 100 milioane franci, pe lângă cuahficaţia din lucrul de mână mai
conducerii căilor ferate din Cluj, că linia fe­
sub firma „Banca Balcanică11. Acest institut nou abonament ouartal şi semeB- au cualificaţie şi din oare-care categorie de
rată Sibiiu—Turnu-roşu, va fi predată circu-
puternic de bani, va înfiinţa apoi filiale în tral la ziarul „Activitatea** cu studii, îndeosebi din grupul limbilor.
laţiunii cu 1 August a. c. Aşa, că prin pa­
toate capitalele din statele balcanice, anume învăţătoarea suplentă primeşte o remu­
sul Turnu-roşu, o legătură de trenuri foarte preţul iudioat mai sus.
în Belgrad, Sofia şi Cetinje. Rusia ar intenţiona neraţie anuală de Cor. 600, solvită în rate lu­
favorabilă între noi şi România, în scurt timp
prin aceasta să elibereze Peninsula-Balcanică Abonenţii noi sunt rugaţi a nare anticipative, şi întreagă întreţinerea în
va fi realisată. Acest fapt este de mare im­
de uşura capitaliştilor Germani şi Austriaci. Nu internat.
portanţă, cu deosebire pentru Românii din Si­ indica precis şi legibil adresa şi
cumva înfiinţarea acestei bănci are intenţiune învăţătoarea angajată va avea să dee
biiu şi jur şi va atârna foarte mult dela di­
de a servi statele balcanică politicei sale de posta ultimă. directoarei mână de ajutor la agendele in­
băcia acestora, care vor fi să o desvoalte
expansiune?! Prevăzătorii politici a României, ternatului.
în îmbrăţişarea comerciului, a întreprinderilor Abonenţii vechi sunt rugaţi
după zisa lui Bariţiu, ar trebui se aibă ochii Postul este a se ocupa cu 1 Septemvrie
şi peste tot în aceea ce-a fi de explotat, me­
în patru 1 a lipi pe dosul cuponului asem- st. n. a. c.
nită a aduce foloasele economice-naţionale Terminul de concurs expiră la 20 Au­
cuvenite din această afacere. Comerciul transi- nării adresa de pe fasia ou care
— O fem eie pesimistă. D-na Irving, gust st. n. a. c.
tor încă îşi va lua un avent puternic pe primesc ziarul.
o damă bogată din America, are o părere Din şedinţa comitetului central al Aso­
această linie în aceste părţi, în urma legă­
foarte rea despre bărbaţi. Cu deosebire des- Restantierii sunt asemenea ciaţiunii pentru lit. şi cult. pop. rom.,, ţinută
turii favorabile şi lesnicioasă a occidentului y
preţueşte pe neguţător; nu de mult ea a în Sibiiu la 11 Iulie 1901.
cu orientul. Transpoartele dela Hamburg rugaţi a ne trimite abonamentul
depus la o bancă din Chicago 4000 cor.
prin Viena, Pesta şi Cluj pe această cale îşi Şuluţiu m. p. Dr. Beu m. p.,
vor lua direcţia cătră Constantinopol. Preve­ ca premiu acelor negurtori, de ori-ce soiu, restant.
cari pot dovedi, că timp de o lună ş:-au secr. II.
dem şi rnarşrute strategice foarte importante
dus afacerea cinstit, fără să înşele sau să
în această linie înspre România.
minţească. Un juriu de cinci membri va de­ Convocare.
cide asupra premiului. D-na Irving afirmă,
Doliu între B uri. Multe acte tragice
că ea nu va putea perde banii, dar’, dacă C o n c u r s .
a avut să indure răsboiul Bur succedate fiind
totuşi s’ar întâmpla una ca aceasta, d-na
de o fatală consecuenţă. Cea din urmă lo­
Irving zice, că de sigur banii vor ajunge Despărţământul VII. Haţeg al „Aso-
vitură, ce i-a ajuns pe Buri şi în primul loc
în mâna unui om, care are lipsă de bani, ciaţiunii pentru literatura română şi Părinţii, respective tutorii, cari doresc
pe bătrânul, dar’ neînfrântul lor preşedinte. să-şi aşeze băieţii pe anul şcolar 1901—2
fiindcă cinstea l'a sărăcit cu totul. cultura poporului român" îşi va ţinea
Krtlger, este moartea soţiei acestuia. Din Pre­ în internatul gr.-or. român diecesan din Beinş,
toria a sosit în Londra ştirea,” că soţia Iui adunarea cercuală ordinară, Duminecă prin aceasta să avisează, ca rugările de primire
Kruger a murit Sâmbătă seara, în aprindere — Un om sălbatec. Vineri dimineaţa la 11 August st. n. a. c. îri biserica
poliţiştii din Oradea-mare au aflat înaintea să le presenteze până în 18 August c. n.
de plămâni. Departe din altă patrie, entu- gr.-cat. din opidul Haţeg la 3 ore p.
catedralei greco-catolice un colos de om în In acest internat, afară de tineri gr.-or.
siastul bătrân Kruger numai un dureros oftat m. cu următorul
stare aproape sălbatecă şi l’au dus în ares­ români, să vor primi şi tineri de altă con­
poate trimite ca ultim „adio“ pe coştiugtil
acelei fiinţe, care i-a împărţit bucuria şi amarul tul poliţiei. Faţa îi e toată acoperită de păr, P r o y r a m : fesiune creştină, in prima linie gr.-cat. români,
capul cu păr cât o clae, trupul de jumătate pe lângă respectarea tuturor drepturilor lor
vieţii până în ultimile momente.
gol, şi de construcţie adevărat uriaşă. Se 1. Deschiderea adunării prin pre­ religioase cu privire la studiul religiunii şi la
vedea din toată ţinuta lui, că afară de mama biserica lor, dar’ şi aceşti tineri au a să aco­
şedinte.
— Rom âni, feriţi-vă de înşelători! natură sigur nu va fi avut alt crescător. moda în internat întru toate raţiunii, disci­
2. Raportul biroului prin secretar.
Din mai multe părţi se anunţă, că agenţi Cine ştie prin cari codri va fi petrecut plinei şi normelor interne.
străini fără suflet înşală în mod nemilos pe până acum şi în ce chip a rătăcit până jos 3. Raportul cassarului despre sta­ Taxa de întreţinere pe un an, compu-
bieţii noştri săteni. Mai ales oameni neştiu­ la Oradea. Când l’au prins poliţiştii, a că­ rea cassei. tate toate laolaltă, e: 140 fl. (280 coroane),
tori de carte sunt jertfele acestor înşelători, zut fără simţiri, şi aşa leşinat a fost dus 4. Raportul bibliotecarului. care să sol veste în 4 rate anticipative şi anume:
cari numai în mod necinstit vreau să-’şi în arest. Cercetându-’l apoi medicii au con­ 5. Exmiterea a 3 comisiuni de 3 la înscriere, în 15 Noemvrie, 1 Februarie şi
câştige pânea lor. Toate satele noastre sunt statat, că acest necunoscut uriaş, care sus 15 Aprilie.
inşi pentru censurarea raportului făcut
inundate de astfel de agenţi jidani, cari prin codrii săi sigur va fi susţinut lupte Elevii pentru taxa aceasta vor primi:
de secretar, cassar şi bibliotecar.
oferă mai ales maşini învechite şi rele şi grele cu urşii şi celelalte dihănii, în oraş 1. Locuinţă.
6. Exmiterea unei comisiuni pen­
storc chiar anticipaţiuni în bani, fără ca a fost învins de rachiu. Până acum nu s'a 2. Vipt, şi anume:
cumpărătorul să fie văzut marfa despre putut constata cine şi de unde e. tru înscrierea de membri noi şi incas- a) La dejun un pătrar de litru lapte
care e vorba. încrederea economilor noştri sarea taxelor. cald cu pâne;