Page 2 - Activitatea_1901_08_30
P. 2

Pag.  2.                                                               A C T I V I T A T E A                                                               Nrul  30.


            vederea.  De  acord,  că  la  început  n’o  în  faptă,  numărând  cel  mult  7  din  18  mili­  fără  ca  să  primească  în  schimb  nici  cel  mai  clarat,  că  insinuările lui  Paris sunt  mincinoase-
            să  putem  forma  o  trupă  completă  de   oane  ale  locuitorilor  acestei  ţeri,  nu  au  fost  mic  favor.                   Egan  e   om  cinstit  şi  poporul  rutean  e
                                                       în  stare  să  producă  atâta intiliginţâ  câtă  este   Denunciarea,  calumnia,   lăpădarea   de  „aderent  sincer  al  ideii11.
            actori  stabili,  ci  numai  o  trupă  mai
                                                       de lipsă  pentru acoperirea recerinţelor unui stat   neam,  de  biserică  şi  de  numele  erezit  dela   Acest  mic  desastrti  a  iritat  pe  mulţii
            mică,  care  să-’şi  recruteze  apoi  celelalte
                                                       de  18 milioane,  ear’ Evreii voiau să se  tacă  in­  moşi  şi  strămoşi,  sunt  decretate  virtuţi  ce­  noştri  „concetăţeni11  de  relegiunea  mosaică
            puteri  dintre  diletanţii  centrelor  unde   dispensabili  Ungurilor,  a zăcut pentru  ei  foarte   tăţeneşti.                 într’o  astfel  de  măsură,  încât  imediat   au
            vor  da  reprezentaţii,  dar’  e  lipsă  şi  de  aproape  ideea  să  înstrăineze  pe  nemagiari de                              pistolit  o  conjuraţiune  a  Rutenilor  în  contra
                                                                                                      Crucea,  emblema  regatului  marian,  este
            un  conducător  artistic,  de  un  regisor!  Unguri,  şi  astfel  să  depărteze  pe  nemaghiari                                 „ideii  de  stat  maghiar11 şi  au  declarat  pe  săr­
                                                                                                 zilnic  batjocorită  şi  călcată  în  picioate  din
            Secretarii  propuşi  de  dl  Goldiş,  se  vor   dela  viaţa  statului,  silindu-i  totdeodată  pe   partea  neomâghiarilor,  cari  mereu sosesc  în   manii  oameni  de  „trădători  de  patrie11.
                                                       Unguri  să  acopere  deficitul  de  inteliginţă,
            putea  îngriji  de  un  repertoriu  bun  şi                                          număr  considerabil  din  Galiţia,  Bucovina  şi
                                                       care   neapărat  trebuia   şă  se  nască   prin
            corespunzător  scopurilor  culturale  ale                                            Rusia.
                                                       depărtarea   nemaghiarilor,   cu   inteliginţă
            teatrului,  dar’  direcţia  artistică  va  tre­                                            Cu  un  cuvânt,  un  cancan  —   sau  mai
                                                       evreească  şi  întru-cât aceasta nu era  de  ajuns,   bine  zis  un  csdrdâs  —   nebun  s'a  deslănţuit   Scandalul  Szelle.
            bui  să  fie  în  mânile  unui  bărbat  spe­  prin  favorisarea  imigraţiunei  elementelor  se­
                                                                                                 în  ţerile  coroanei  S-tului  Ştefan în  jurul  ideii
            cialist,  care  va  avea  să  împartă  rolu­  mite  din  toate  ţerile  vecinaşe  statului  ungar.
                                                                                                 de  stat  şi  a  viţelului  de  aur,  un  joc  care  se
            rile,  să  supravegheze  studirea  lor  şi  să   Pentru-ca să poată realisaa  Evreii această   mişcă  într’un  circul  viţios,  ne  mai  pomenit   Szelle  atotputernicul.  —  Falimentul.  —  Curia-discre-
                                                       idee,  au  avut  lipsă  de opiniunea  publică, resp.                                             ditată.  —  Condusiuni.
            se  îngrijască  de  decoraţiile  corespun­                                           într’un  stat  care  pretinde  a  fi  stat  de  drept
                                                       au  trebuit  să  schimbe opiniunea  publică  deja
            zătoare. ,,     f                                                                    şi  provăzut  cu  cultură  europeană.
                                                       existentă,  astfel,  după  cum  corespundea  ea                                           Advocatul  n negat  Szelle Jdzsef din Arad
                 lată  dară  munca  grea  ce  aşteaptă                                                 Pentru-ca  să  aduc  numai  un  singur
                                                       intereselor  lor.  Au  făcut  deci  earăşi  aceea-ce                                 puţin  a  lipsit  ca  să  nu  ajungă  un  fel  de mij­
            acum  viitoarea  adunare  de  constituire...  era  foarte  natural,  au  pus  mâna  pe  întreaga   exemplu,  amintesc,  că  Evreii  îi  sug pe  bieţii   loc  cu  care  să-şi  sparie  mamele  copiii.  După
                                                                                                 Săcui  până  în  măduva  oaselor;  aceiaşi  Evrei
                 Fie,  ca  lucrările  ei  să  fie  încunu­  presă  maghiară  şi  cu  ajutorul  acesteia  au                                 cele  ce  s’au  descoperit  în  contra  lui,  nu  e
                                                                                                 însă  varsă  lacrimi  de  crocodil  asupra  stării
            nate  de  succes!                          aruncat în massele poporului  maghiar  parolele                                      eschis  ca  să  ajungă  şi  drept  mustră  de  spe­
                                                       despre  »superioritatea  elementului  maghiar*,   miserabile  în  care  se  află  Săcuii.  Aceiaşi   rietoare.
                                                       despre   ♦ naţiunea  singură   alcătuitoare  de   Evrei  fac  moţiuni  peste  moţiuni  în  privinţa
                                                                                                 ameliorării  sorţii  Secuilor  prin  colonisări  pe   Avid  după  bani,  Szelle  nu cunoştea ce-i
                                                       stat*—   »ideea  de  stat  maghiar41, ■— naţiunea
                PASIVITATE sau ACTIVITATE?             unitară  magiarâ11,  ear’  aceste  devlse,  cari  gâ-   moşii  de  ale  statului.  După-ce  s’a  întâmplat   mila.  Cine-i  rădea  în  mână,  nu  mai , scăpa cu
                                                       dăleau  în  mod  colosal  dorul  de  mărire  al   însă  colonisarea,  fireşte  earăşi  aceiaşi  Evrei   averea  întreagă.  Nu  zic  că  i-o  fura,  dai’  i-o
                                de                                                                                                          lua  aşa  cu  buna,  cu  paragrafii,  cu  timbrele.
                                                       Ungurilor,  i-au  scos  pe  sermanii  oameni  din   vin  şi  Ie  iau  pe  nimica  tot  ce  au  primit  dela
                       £)r  Eugen  de  Lem^nyi.                                                  stat,  şi  sermanii  colonişti  se  întorc  earăşi   Cu  ţoale  astea  însă  clientela  îi  era  foarte
                                                       sărite.  Pe  de  altă  parte  presa  ovreită  a  în­
                                                                                                 acolo  de  unde  au  plecat,  cu  mult  mai  săraci   mare.  Oameni  nepâţiţi  se  duceau  la  el  ca  să
                                                       ceput a ’negri  pe  cetăţenii  nemaghiari,  denun-
                               VII.                    ţându-i  ca  trădători  de  patrie, daco-romanişti,   şi  mai  amărîţi  decât  cum  au  fost  înainte  de   facă  proba,  de  mulle-ori  foarte  costisitoare
                 Pentru-ca  să  nimicească  pe  Unguri ma­  panslavişti,  pangermanişti,  etc.   colonisare.  Astfel  s’au  sfîrşit toate colonisârile          *
                                                                                                 pe  cari  le-a  iniţiat  guvernul,  şi  e  caracteristic,
            terialiceşte,  Evreii  au  trezit  instinctele  cari   Gârgăunii  băgaţi în  creerii poporului  ma­                                  Ajuns  la  avere  de  peste  un  milion,
            dormitau  în  sufletul  poporului  ung iresc  şi   ghiar  au  avut  efectul  dorit  de Evrei.  După-ce   că  cu  toate  desastrele  suferite,  se colonisează   Szelle  s’a  apucat  de  meşteşugul  uşurărilor.
                                                                                                 mai  departe.
            astfel  s’a  început  în  această  ţeară  o  risipă  ne   Ungurii  în  timpul  dela  1849  până  la  isbuc-                     Meseria  însă,  în  abatere  dela  colegii  lui,  şi-o
            mai  pomenită,  care  a  avut  de  urmare,  că   nirea  răsboiului  cu  Prusia,  şi  chiar  şi  după   Un  alt  exemplu,  pe  care  l’aş  putea   practica  după  un  nou  metod.  Dădea  bani  la
                                                                                                 aminti  din  causa  actualităţii  sale,  este  „caşul
            afară  de  averile  bisericeşti  o  mare  parte  din  aceea,  şi  până  în  ziua  de  astăzi, au  conspirat                     oameni  de  i n f l u e n ţ ă   şi  pe  lângă  carnete
                                                                                                 Egan“.  In  calitate  de  comisariu  ministerial
            proprietatea  de  pământ  a  ajuns  în  mânile   cu  toată  lumea  în contra monarchiei  habsbur-                               grase  mai  storcea  şi  alte  favoruri,  hatâruri
            Evreilor,  ear1  câtă  a  mai  rămas  în  mâni  un­  gice  (vezi  Kossuth,  Tiirr,  Klapka,  Riemler-   a  fost  trimis  acest  Ungur,  om  de  onoare,   câte-o  sentinţă  favorabilă  într'un  proces  des­
                                                                                                 din  partea  guvernului  in  mijlocul  poporului
            gureşti,  e  atât  de  împovărată  cu  datorii  fă­  Pâzmândy,  Rimler-Ugron  etc.),  bătaia  dela                              perat.  La  cei-ce  îi  erau  creditori pur şi simplu
                                                                                                 rutean,  pentru-ca  să  studieze  căuşele  miseriei
            cute  la  Evrei  şi  băncile  evreeşti,  încât  azi-   Kflniggrătz  le-a  aruncat  în  poale  tot  ce  au                       nu  le  plătea  din  uşor  de  înţelesul  motiv,  că
                                                                                                 în  care  se  află  acest  popor  „sincer  aderent
            mâne  va  ajunge  şi  aceea  prin  licitaţiune  pu­  dorit!  O  Ungarie,  ca  stat  de  sine  stătător,                         i-s’ar  fi  scăriţat  aveieâ.  Intre  aceştia  se  nu­
            blică  în  mânile  lor,  după  cum  ajung  în  mâ­  cu  un  rege  încoronat,  cu  regim  propriu  şi   al  ideii  de  stat  maghiar'1. Sinceritatea  ade­  mărau  şi  clienţii  cari  îi  dădură  plenipotcnţe
                                                                                                 renţei  Rutenilor  la  „idee11 sunt  silit să  o  cred
            nile  lor  şi  toate  acelea  moşii  ale  statului,  parlament  propriu,  având  cu  Austria  comu­                             să-i  represinte.
                                                                                                 şi  eu,  din  simplul  motiv,  că  deşi  există  şi
            cari  se parcelează pentru  scopuri de colonisări.  nitate  basată  pe  principiul  de  paritate  numai
                                                                                                 la  noi  ţinuturi,  în  cari  miseria  nu  e mai  mică   Unii  dintre  ei  au  cerut  secuestru  pe
                 In  general  seamănă a  fi  tragicul  naţiunii  în  privinţa  acelor  necesităţi  de  stat,  cari  re-
            ungureşti,  că  din  toate  câte  se  fac  pentru  sultau  din  uniunea  reală,  existentă  şi  astăzi   decât  la  Ruteni,  cu  toate acestea  nu  şi-a  luat  averea  lui  Szelle,  pentru  datorii  de  vr’o
                                                                                                                                            300.000.  Szelle  însă,  om  practic,  îşi  trans­
            întărirea  elementului maghiar, numai  jidovimea  între  Ungaria  şi  Austria.       până  acuma  nici  un  singur  comisariu  minis­
                                                                                                 terial  osteneala  de  a  ne  cerceta  şi  pe  noi.  crisese  averea  pe  numele  soţiei  şi  creditor i
            internaţională  profită.                        Sub  scutul  lui  Bismarck,  condus pe  de­
                                                                                                      Omul  de omenie Egan  vine  între  Ruteni,   era  p’aci-p’ad  să  rămână,  cum  s’ar  zice vulgo
                 Evreii  însă  nu  s’au  mulţămit  cu  aser­  oparte  de  ura  pe  care  o  avea în contra  Aus­
                                                                                                 află  că  poporul  de  faptă  se  află  într’o  state   buzaţi,  dacă  un  advocat  invenţios  nu  descuia
            virea  Ungurilor  pe  teren economic, ci  pentru-  triei,  ear’  pe  de  altă  parte  de  grupul  finan-
                                                                                                 miserabilă,  ear’  causa  este  Evreimea.  îndată   casele  lui  Szelle,  în  absenţa  lui  din  Arad
            ca  să-'.şi  asigure  pe  vecie  ceea-ce  şi-au  ago­  cier  Rotschild-Bleichrbder,  cu  care  Bismarck
                                                                                                 ce  a  riscat  Egan aceste cuvinte  nesufimistice,   In  casse  s’au  aflat, după-ce  şi  creditorii
            nisit  pe  căile  permise  de  morala  mosaică,  sta  în  relaţiuni  foarte  apropiate,  şi  în  fine
                                                                                                 imediat  a  fost  rechemat  la  Pesta  şi  după-  au  căscat:  hârtii  de  valoare,  cambii,  etc.,  din
            au  trebuit  să  subjuge pe Unguri  si în  privinţa  sub  păvaza  întregei  alianţe  israelite  şi-a  în­
                                                                                                 ce  a  fost  dăscălit  cum  se  cade,  i-s’a  dat  un  care  pe  de  trei  ori  atâţia  creditori i-se puteau
            intelectuală.  Naţiunea  politică  ungară,  care  ceput  regatul marian „anopera de consolidare11.
            face  astăzi  vre-o  18.000,000  suflete  şi  constă   Conform  receptei  ovreeşti  s'a  început   adlatus  cu  numele  Paris  şi  în  societatea  achita.
                                                                                                 acestui  domn  a  plecat  Egan  earăşi  între
            afară  de  Unguri  încă  din  şepte  popoare  dife­ un'  răsboiu  de  exterminare  în  contra  popoa­                                Dar’  cu  es:rea  la  iveală  a  cambiilor  s’a
                                                                                                                                                          I
                                                                                                 Ruteni,  pentru-ca  să  studieze  mai  departe
            rite,  dintre cari în privinţa  intelectuală  fie-care  relor  nemaghiare.                                                      mai  aflat  ceva  în  lăzile  cele  de  fer:  scrisori
                                                                                                 năcazurile  lor.
            se  poate  măsura  cu  naţionalitatea  maghiară:   Elementele  nemaghiare  au  fost  scoase                                     private  cătră  judele  dela  Curie,  mai  înainte
            era  foarte  bine  în  stare  să  producă atâta  in-  din  dietă,  din  oficiile  de  stat,  şi  din  cele   Pe  Egan,  ca  om  cinstit,  puţin  l’a  genat  Koch,  azi  K o r m o s  A d o l f ,   precum  şi  scri­
            teliginţă  câtă  corespunde  recerinţelor  unui  administrative.                     dl  Paris.  Şi-a  continuat  scrutările  sale  fără  sori  sosite  dela  acesta.  Kormos  cerea  bani
            stat  modern.  Contigentul  necesar  de  inteli­  S'a  decretat,  că  este  în  contra  intere­  să  iee  în  considerare  denunţările  continue  ♦ împrumut*  şi  asigura  pe  Szelle  că  nu  va
            genţă  fireşte  l’ar  fi  dat  fie-care  naţionalitate  selor  statului,  ca  nisuinţele  naţionale,  cultu­  ale  adiatului,  impus  de Evreitne.  Egan  fireşte  perde  procesul ;  că  el,  Kormos,  a informat pe
            din  ţeară,  corăspunzător  numărului seu  şi  ca­  rale  şi  economice  ale  popoarelor nemaghiare  a  avut  noroc  cu  aceea,  că  a  avut  la  spatele  cei  chemaţi  să  judece  causa  apelată de Szelle,
            lităţilor  sale  intelectuale.             să  fie  spriginite  din  partea statului, a  aceluiaşi  sale  pe  un  alt  om  de  cinste,  pe  ministrul  de  In  aceeaşi  ladă  s’a  mai  aflat  şi  un  cambiu
                 După-ce  Ungurii,  chiar  dacă  ar  fi  un  stat,  pe  care  majoritatea  nemaghiară  a  locui­  agricultură  Darânyi,  care pentru  a  pune capăt  de  peste  40  mii  al  directorului  trupei teatrale
            element  cu  mult  mai  superior  de  cum  sunt  torilor  sei  îl  susţine  din  sudoarea  feţei  sale,  intrigilor  lui  Paris,  în  plin  parlament  a  de­ din  Arad,  Leszkay  Andrâs,  apoi  o  hârtie  a
                                                       pe  care  e  destul  s’o  vezi  odată,  pentru-ca să  ochii  se  fac  trădătorii  disposiţiei  interne  a
                                                                                                                                                    (Lutia  miraculoasă.
                                                       nu  o  mai  uiţi  nici  când,  faţă  de care te simţi  eului___
                  F O     I Ş O     A   R   A
                                                       atât  de  aproape,  atât  de  sincer,  şi  atât  de   —   Am  visat  odată,  că  un  înger  blond
               .  ■  ~  •  ..  ••  "  '   •1   .......r  --- ------- 1-----                                                                                   In  nădejdea  slugii
                                                       încrezut,  par’că  de  secoli  întregi  o  cunoşti, şi  cu  ochi  vineţi,  cu  o  privire  senină,  se  co*
                                                                                                                                                              Dai  de  fundul  pungii.
                                                       la  care  privind,  dintr’o  clipă  ai  înţeles  mai  borîse  din  sfere  mai  înalte  în  braţele  mele,   Ochiul  stăpânului îngraşă vita.
                             (Dedica{ie.)              mult  decât  din  conversaţii  lungi  cu  alţii...  şi  Doamne...  de  câtă  fericire  eram  cuprins,            (Proverbe  române).
                                                            —   De  când  te-am  văzut  în  cerc  res-   văzându-mi  idealul  lângă  sînul  meu...  Unei  femei  îi  rămăsese  dela  bărbatul
                                                                                                                                            său  destulă  avere,  dar  ne  mai  fiind  cine  să
                                                       trîns,  pe  când  erai  atât  de  estetic  gătită,   ♦ Un  vis  frumos  tît  visul  meu,  mi-se pă­
                         .   Motto •  De  ce  tot  veri  necontenit                                                                         îngrijească,  i-se  întâmpla  tot  felul  de  neno­
                                                       ear’  albinele  ce  sburau  în  jurul  nostru,  Iţi  rea  că  sunt  al  tău,  şedeam  la sînu-’ţi amoros,
                                  Şi  ori  unde  m’aş  duce,                                                                                rociri  şi  averea  ei scădea mereu. In  totdeauna
                                 Surîsul  tău  cel  strălucit   admirau  şi  ele  farmecul;  şi  în  grădină  în  era  era  un  vis  frumos.   Atunci  ştiui  că  eu
                                                                                                                                            se  gândea  ea  ca  să  descopere  mijlocul  de
                                  Şi  faţa  ta  cea  dulce ?  mijlocul  roşelor  frumoase,  eu  altă  roşă  care  trăesc,  şi  chipul  tău  cel  îngeresc,  mă  trans
                                                                                                                                            vindecare  al  răului.
                                                       să-ţi  fie  superioară  n’am  văzut;  de-atunci mai  porta  in  paradis,  era  era  un  dulce  vis.  In
                 Mă  întreb  adese ori,  de  ce şi pentru-ce ?                                                                                   Odată,  se  duse  ea  la un pustnic  bătiân,
                                                       ales  nu  pot  uita  câtă  inocenţă  există  în  ochi  ochiul  tău  văzui  curat,  tot  ce  natura a  creat,
            dar'  răspuns  nime  nu-’mi  poate da, însumi  nu                                                                               ce  locuia  într’o  pădure,  îi povesti tristele  sale
                                                       albaştri,  câtă  bunătate  transpiră  din  o  faţă  frumos,  real  şi  măestos,  era  era  un  vis  fru­
            înţeleg,  destul  că...  te  văd  necontenit...                                                                                 împrejurări  şi  zise:  „Nu  e  lucru  bun  în  casa
                                                       blondă  şi  cât  farmec conţine surlsu-ţi strălucit!  mos...  Dar'  vai  deliru-'mi  dispăru, şi cu-al meu
                 —   Cercat-am  une-oii  să  caut  a mă dis­                                                                                mea  de-mi  merge  aşa  rău!  Nu  ştiţi d-voastră
            trage,  să  cerc  a  face  ca  chipul  tău să dispară   Apoi  altă  întâlnire,  în  loc  străin,  când   vis  ♦te-ai  dus  şi  tu*,  şi  singur  staul  cuprins   mijlocul   prin  care  eu  aşi  vindeca  răul?14
            din memoria mea, dar’ încercarea mea este vană.  impresiile câştigate s'au potenţat, ear’ de-atunci...   de  dor,  ah  fugi  tu  vis  înşelători*  Pustnicul,  un  bătrân  înţelept  şi  iscusit,  bun,
                                                       ♦ peste  munţi  şi  prin  coline,  totdeauna  rătă­  —  Da,  aşa  fu  visul  meu,  şi  lacrimi  fer-
                 Sunt  nemulţămit  în  internul  meu,  ori                                                                                  blând  şi  milostiv,  înţelese  la  moment  că trân­
                                                       cesc, căutând  pace dar’  suspine,  preste  tot  eu  binţi  vărsai  la  deşteptare,  văzendu-mă  în­
            cu  poetul  vorbind:  ♦ Eu  nu  ştiu  de  ce  n’am                                                                              dăvia  e  causa  nenorocirilor  ei, o rugă  să  stea
                                                       întâlnesc !<                              şelat  de  el.                             puţin,  şi  îi aduse o cutiuţă pecetluită  zicându-i:
            pace,  nu  ştiu  de  ce  plâng mereu, toată  lumea
                                                            —   Dar’  ce-ţi  spun  eu  de  acestea?    Şi  de-atunci,  în  taină  mă  închinam  în-  „vezi,  această  cutiuţă,  conţine  mijlocul  de
            rău  îmi  face,  şi  ce  am  nu  ştiu  nici  eu.«
             <   —   Aşa  îmi  pare,  dar’  când  mi-aduc   Doar  ochii  tăi  cei  înţelelepţi  au  putut  tr’una  acelui  îngeraş,  dar’  dispărut-a,  ear’  eu  vindecare.  Trebue  s’o  porţi  un  an  întreg,  de
                                                       observa  totul,  ei  au  putut  vedea  cu cât nesaţ  drept  souvenire  a  visului  meu,  cânt  adese­  trei  ori  pe  zi  şi  de  trei  ori  pe  noapte, în  bu­
            aminte  de  ochi  albaştri,  atunci  tresar,  şi  chi­
                                                       îi  privesc,  şi  câtă  căldură aprind în inima mea  ori  tristul  cântec:  »Ah  toată  viaţa  mea  cu ea  cătărie,  în  pivniţă,  în  grajdiu  şi  în  fine  în
            pul  tău  se  presintă  ca  un spirit, plutind înain­
            tea  vederii  mele ;  atunci  închid  ochii  pentru-   atunci  când  îi  pot  privi.  aş  fi  trăit,  şi  negre  zile  »ea«  nici  când  n’ar  toate  colţurile  casei,  cum  şi  pe  toate moşiile
            ca  neconturbat  de  alte  privelişti,  să  mă  de­  Nu  ţi-am  spus  nici  un  cuvânt de iubire,   fi  avut!*                  tale.  Dar’  să  mi-o  aduci  earăşi  peste  un  an,“
            lectez  în  această  vedenie  şi  să  mă  închin  ei  nu  doar  că  n’aşi  avea  cuvinte,  dar’  atunci             Brunet.     Femeea   puse  .  mare   încredere   în  cutiuţă
            zicându-i:  »mai  stai  puţinl«            când  iubeşti  atât  de  curat,  buzele  par'că  nu                                  şi  o  purta  totdeauna  cu  sîrguinţă  împrejurul
                 In  viaţă  întâlneşti  câte  o  fiinţă  une-ori,  vor  a  spune  ceea-ce  inima  simţeşte,  singuri                        acareturilor  sale.
   1   2   3   4