Page 4 - Activitatea_1901_08_30

Pag. 4. A C T I V I T A T E A Nrul 30.

— Nenorocire teribilă. Muncitorul Numeri singuratici din „Ac-
Petru Galea din Remetea timişană fiind ocu­ Dare de seamă şi mulţumită publică. tivitatea“ se pot cumpăra numai A N U N Ţ
pat pe moşia proprietarului de acolo cu des-
— în librăria dini H. G-raef din
poierea de cucuruz, într’un moment nenorocit Se caută un învetăoel, care
a ajuns cu braţul stâng în maşina mânată Pentru repararea bisericii gr.-or. | Orăştie. Administraţia.
a trecut în etate de i j — /y
cu electricitate. Neputândn-se elibera de din Deva au contribuit la mâna sub
ani, din casă bună şi a ab-
acolo, a fost tîrît cu totul în maşină, care scrisului următorii domni: , 0 , . , . ,
i-a măcinat întreg corpul. Oprindu-se maşina, oubscrisui aduc la cunoştinţa on solvat cel puţin 2 olase
Dr. Aurel Munteanu, advocat în publiC) că numaj în Restaurantul meu
ceialalţi muncitori i-au cules corpul ca o gimnasiale în neguţătoria
massă de tot diformă. Galea era abia Orăştie 100 cor, Dr. Silviu Moldovan, L ConteIe Ş t e f a n S z e c h e n y i « în de manufactură şi m ărfuri cu- |j||
de 37 ani. advocat în Orăştie 50 cor, Dr. George | Orăştie, să află cea mai bună cali-
rente. Condiţiunile în scris a |H
Vilt, vice-inspector reg. şcolar în Deva tate de bere a lui „Dreher“.
— O comună sănătoasă este fără în­ sc adresa la firma
50 cor., Dr. Enea Draia, advocat 20
doială comuna Tastersdorf din Moravia. Sunt Cu stimă George Baciu,
trei ani de când în această comună n’a mai cor, Ioan Mihaiu, mare proprietar 20 comerciant în Orăştie
răposat nime. Abia acuma s’a întâmplat un cor, Iosif Orbonaş, pretor 5 coroane, 1-3 Aladâr Szatmâri, (Szăszvâros).
cas de moarte, dar' răposata, o tînără fată, Emil Pap, locotenent 5 cor, Dr. Ştefan Restaurateur. 1 -
încă n’a fost de naştere din loc, ci a petre­
Erdelyi, medic 5 cor, toţi din Orăştie;
cut numai vara acolo. _ L
Atanasiu Roşu, notar 5 cor. şi Virgil dH
— Căldura în America. Depeşe din Olariu, candidat de advocat în Orăştie H ni'
Chicago anunţă, că temperatura creşte în 5 cor. Suma 270 cor.
America tot mai mult. O căldură nesuferi- 40 Ict. vin vechiu
Primească marinimoşii donatori şi
bilă domneşte în Statele-Unite, încât seceră
evlavioşii credincioşi sinceră mulţumită
câte 100 vieţi de om la zi. Animalele sufer
chiar mai mult decât oamenii. In unele locuri pentru marinimositatea d-lor faţă de sf.
a devenit apa mai scumpă decât vinul. Unii noastră biserică din Deva. din anul 1890
m ® m m
oameni câştigă câte 50— 100 dolari la săp­ Dumnezeu se le răsplătească.
tămână pentru liferarea apei necesară de-a
In numele comunei bisericeşti gr.-or.
adftpa bietele vite. Proprietarii mari trebue
române din Deva. â 64 cor. hct., ear’ pentru cantitatea
să vadă cu ochii cum pier vitele lor din
i
causa lipsei de apă. In unele state s’a sistat
D e v a , 21 Iulie n. 1901. întreagă cu preţ mai moderat........... .
formal lucrul de câmp. Temperatura e de
1— 3
405 grade Celsius în umbră. Preţul legume­ George Romanul, Ri s l i ng în butelii â 7 dcl. şi
lor e horend de mare. Paguba în urma protopreshiter.
secetei se urcă în şepte state la 300 milioane Ş a mpa ni e de diferite soiuri.
de dolari.
— Simplificarea adminiMraţiunii Toate cu preţuri foarte moderate.
dărilor. Oficiosul „K. E.“ raportează, că D I V E R S E
ministrul unguresc de finanţe, Lukâcs Lâszld,
încurând va introduce o reformă nouă în A se adresa la
ce priveşte administraţia dărilor. Pentru a Galanterie arabă.
introduce adecă o uni formitateîn purtarea agen­ Vasile N. Bidii, comerciant
Un călător de prin Africa povesteşte,
delor de administraţia dărilor în comune
că într’o dimineaţă îşi uda florile din fe­
şi oraşe, precum şi în administraţia strîns sa
reastră. Se vede că a vărsat prea multă apă,
legată cu direcţia financiară, ministrul de
căci ea curse jos în stradă chiar pe capul
finanţe, în locul sumedeniei de ordonanţe, a
unui Arab, care zăcea lungit sub fereastra
adunat la un loc toate acele regulamente şi
lui. înfuriat se ridică Arabul şi privind în
îndrumări, cari servesc pentru uniformitatea'
spre fereastra, dela care se retrase Europea­
şi facilitatea administraţiei în chestiile îm­
nul, zise cu emfasă: „Dacă eşti un om bă­
preunate cu administraţia financiară. Deodată
trân, te despreţuesc, dacă eşti tînăr, te afuri-
cu aceasta, ministrul a provocat toate muni­
ssse, dacă eşti o femeie bătrână, te iert, dacă
cipiile din ţeară, ca în agendele aparţinătoare
eşti o fată îţi mulţumesc 1“
administraţiei financiare, în viitor să privească
*
de normative numai regulamentele şi îndru­ „liiem" inst. tiflr., societate pe acţii
mările colectate de dînsul. Ce e frumsetea?
— Ibupta contra tuberculosei La In Europa admiră dinţii cei albi, in Ja­
Londra se ţine acum congresul învăţătorilor ponia să fie galbeni, în India roşii. O faţă
şi marilor medici din lume, pentru a discuta sănătoasă e de invidiat, in Groelanda însă i î i < 3 i* 4 â ţfe S z 4 B £ v i * ’ <îs
asupra tuberculosei ' (ofticei) şi remediării şi-o văpsesc, femeile albastru sau verde, Ru­
acestei boale, care seceră mai multe vieţi soaicele alb. Care e forma cea mai frumoasă
omeneşti. a nasului ? In Persia e cel vultur, în Haiti
Cel dintâiu care a vorbit în această cel turtit, în Rusia cel dat în sus. Nouă ne
mare adunare de învăţaţi este doctorul Koch. plac figurile svelte, Turcilor cele scurte ?i 3E^xistă deja de 13 ani şi este pro-
descoperitorul baccilului tuberculosei, expunând groase, noi iubim ovalul feţei, Turcul faţa vezută cu tot felul de material
resultatele studiilor sale întinse. ca luna. La noi trece o frunte înaltă drept necesar, ca ori-care altă tipografie.
Este neîndoios, susţine Koch, că prin dovadă a unui spirit luminat, în Grecia
scuipat se propagă această grozavă boală fruntea îngustă e semnul frumuseţii. In
baccilară; moştenirea dă un foarte neînsemnat Europa cântă poeţii părul blond, castaniu, in s titu tu l Wi'pQgrafie
contingent de bolnavi. — Tuberculosei se negru după împrejurări: pe insulele Mariane
cer următoarele: Oamenii, săraci mai ales, e preferit părul alb. Persienii urăsc părul cel
să nu trăească prea îngrămădiţi, în prea roşu. Turcii îl divinizează. O gură mică, real 'inerva
mare contact, care uşurează propagarea bacci­ şi figurat, se preţueşte însă pretutindeni.
lului tuberculosei. — Bolnavii să fie de cu *
vreme internaţi în spitale de ofticoşi, de pe lângă că efectueşte o r i - ce c o ­
Dama modernă.
cari. şă se înfiinţeze cât de multe— Poporul m a n d e r e p e d e şi cu p r e ţ u r i m o d e ­
să fie luminat asupra faptului, că luată dela Dama arabă îşi lasă copilul în braţele rat e, se îngrijeşte totodată ca t o a t e
început, tuberculosa cu siguranţă se vindecă. doicii, ear’ ea ţine în braţe câni. Dama mc*
a c e l e a s £ fie e s t e t i c l u c r a t e şi
— Cu bunăvoinţă, cu îngrijire, cu observarea dernă îşi maltratează bărbatul, slugile şi
f ă r ă erori.
şi respectarea prescripţiunilor higienice şi de pianul; înjură şi cântă de se sparie vecină­
Până de present se bucură de sprigi-
preservare, conchide celebrul medic savant, tatea. Dama modernă se duce la biserică
tuberculosa poate fi exchisă din lume. numai când are pălărie nouă; la prietene se nul celor mai îndepărtate oraşe. Dovadă
duce numai ca să-’şi dea vânt poftei de cle­ aceasta despre p r o m p t i t u d i n e a şi
— Carneas de vânat e mult mai nutri-
vetire. Dama modernă doarme până la amiazi; a c u r a t e ţ a cu care efectueşte o r i - c e
toare ca cea dela animale domestice, conţi­ ea n’are idee ce e degetarul, şi nu poate
nând 25—28% albumin. Cea mai bogată în l u c r a r e .
deosebi un ac de cusut de o furcă. Dama
albumină e cea de cerb, apoi cea de că­ Ca unica t i p o g r a f i e românească în
modernă ar da mult să ştie în ce ţară creşte
prioară. Ca să-’i tragem folosul, trebue şi acest mare comitat, se roagă de bine­
sarea din pământ şi cum sug puii de pasăre
pregătită cum se cade. lapte dela mamele lor. Dama modernă mă­ voitorul sprigin al celorlalte i n s t i t u te
nâncă pe ascuns ouă şi şuncă, ear’ la masă rom., precum şi al privaţilor.
— Cât a costat pe Anglia râsboiul.
între oaspeţi ia numai două linguri de supă,
Ziarele din Londra publică un conspect după
ca să se arete delicată, ear’ când o întrebi
care răsboiul din Transvaal (Bur) a costat
cum se numeşte cel mai mic copil al ei, îţi
până acum pe Anglia 3 miliarde, 605 mi­
răspunde: <Nu ştiu, domnule, întrebaţi, vă
lioane, 776 mii şi 790 fianci, în bani gata.
rog, pe doică».
Unde rămâne darea în sângele vărsat ?
A
„M IN E R V A" institut tipografiic în Orăştie.
£1
V
. e» §
r’ aten t-
[677 F