Page 3 - Activitatea_1901_08_30
P. 3
Nrul 30. A C T I V I T A T E A Pag. 3.
dir. de teatru di» Caşovia, prin care recu însă au început goană contra advocaţilor ro plome cu laudă. După încheierea exposiţiei I Pe când aducem această împrejurare
noaşte că el e numai director f i c t i v , teatrul mâni Dr, St. C. Pop, Dr. I. Nemet, Dr. T. meseriaşii întruniţi în conferenţă, au deliberat la cunoştinţa publică, denunţăm totodată
fiind al lui Leszkay. Popescu şi alţii. Ba numitele organe au mers asupra mai multor chestiuni de interes vital odioasa împrejurare forurilor competente,
* cu obrăznicia până acolo, că îl lăsau d. p. pentru meseriaşi. Sara reuniunea din Sebe- şi tragem’ atenţiunea acelora la prescrisele
ţie Ciorogariu să provoace preoţimea şi dăs- şul-săsesc a aranjat o convenire declamato- deobligamintelor preoţimii, avem nădejde că
Desfacerea lăzilor lui Szelle a fost egală
câlimea să-şi tragă consecuenţele faţă de Dr. rică musicală, succeasă din toate punctele să va sana, aceasta o pretinde obştea şi de
cu desfundarea unei mine, din care năpădeşte
Pop, adecă să nu-i mai cerceteze cancelaria. de privire. altcum peste măsură infectată din partea
aer gazos ii infect. Opinia publică e alar
Orbii dela cele două ziare împingeau acestui popă-agent.
mată de scandalul Szelle şi şi mai alarmată
deci indirect clientela română în cancelaria
de păcătoşenia lui Kormos, care s’a făcut — O crimă groaznică. Din Bran ’i-se Am înţeles că, firmele societăţilor res
unor nemotenii şi în a celor de trampa lui
vânzător pe bani al sfintei dreptăţi. scrie «Gaz. Trans.«, că în noaptea de 26/27 pective, pentru ochii lumii, le-a luat de pe
Szelle, pe urmele căruia banca lor 25.000 era Iulie şase hoţi au pătruns în casa primarului
Cei cârpiţi de Szelle respiră azi mai uşor, casă.
să piardă. Miron Tătoiu, au rănit grav pe soţia aces
căci ştiu că Szelle va fi dat pe mâna legii,
Veni-’şi-vor în minte după descoperirea tuia şi pe el, au luat apoi mai multe hârtii
înainte de a lua drumul înspre Lipsea, unde
scandalului Szelle, noi nu ştim. Una însă ştim, de valoare, parale şi cheile dela cassa băncii Rupere de nori. Deasupra comunei
a zis că vrea să se aşeze. Creditorii lui Szelle
că cei dela »T. P.« şi dela »B. şi Ş.« prin «Persimonia». Alarmaţi fiind vecinii, ciimi- Peceneşca de lângă Băile-Herculane s’a în
îşi-recapătă pretensiunile, ear’ banca «Vic
agitaţiile lor necinstite si neromâneşti mai nalii au fugit, ear’ răniţii au fost bandagiaţi tâmplat în 24 I. c. n. rupere de nori, care a
toria» din Arad încă şi-a primit cele 25.000
cutând ori mai tâiziu, dar’ la tot caşul mai de harnicul tînăr medic-doctorand G. Stoian, pricinuit bieţilor locuitori mari pagube. Câteva
pe cari nu înţelegem cum de le-a împrumutat
curând decât mai târziu, vor ajunge să se care nădăjdueşte să scape de moarte pe ne case s’au surpat, ear’ grădinile cu pomăt au
aşa de uşor, pe lângă un cambiu girat chiar
poată făli cu acelaşi nume, ca în ziua de azi—■ norociţii jăfuiţi. Hoţii sunt urmăriţi şi pro fost în mare parte nimicite.
de Szelle. Dar' Szelle a fost Szelle şi aşa
Szt lle Jdzsef. babil vor fi prinşi, de oare-ce doi dintre ei
se vede că înaintea unei bănci româneşti de
Arad, 20 Iulie 1901. au fost recunoscuţi de băiatul dlui Tătoiu,
trampa «Victoriei» mai mult a numărat decât — Pentru postul de înv&ţâtor-can-
George, elev în gimnasiul din Braşov.
Românii vrednici de credit, pe care «Victoria* Relamurăş. tor la şcoala gr.-cat. din Romos s’a eschis
nu odată îi respinge. Din păţania Szelle cre concurs. Terminul e 20 August n. 1901.
dem că se vor cuminţi d-nii din direcţia
— Adunarea, generală şi exposiţia
«Victoriei*. Reuniunii agricole a Saşilor arde — Winkelschreiberii „Ardelenii!“
* Convocare.
leni să vor ţinea în Orăştie şi sunt fixate Această titulă o poartă fieşte care scriitor,
Intre jttzii tribunalului din Arad şi între pe zilele dela 21— 24 Septemvrie a. c. La care este lipsit de ori şi ce cualificaţie recu
cei ai tablei din Oradia şi firesc lucru şi între această exposiţie, care este arangiată de Reu noscută peste tot de legile ţerii noastre. Apli
Subscriitorii acţiilor institutului de
cei din Pesta, e o mare nelinişte. Presa un niunea cerc. agricolă săsască din Orăştie, vor caţii dela cancelaria advocaţială ai institu
credit şi economii » D a c i a « , societate
gurească aminteşte nume compromitate. Re
fi expuse următoarele grupe: I. Animale: vite tului «Ardeleana» şi anume: gaveleros-sprin-
negatul român Bilkey Pap Miliâly, de origine pe acţii în Orăştie, s6 invită prin aceasta de rasa Pinzgau, încrucişeri din rasa anima tinos-buiestros, Iulius Florea alias Zseler, care
din Sătmar, zice-se că încă a fost mituit de în virtutea §-lui 154 al legii comer lelor nobile cu rasa indigenă; cai, galiţe şi în zilele acestea a fost totuşi în urmă dis-
Szelle pe vremea când era jude de tribunal
ciale la albine. 11. Plante: bucate, plante tuberculoase cualificat In urma unui act de onoare şi care
în Arad. Pap neagă mituirea. şi rădăcinoase, plante comerciale şi de nutreţ; în locuri necunoscute primeşte cu emtazi ti-
adunarea generală constituantă
Influinţa sa Pap Mihâly şi-ar fi pus-o legume, poame, struguri, flori etc. III. Indus tula de Doctor juris, advocatul «Ardelenii*
în procesul falimentului Sonenfeld-Bing, când tria agricolă', lapte, unt, brânză, unsoare, şi secretarul institutului «Ardeleana», apoi
care se va ţinea în Orăştie, L u n i la
massa-curatorul Szelle, activele de 100.000 făină, oleu, aluaturi ş. a., vin, rachiu, oţet, ş. scriitoraşul favorit al elicei, N. Tănase, con
ig August n. ig o i (Schimbarea la faţă)
le-a făcut nevăzute ori le-a transformat în a., miere, ceară, turte cu miere, in, cânepă, trar cu §. 26 alinea 2 a regulamentului de
spesele sale advocaţiale. Se înţelege de sine, după amiazi la 4 ore în localul redac lână, mătasă, tort, ţăsături etc. IV . Maşini'. serviciu pentru funcţionarii institutului (dacă
că advocaţii arădani snspiţionează pe cei-ce ţiei «Activitatea*. recuisite, mijloace de învăţământ. cumva şi acest §. nu s’a metamorfosat sub
au dat concursul lui Szelle Jdzsef. In ziua ultimă, adecă în 24 Septemvrie încuetoarea fostului director executiv?) să
O B I E C T E L E :
* ocupă profesionalminte cu lucrări private ceea-
să vor ţinea prelegeri. învăţătorul de agricul
ce, prin aceasta denunţăm corectei (?) direc
Mai săptămânile trecute advocatul baron 1. Raportul fundatorilor. tură P. Hebert va ţinea o prelegere despre ţiuni, pentru cari bagă la buzunar parale.
Axterde Adolf din Chişineu, ginerele preotu 2. Constatarea subscrierii capita vitele de Pinzgau şi grădinarul supiem L.
lui român Petrila din Macea, a fost osândit lului social. Fischer va tracta tema: Privire asupra culturii Pe lângă aceea că dela astfel de ocu-
la temniţă ordinară pentru purtarea-i necins 3. Stabilirea statutelor societăţii. raţionale a pomilor. paţiuni sunt opriţi, în urma necualificaţiei ei
tită faţă de clientelă. Un alt advocat Dr Publicul român din Orăştie şi jur este fac contracte şi alte rugări de depuneri cari sunt
4. Constituirea societăţii cu 100.000
Hă s z Sândor, după-ce a păgubit o mulţime recercat a lua în privire exposiţia compatrio reieptate din partea forurilor competente.
coroane.
de Români a luat-o la sănătoasa înspre Ame ţilor saşi precum şi ascultarea prelegerilor Un cas concret mai dinainte cu nescai
5. Alegerea direcţiunii.
rica. Acum a venit scandalul Szelle din Arad. o recomandăm acelora, cari posed limba oameni dela Porcurea a fost arătat în scris
* 6. Alegerea comitetului de supra germână. direcţiunii chiar din partea vânzătorului, care
veghere. arătare a ajuns în mânile lui Florea, fireşte
Am zis că Szelle de mult operează cu
7. Absolvarea fundatorilor de res că aceasta n’a mai văzut lumina zilei. Despre
apucăturile lui moderne. Şi operează în un — Arestaţi. In urma falimentului băncii
ponsabilitatea normată în §. 152 al această împrejurare are cunoştinţă contabilul
oraş locuit şi de Români şi într’un comitat agrare şi comerciale din Charkov opt mem
Romul Nicoarâ şi cassarul Petru Belei, cari a
locuit mai numai de Români. Câţi clienţi ro legii comerc. bri ai direcţiunii au fost deţinuţi. Directorii
depus pâra pe masa cancelariei advocaţiale;
mâni va fi avut Szelle, D-zeu ştie. Dar că In sensul §-lui 155 al legii comer băncii agrare numai după depunerea unei
în zilele acestea a făcut nechemaţi unele rugări
trei din patru părţi se jeluiau în gura mare, ciale la aceasta adunare fiecare acţie cauţiuni de 6,000.000 ruble, ear’ a celei comer de depuneri pe seama unor oameni, cari aseme
numai surzii n’au putut să audă. Numai surzii ciale după depunerea unei cauţiuni de
subscrisă dă un vot, mai mult de 10 nea sunt necorăspunzătoare şi prin urmare
şi ramoliţii dela «Tribuna Poporului* şi dela 3,200 000 ruble pot fi puşi pe picior liber.
voturi însă nime nu poate exercita, ear reieptate, ear’ oamenii sunt siliţi a aştepta
«Biserica şi Şcoala*, care n’au avut un cuvânt
subscriitorii pot participa la adunare sau după vadiile depuse, timbrele stricate şi a în
de îndemn cătră poporul, ale cărui interese
jura asupra cancelariei advocaţiale pentru
ci că le apără, pentru a-1 abate de a se băga în persoană sau prin plenipotenţiaţi, cari — Agentul-popa Moţa şi hom a
taxa plătită.
orbiş în latele lui Szelle. încă trebue să fie acţionari. rul J. hang! Multele agenturi de asigu
Organele pretinse naţionale în schimb rări pe vieaţă, întâmplări, moarte, foc, grin Alois Dismatsek din Porcurea ar putea
Din şedinţa fundatorilor societăţii
dină, trăsnete şi alte nenorociri cu cari să povesti ceva lucruri necinstite asupra unei
pe acţii »Dacia«, ţinută la Orăştie în promisiuni de 10 fl. pentru exoperarea unui
Când merse ea în prima zi, în pivniţă, ocupă popa Moţa, chiar şi în ziua de Paşti
28 Iulie 1901. în Orăştie şi jur pe lângă venitele frumoase împrumut hipotecar.
găsi servitorii săi scoţând pe furiş urcioare
cu vin. Mai târziu, în bucătărie, ea găsi ser îi aduce şi neplăceri, întrucât cele mai Toate acestea şi multe alte încă nedes
vitoarele făcând la plăcinte. In fine, când Dr. Aurel Muntean m. p., multe sunt şi asigurări ca trase de păr. coperite aruncă o umbră compromiţătoare,
merse în gr.ijdiu, găsi vacile neîngrijite, caii preşedinte. tristă şi păgubitoare asupra conducerii acestui
In toamna anului trecut umblând ca
n'aveau nici fân, nici orz; apă deloc şi erau institut devenit odios în faţa publicului, co
Dr, Silvin Moldovan m. p., Laur. Bercian m. p , cu colinda, a intrat’ în mai multe rânduri şi
neţesălaţi. mise de «Winkelschreiberii* «Ardelenii».
m, fondator. secretar. la homarul Johann Lang, capacitându-1 să
Astfel descoperea ea zilnic toate gre
se asigureze pe un anumit capital. Acesta în
şelile şi le îndrepta. Până aici, când îi mai
două rânduri i-a zis; „Porinte, eu n’avem
călcase ei picioruşele în pivniţă, în grajdiu
bani, nu poate sigura, dam la mine pace“.
şi în bucătărie? Avea dispreţ pentru muncă NOUTĂŢI
şi vedeţi unde o dusese aceasta I Remediul A treia-oară însă l-a prins cu condiţia Publicaţie.
ca să plătească prima rată ia anul nou.
era supravegherea şi munca pe care ea în
neştiinţă le considera acum ca ceva miracu — Exposiţia aranjată de Reuniu Homarul Johann Lang abea după o lună să
los. Numai credinţă avii şi credinţa o mântui. nea meseriaşilor români din Sebe- trezeşte cu procesul în spate pentru rata Comitetul bisericii gr.-or. din Vaidei dă
primă a premiului. După unele înjurături în întreprindere în cale de licitaţie minuendâ
După-ce trecu anul, ea merse cu cutiuţa şul-săsescţ* după-ce a fost vizitată de nu.
asupra tragerii pe stoară, bietul hornar, de
la pustnic şi-i zise satisfăcută: „Totul merge măroşi spriginitori ai clasei noastre de mij şi la un Ioc următoarele lucrări:
altcum sărac, şi-a luat refugiul la un advocat
bine în casa mea. Lasă-mi cutiuţa încă un loc dela ziua deschiderii ei (sărbătoarea Sf- 1. Facerea scaunului pentru clopote.
din loc, căruia i-a povestit modul de asigu
an, căci ea conţine un mijloc exelent de în Petru şi Pavel) a fost închisă ieri, Duminecă 2. Repararea şcoalei peste tot conform,
rare şi l-a rugat să-’l scape de această sarcină.
dreptare, mijloc pe cari numai cei sfinţi îlau.“ cu mare solemnitate. La sărbările de închi
planului.
Pustnicul pufni de rîs şi vorbi: „Nu pot să dere şi la distribuirea premiilor au participat Homarul Johann Lang a şi scăpat la
Materialul de lipsă îl dă biserica. Lici
vă mai las cutiuţa. Mijlocul ce e ascuns in representanţii asociaţiunii meseriaşilor români forul justiţiar competent şi a cerut pedepsirea
ea, 1-aveţi şi d-voastrâ.“ din Braşov, de ai «Reuniunii sodalilor români agentului-popă Moţa, arătându-1 la forul dis taţia să va ţinea Duminecă în 11 August st.
El deschise cutiuţa, şi ce să vezi ? Nu din Sibiiu« de ai reuniunii din Sălişte, Orăş ciplinar protopopesc. După-ce a înţeles n. a. c. la 10 ore înainte de amiazi in
era nimic într'însa decât o mică foiţă de tie, Alba-Iulia, apoi representanţi de ai mese despre arătare agentul-popă s’a dus la hor şcoală. Condiţiunile de licitaţie se pot vedea
hârtie, pe care sta scris: riaşilor din Poiana, Mercurea. Juriul s’a com nar acasă şi sub ameninţări câ-’l va băga la preşedintele comitetului.
pus din meseriaşii din amintitele localităţi, în temniţă pentru ofensele din arătare, i-a
«Toate atuncia bine 'ţi merg,
«Când avutul tău întreg, având de membri suplenţi pe presidenţii res cerut o declaraţie revorătoare. Despre aceasta,
«Singur îl administrezi Comitetul parochial.
«Şi ’n altul nu te încrezi!» pective vicepres. Reuniunilor amintite. Pre- Lang însă acum nu vrea să ştie nimic şi va
miaţ cu bani au fost singur învăţăceii expo- face fasiunea sa protocolară atunci când va
sanţi, ear’ ceialalţi au primit diplome şi di fi chemat in atacere.
