Page 3 - Activitatea_1901_10_40
P. 3
Nrul 40 A C T I V I T A T E A Pag- 3.
se chivernisi prin sineşi, sculatu-s'a cu mic Trenul de petrol venind dela Câmpina Şi acest număr imposant cât trage în 5. Exponenţii sunt îndatoraţi a purta
cu mare, satele şi oraşele spre a desfiinţa până la Palota a scoborît declivităţi (până la cumpăna politică? Atâta cât zerol Avem să înşişi grije de vitele lor şi a le da hrana tre
privilegiile unora şi ţârcuirea societăţii în oco 12 milimetrii pe metru), fără ca vre-un de mulţămim celor cu pasivitatea! buincioasă.
luri, ca ale vitelor într’un obor... fect al frînelor să se fi observat, fie în tim 6. Se vor distribui douăzeci-şi-nouă de
— I e r i a fost găsit pe strada Crinului un
Poporul, după cincizeci de a ani n’a pul parcursului, fie în staţiile de revisuire. premii în suma totală de 200 cor., dăruite
copil în etate ca de 2 ani. Adus la poliţie
uitat pe voinicii sei morţi pentru patrie şi a Atât mecanicii, cât şi întregul personal dela de comisiunea economică a comitatului Sibiiu,
s’a găsit legat la gâtul micului copil un bilet
răspuns la chemarea ce i-se făcu, acum trei trenul accelerat din nainte şi dela trenul de şi anume se vor distribui următoarele premii.
pe care era scris: Nu este perdut, ci lăsat,
ani, aducânduşi obolul spre întimpinarea petrol ce’l urma, era cu totul în măsură de G ru pa I. B ovin e de p ră silă (rassa
fiind mamă văduvă şi am mai mulţi copii şi
cheltuelilor trebuitoare, ear în ziua de 16 a’şi îndeplini serviciul, cunoşteau bine linia şi in d ig en ă şi străină).
nu am cu ce-i creşte. Poliţia a început cer
Sept. s’a dus, număros şi entusiast, să pri toate condiţiunile exploatărei.
cetări pentru descoperirea mamei. a) tauri de 3j— 5 ani: 1 premiu de 16
vească icoana vredniciei româneşti înălţân- Cu toate acestea, plecând din Palota,
du-se falnică pe chiar locul acela, unde băr frînele trenului de petrol, ţprintr’o fatală şi — Şuncile şi toate cărn u rile a fu coroane.;
băţia noastră s’a vădit lumii întru nimic scă momentală întârziere, nu s’au strîns la timp; m ate rămân gustoase şi mustoase, dacă îna b) vaci de 3 — 8 ani : 1 premiu de 12
zută, ca în vremile cele mai grele ale Daco- vagoanele au luat o iuţeală care, în urmă nu inte de ferbere le batem bine cu un ciocan cor., 2 premii de câte 10 cor., 1 premiu
de 8 cor., şi un premiu de 6 cor. ;
României. s’au mai putut stăpîni, deşi atunci frînele şi le lăsăm patru ore în apă rece. Apoi le
c) junei, junince şi tăurenci, de 1 — 3
Ziua de 16 Sept. nu lu, din norocire, funcţionau energic ; după un parcurs de .7 ki punem cu apă rece la foc, şi îndată-ce în
ani.- 1 premiu de 10 cor., 2 premii de câte
o sărbare oficială, la care să alerge mulţi lometri, trenul de petrol ajungând trenul ac cepe să fearbă, tragem oala mai la margine,
8 coroane şi 2 premii de 6 cor.;
mea de ochii stăpânirii sau de curiositate celerat, s’au sdrobit unul pe altul. ca să fiarbă numai cu încetul. d) viţăi şi viţele de */4 — 1 an: 1 premiu
duminecală. După urma ei nu se va aştepta Căuşele nenorocirei sunt stabilite după de 8 coroane, 2 premii de 6 cor. şi 2 de
nimeni la o notă bună în pomelnicul poliţiei — Logodnă. Orna Petco şi Dr. Sigis-
documentele de serviciu şi după mărturiile câte 2 cor.
bănuitoare, sau Ia căpătarea vre-unei pangli- mund Cserey din Deva fidanţaţi.
personalului rămas în vieaţă atât dela trenul
cuţe... Cuvântările rostite înaintea bronzului accelerat, precum şi acelea ale 3 cantonieri G ru pa I I. Oi de prăsilă.
aceluia de pe Dealu-Spirei n’au fost nici po
din vecinătatea accidentului. Faptul că, la 1 Franoezi—Germani. a) berbeci de 1 — 5 ani: 1 premiu de
runcite, nici revăzute, îndreptate şi adăogite.
chilometru înainte de ciocnire s’au găsit vîr- 10 cor. şi 2 premii de câte 8 cor. ;
Oratorii, toţi Români patrioţi mai nainte de
tejul maşinei trenului de petrol asvîrlit pe Două contraste ce bat cu tărie la ochi: b) noatini din 1897: 1 premiu de 6
ori-ce, n’aveau să desfăşoare alt steag acolo cor. şi 2 premii de câte 4 cor.;
tenderi înlături de linie, arată iuţeala dobân firea sangvinică a francezului şi firea flegma
decât al românismului, n’aveau să expună dită de tren în acest punct şi confirmă măr tică a germanului. In poporul francez aflăm c) noatine din 1897 : 1 premiu de 6
teorii politice, doctrine guvernamentale ca la turiile de mai sus. cristalizată, împinsă până la desăvîrşire firea cor., 2 premii de câte 4 cor. şi 1 premiu
o întrunire parlamentară. De aceea, fost-au ei popoarelor romanice în cel german — firea de 2 cor.;
După ciocnire, petroleul în flăcări inun popoarelor indogermane şi tocmai aceasta
cu drag ascultaţi sau cetiţi de fiecine. Ziarele d) oi de 1 — 5 ani: 1 premiu de 8
asemenea intonară numai imnuri de proslă dând linia, ambele trenuri s’au aprins, trans- ne-a îndemnat să ne alegem de puncte de cor. şi 2 premii de câte 6 cor.
formându-se repede (afară de locomotivă şi plecare aceste două popoare.
vire, zeflemeaua, de astă-dată punându-şi Francezul e cu spirit, germanul plin
masca veseliei cordiale... Cel mult dacă oare- trei vagoane) intr’un amestec de^ cenuşe şi de amor, de aceea şi au germanii atâtea foi II. P rem ia rea .
ferărie sfărîmată.
cari obiective critice de artă se auziră, unele umoristice. Zace în firea lor să rîdă, pe când 1. In scopul premiării, comitetul central
mai îndrituite, altele mai autorisate. Ideea o- Nenorocitele victime ale accidentului francezul numai zimbeşte. al reuniunii agricole a ales juriul consistător
Deosebirea între spirit şi umor, rîs şi
perei neavând în sine aproape nimic original, au fost: din domnii: Dumitru Comşa, ca preşedinte
zimbet e cam deosebirea dintre soarele ce
ear maestrul artist ţiind mai ales a invedera Morţi: Mateescu Ştefan, şef de tren; dă căldură şi căldura în sine. Francezul dă al juriului; Gustav Haner, protopretorul cer
ideea de simbolizat decât a-şi făptui un vis Ioniu Petre, Niculescu Niţă, Duţu Dumitru şi idei, germanul le desvoaltă, el aprinde focul, cului Nocrichiu, ca representant al comisiei
genial, e lucru firesc să mai rămână câte- Muscălescu Ion, frînari din trenul de petrol; germanul îl nutreşte, francezul arată calea economice comitatense; Dr. D. P. Barcianu,
ceva de dorit în fantasia esteţilor. Bibicescu, şet de tren, în concediu; Schwarz, de urmat, germanul o face accesibilă pen referent şcolar, Pantaleon Lucuţa, căpitan
tru toţi.
Noi constatăm cu bucurie că oraşele conductorul vagonului resturantului de dormit; ces. şi reg. în pens., Petru Ciora, funcţ. cons.,
De aici provine şi deosebirea între
ţării noastre încep a se-împodobi cu monu George Ion, bucătarul vagonului restaurant, Romul Simu, învăţ, pens., Victor Tordăşianu,
creşterea ce-o capătă francezii şi germanii.
germanii
mente naţionale. Aceasta e un semn de cul şi copilul Alexandru al controlorului Marco- Francezii vor să fie universali, referent cons., Emil Verzariu, funcţ., Nicolae
tură, de serioasă propăşire datorită liniştei, vici, din trenul accelerat. In total 9 morţi. specialişti profunzi. Ei edifică în înălţime, Moldovan, protopresbiter, Dionise Ganea, e-
aşezării lucrurilor din zi în zi mai temeinice aceştia în lăţime, francezul sboară, germanul conom, ambii din Nocrichiu, Ioan Alexandru,
i Răniţi: Nicolae Ştefanescu, şet de tren
la noi. In alte împrejurări, nu era cu putinţă în serviciu (fractura femurului). păşeşte sigur. paroch, Ioan Alexandru, primar comunal,
nici chiar a te gândi la atari manifestări in In istorie iasă deosebirea aceasta mai Ioan Lazar, preşedintele însoţirii de credit
Răniţi uşor: frînarul Morărescu Nicolae, bine la iveală. Francezii ne-au dat revoluţia
telectuale. Abia dacă se ridicau biserici, din 89, germanii au tras din ea foloasele şi sistem Raiffeisen şi Ioan Stănuleţ, nr. 53,
Cantonierul Marcovici Alexandru, soţia şi fiica
ocrotite, prin însăşi menirea lor de furia învăţăturile. La ei se pornesc mişcările mari, econom, toţi din Ilimbav; Ambrosiu Mar
acestuia, Drăgutescu, şeful gărei Frăsinet, (în
vrăjmaşilor înţelegând şi el doară că ce e la aceştia se continuă durabil. — I. 8. covici, paroch, Lazar Bonea, proprietar, ambii
al lui Dumnezeu merită să fie apărat. Ear concediu), Pîrvu Eugeniu, Petroianu George, din Chiripăr; Florian Bologa, paroch în
Sobăreanu Moise, Impiegaţi poştali: d-nii lo-
tihna, care ne îngădue, de vre o 20—30 de Marpod; Ioan Popovici, paroch şi George
nescu P. N, Weis Enric, Buchis Pencas, Mai-
ani încoace să facem şi artei statuarie loc în A X II-a Bânda, econom şi arândator, ambii di Sasaus;
lander şi MOss, călători.
preocupările noastre pentru viitorime se da- Ioan Bonea, paroch şi Toma Maniu, econom
toreşte încă mişcării dela 1848. Gloanţele Cea mai mare parte din răniţi sunt Exposiţie de vite şi arândator, ambii din Fofeldea; losif Mo
cari au străpuns la 13 Sept. a acelui an mare deja vindecaţi şi şi-au relaut ocupaţiunile, arangeată de » R eu n iu n ea rom ân ă de rari u, paroch în Hosman ; Ioan Tat, paroch
inimile pompierilor lui Zăgănescu, au ucis, în ear’ restul sunt în curs de vindecare. ag ricu ltu ră d in corn. S ib iiu lu i*. şi Simion Dragoman, învăţ, ambi din Ţichindeal;
realitate, odiosul protectorat şi ne-au des Pagubele materiale sunt: material şi Ioan Petrişor, paroch şi Zosim Ţichindelean
chis drum spre cuceririle de mai apoi, spre marfă distrusă în valoare de 242.000 lei şi I. Programul înv. în pens., ambii din Alţîna şi Nicolae
a împlini, cum scria Regele la 1898, dorin 77.000 lei pentru debleiarea liniei. Gavrea, paroch în Bendorf. Membrii absenţi
exposiţei de vite, ce se va ţinea Duminecă,
ţele poporului şi aspiraţia naţională. sau împedecaţi dela vot se înlocuesc prin
Pentru a se înlătura ori-ce nedumerire
la 14/27 Octomvrie 1901, in comuna Ilimbav. suplenţi.
asupra accidentului, care, după greşite infor
maţii, s’a atribuit şi economiilor făcute în 1. In scopul de a înainta economia de 2. Nu este iertat a funcţiona nimenea
budgetul căilor ferate, se face cunoscut că vite, «Reuniunea română de agricultură din ca juror, când este vorba de vitele proprii
Catastrofa dela Palota. reducerile cheltuielilor n’au atins întru nimic comitatul Sibiiului* va aranja la 14/27 Oc sau de ale rudeniilor mai deaproape.
tomvrie 1901 în comuna Ilimbav o exposiţie 3. Juriul ia în primire lista generală a
nici numărul personalului care trebue să în
de vite împreunată cu distribuire de premii vitelor expuse, examinează pe rând şi cu
soţească un tren potrivit regulamentelor
Monitorul Oficial de eri publică urmă adoptate de administraţiunile tuturor căilor în bani. deosebită luare aminte fiecare vită şi apoi
torul comunicat dat de ministerul lucrărilor Exposiţia se va mărgini de astădată la se consultă asupra premierii, îngrijindu-se ca
ferate, nici numărul de ore de serviciu zilnic
publice asupra catastrofei dela Palota. vite cornute cu excepţiunea caprelor. publicul şi exponenţii să nu înrîurească câtuşi
a acelui personal, nici buna întreţinere a
2. Exposiţia se va ţinea în ziua amin mai puţin asupra hotărârilor de luat.
«Din raportul direcţi unei generale a căii şi a materialului. Suprimările provăzute
tită, începând dela 9 ore înainte de ameazi, 4. In şedinţa, ce urmează examinării
căilor ferate câtră ministerul lucrărilor pu la întreţinerea liniei n’au redus nimic din
până la 1 oră d. a., când va urma premiarea. vitelor, membrii juriului se consultă din nou
blice, în urma cercetărilor făcute asupra neno sumele necesare căii proprii zise; ele se ra-
Exposiţia se va ţinea pe locul numit şi se pronunţă, dovedind îndreptăţirea pro
rocitului accident dela Palota, s’au stabilit poartă numai la locuinţe şi noue înzestrări,
căuşele şi consecinţele lui, precum urmează: ne micşorând însă nimic din soliditatea liniei «Lunca din capul satului*. punerilor şi apoi hotărînd cu majoritatea
Trenul accelerat No. 3 a plecat din şi siguritatea circulaţiunei. Intru cât priveşte 3. La exposiţie nu se primesc decât absolută de voturi.
staţia Palota spre Severin in noaptea de Joi materialul trenurilor, serviciul atelierelor arată vitele locuitorilor din comuna Ilimbav, Chirpăr, Preşedintele votează întotdeauna. La
spre Vineri (6 spre 7 Septemvrie), la ora 1 că starea lui este cel puţin egală cu aceea Marpod, Săsăuş, Fofeldea, Hosman, Ţichindeal, cas de voturi egale decide soartea.
şi 57 minute dimineaţa. . din anii precedenţi, deşi, graţie eftinirei me Nocrichiu, Alfîna şi Bendorf. Asupra fiecărei premieri se votează
Pentru vitele aduse afară de Ilimbav deosebit.
La oarele 2 şi 2 minute, adecă 5 mi talelor, sumele provăzute nu vor fi probabil
se cer paşapoarte în regulă. 5. Exponenţii de premiat se petrec în
nute în urmă, după registrul de mişcare al toate cheltuite.
staţiei Palota, ear’ după declaraţia mecanicu Cerând trebuinţa, proprietarii au să do o listă separată care, odată stabilită, se sub
lui la orele 2 şi 10 minute, adecă 13 minute vedească, că au ţinut înşişi vitele în timp de scrie de preşedinte şi secretar, precum şi de
5/4 de an cel puţin.
tn urmă, a plecat în aceeaşi direcţiune un alţi doi membri ai juriului.
tren special de petrol. Acest tren avea o NOUTĂŢI Oile trebue expuse în grupe de cel 6. împărţirea premiilor urmează a se
greutate totală de 296 tone, din cari 112 mai puţin 3 capete; altcum nu se premiază. face în mod sărbătoresc, ţinându-se mai
tone erau frînate prin 6 vagoane. Numărul 4. Primirea vitelor în exposiţie se face ântâiu o vorbire în presenţa juriului şi co
frînarilor, care până la Palota, fusese de 4, prin comitetul aranjator local, care va publica mitetului aranjator, a exponenţilor şi publi
s’au sporit încă cu doi la acea staţiune. — C âţi R o m â n i su n t în U ngaria din parte-’şi disposiţiunile luate. — Comitetul cului întrunit.
Frînarea reglementară pentru profilul şi T ra n silva n ia ? După statistica făcută poate refusa primirea, însă numai din cause Exponenţii premiaţi adeveresc primirea
liniei Palota-Severin fiind de trei sferturi din de metropoliţii şi episcopii români sunt binecuvântate. banilor prin subscrierea numelui în rubrica :
tonajul trenurilor de marfă, trenul de petrol 3,250.000, din cari 2,000.000 în Transilvania, La fiecare vită respective grupă de oi «Adeveresc primirea în regulă a premiului*.
avea deci o frînare corăspunzătoare unei ear restul în Timişana, Crişana şi Maramurăş. se alătură o tăbliţă sau bilet, cuprinzând nu 7. Secretarul juriului se însărcinează
greutăţi de 336 tone, adecă superioară celei Creşterea Românilor în cei din urmă 5 ani mărul curent, etatea vitei şi numele proprie a compune un raport special asupra exposiţiei
prescrise. e de 300.000. tarului. şi premiilor. Raportul subscris de preşedin-
