Page 3 - Activitatea_1901_10_42

Nrul 42 ACTIVITATEA Pag. 3.

săpate în ţinutul Sibiiului în Apulum (Alba- Era şi timpul, ca şi în acelea părţi să la direcţie şi în jos la cuaiurisconsult, apoi Cei-ce să lapădă de legiuirile bisericei
Iulia) şi în alte părţi. Aici sunt altare vechi avem bărbaţi luminaţi şi dornici pentru mai poate omul şi gira, ici-colea, câte un nici nu sunt vrednici de mângâierile ei.
romane cu litere I. O. M. (Iovi optimo înaintarea bunului nostru popor în celea cambiu, toate pe motivul plausibil, că o mână Un creştin.
Maximo) săpate în peatră şi cu capul de spirituale şi materiale. spală pe ceealaltă etc.
taur, un altul cu inscripţia Iunoni Reginae Avem nădejde, că nou alesul preot va — - Resboiul B urilor eu Enţfleiţii.
Populo (Reginei Iunona de câtră popor), res­ servi de pildă colegilor sei din imediata Veşti îngrozitoare ne aduc telegramele sosite
turile unui monument de al lui Mithras, unde apropiere (Cigmău, Necşa şi Foit, Lula) cari NOUTATI din străinătate despre tirăniile Englezilor ţaţă
j
cânele sare pe tînărul divin; un relief de al uitându-.şi de binecuvântarea archierească, la de Burii căzuţi îtl mânile lor. Dela 15 Sep­
lui Mithras, unda eroul cu boneta frigiană ultima alegere de deputat, au deşertat în temvrie încoace zilnic să împuşcă şi spânzură
— D um inecă în 20 Oct. n. a fost in­ Buri prinşi de Englezi. Zilele trecute în ora­
vîră mâna în gura taurului. Lucrarea este tabăra străină în urma influenţei unui notă- trodus în parochia Lapuşnic — de cătră dl şul Middelburg au osîndit la moarte prin
în parte foarte bună, cu toate momentele răşel făcut din Csurbirău, care îşi arogase
arhaistice şi cu toate stricăciunile; foarte ingerinţa şi la alegerea de preot. protopresbiter din Dobra Iosif Morar — tină- împuşcare pe un comandant bur, cu numele
rul preot Emanuil Şuiaga. Dorim succes Lotter. Int’run alt oraş au spânzurat doi
frumoasă este însă o ciască găsită la 1851 Nou alesul primească şi pe această cale
mănos în frumoasa carieră acum începută. Buri, ear’ pe trei i-au osîndit la închisoare
la Ulpia-Traiană cu sentinţa lui Paris. Apoi sincerile noastre felicitări, eară M. O. D.
Tot cu această ocasiune vrednica mamă pe vieaţă, împreunată cu muncă grea. Pe un
statuele frumuşele, un Apollo de bronz, un protopresbiter mulţumită noastră pentru tac­
a tinărului preot, d-na Susana Şuiaga, preo­ sublocotenent (oficer) cu numele SchOnmann
torso al lui Hercule â la Farnese, o Hekate tul cu care conduce alegerile în aceea direc­
teasă văduvă, a tăcut o frumoasă fundaţitine (făcea parte din brigada lui Lotter), l’au
tricorporă, o statuă în costum de senator, ţiune, ca totdeauna numai meritul să învingă.
de 2000 cor. pentru biserica gr.-ort. din loc. împuşcat momentan (de loc). Pe. 10 Buri i-au
ne istorisesc multe despre starea culturală Numai aşa vom ajunge, ca clerul să fie la D-zeu să-i răsplătească nobila faptă I judecat la închisoare pe vieaţă. Aşa merge
a străbunilor actualilor Români. înălţimea chemării sale. — Alegerile efectuite
Un participant. din zi in zi. Trebue stîrpiţi Burii de tot:
Executarea arată peste tot o înrudire în tract până acum, ne dovedesc aceasta îm­
asta e ţînta Englezilor acum. Kitchener,
în perfecţiunea artei din provinţă cu săpătu­ prejurare îmbucurătoare. comandantul prim al Englezilor, a şi cerut
rile din museul Paulus din Worms. Ca şi — Alegerile şi chestiunea naţiona­ mână liberă în privinţa aceasta, ameninţând
acolo, aşa găseşti şi aici câte o piesă, ce lităţilor. Organul lui Szell, „Magyar Hirlap“ pe guvernul englez, că dacă nu i-să va da
surprinde prin frumseţa ei. Dacă mai amintim, „Ardeleanaa-ide. reproduce un interviev, avut cu fostul presi- ce cere: abzice de postu lui. întâmplările
că aici se află şi o bucată dintr’un tub de dent al reichsrathului austriac, Dr. Victor din zilele din urmă lasă să credem, că guver­
calorifer vechiu roman, atunci ne putem Fuchs în chestia alegerilor dietale din Un­
nul englez a satisfăcut dorinţei comandantu­
reconstitui un tablou despre modul de vieaţă Nu-i destul că bietul ţeran şi muncitor garia. Politicianul austriac a zis între altele: lui Kitchener. Un comandant dintre cei mai
al străbunilor Români — Romani, cu întreg de pădure odinioară abea a putut căpăta îm­ »Imprejurarea, că au fost cercuri electorale buni ai Burilor, cu numele Scheper, stă de
luxul lor provincial. Ear’ femeile cu frumoşii prumutul pe lângă un anumit bacşiş însem­ unde s’au ales deputaţi de-ai naţionalităţilor, câtva timp în gura morţii, ajungând în mâna
lor ochi de migdale ară şi sapă şi strîng cu­ nat, acum este din nou expus a plăti spese e la tot caşul un simptom caracteristic, care
Englezilor. Aceştia nu mai pot de bucurie,
curuzul şi astăzi de deasupra ruinelor stră­ netrebnice în mod şi măsură ne mai pome­ dovedeşte, că politica »statulifi maghiar uni­ că au putut pune mâna pe el.
moşilor, ca şi cum aceştia s’ar scula mereu nită şi anume: tar nu mai poate fi susţinută mult timp. Lucruri îngrozitoare spune o femee
şi ar eşi la lumină din sacrofagele lor, să înainte cu trei săptămâni Dr. Romul Acestei politici ’i-a trecut deja vremea şi bătrână (de 76 ani) Bură despre tirăniile
trăiască pe deasupra ruinelor în strănepoţii Dobo de Ruszka, medic eercual, a cărăuşit Ungaria se va vedea în curând pusă în faţa Englezilor. Femea aceasta a luat parte în
lor o vieaţă dulce... pe executorul judecătoresc şi (Zseler) Florea chestiunii de naţionalităţi*. răsboi împreună cu bărbatul şi trei feciori ai
Prăpăstioşi şi până la nori se înalţă Gyula, ca quaiurisconsult al „Ardelenei11 până la ei. In urmă a căzut şi ea cu doi feciori în
păreţii munţilor dela Turnul-Roşu împrej­ Romos cu trăsura proprie (trăgând de hăţuri — Invitare. Despărţământul «Astrei» mâna Englezilor. Bărbatul ei şi celalalt fecior
muind apa spumegândă, ce curge printre ei. şi pocnind din biciu ca un.... de pe Lipova îşi va ţinea adunarea generală în 31 a căzut mort pe câmpul de bătae. Iată cele
Ţi-se pare, că de aici se trece într’o altă pustă. Avis celor-ce eventual ar avea lipsă de Oct. n. a. c. în Lipova, cu care ocasiune ti­ spuse de ea:
lume. întunecat era ceriul deasupra noastră, cocie pe o zi sau douăl) şi acolo au pem- nerimea rom. din loc aranjază concert îm­ In 6 Iunie Burii au dat năvală asupra
munţii erau acoperiţi de ceaţă. Ni-se părea, norat cucuruzul încă nccules, prin urmare preunat cu dans în sala Archiducelui Iosif, transportului englez. In transportul acesta
că vedem una dintre cărările lui Dante, cari încă nedesfăcut de pământ al lui George în favorul «Asociaţiunii» şi «Soc. rom. de eram şi eu cu mai mulţi prisonieri, bărbaţi,
conduceau într’o nouă şi întunecoasă re­ Bogdănescu, locuitor acum în Petros, pentru lectură» din Lipova, la care are onoare a vă lemei, şi copii. Când au văzut Englezii că
giune a Infernului. o pretensiune a institutului «Ardeleana». invita comitetul aranjator. Preţul de intrare: Burii sunt mai tari decât ei şi din ce în ce
Aşa sosim la frontiera României, unde de persoană 2 cor., de familie 3 cor. înce­ să apropie de transportu lor, când apoi îi
După efectuirea pemnorării şi ca spe­
un nou pod de fer încalecă rîul tumultuos. putul la 8 ore seara. Oferte şi suprasolviri se vor scăpa pe toţi din prinsoare: au dat po­
sele să se urce în spinarea bietului client,
Aici se începe ţara politică- România, în vor cuita în public. Programa: 1. «Surugiu», runcă, ca femeile bure şi copii să stea înain­
numitul Dr. de cucuruz, pardon de medicină,
realitate noi de multe zile eram deja în Ro­ canţionetă comică de Alexandri, predată de tea Englezilor şi în modul acesta să-i apere
a fost denumit şi instituit din partea execu
mânia şi vom rămânea încă multă timp, căci Iuiiu Putici. 2. «Doină-doiniţă» de Vorob- de gloanţele Burilor. Ostaşii englezi aşa erau
torului şi a cuaiurisconsultului de secuestru-
exceptând pe ţăranul german, ca proprietar chievici, exec. de corul tinerimii. 3. «Sere­ ascunşi la spatele nostre şi punând ţevea
curator, şi dînstil a primit această slujbă,
de pămănt, şi pe burghesul german, care nada» de Marschner, exec. de corul tinerimii. armei sub mâna celor ce stau dinainte, îm-
pentru-câ în Romos nu s’a aflat alt om de
menţine comunitatea orăşenească prin indus- 4. «Duet flauta», exec. de N. N. 5. «Cân­ puşcau asupra Burilor. Mi-s’a sfâşiat inima
omenie, care să fi îngrijit de cucuruzul ne-
triositate, comerciu şi timbru german, — apoi tecul marinarilor» de ***, exec. de corul ti­ de durere văzând, că în câteva clipe a căzut
cules şi poate mai lesne decât un Dr. din
totul este în comitatele acestea în mâni ro­ nerimii. 6. «Marşul cântăreţilor», de Porum- moarte vr’o opt femei cu copii în braţe.
Orăştie. Nu ştim, dar dăm cu socoteala, că
mâneşti sau cel puţin sub sîrguinţă româ­ bescu, exec. de corul tinerimii. 7. «Conul Burii văzând acestea au încetat cu puşcatul
instituirea lui Dr. Romul Dobo de Ruszka,
nească pe un teritor, care poate e mai mare, Leonida faţă cu Reacţiunea», farsă într’un act şi s’au repezit asupra Englezilor ca fierele
de secuestru-curator va fi întemeiată pe atare
decât actualul regat a! României. Românul de I. Caragiale. . . sălbatice. Douăzeci de Buri au fost împuşcaţi
conclus al direcţiunii, cu atât mai vîrtos, că
o ştie aceasta. Mândru trece ţăranul român, până ce au putut străbate în ţaţa Englezilor.
numitul medic este şi membru în comitetul
cu carul cu patru cai prin satul german. Dar’ acum Burii stând pept la pept, şi-au
de supraveghiere al «Ardelenei». Stat, unde nu se plătesc dări.
Deja departe se aud clopotele celor patru — răsbunat crud. Au întors arma şi aşa loveau
Acum să mergem mai departe. Cucu­ Singurul stat european, ai cărui cetăţeni nu
cai, înhămaţi Sntr’o linie unul lângă altul. în Englezi. In câteva minute i-au nimicit cu
ruzul a trebuit cules, încărcat şi dus sub în­ plătesc nici un fel de dare e principatul
Cu mândrie romană priveşte el la celelalte totul. Tocmai voiau însă să-’şi ia femeile si
cuietoare la Romos. Dl secuestru-curator Dr. Monaco. Toate cheltuelile statului, chiar şi
naţiuni, caută a-şi lărgi proprietatea şi se copii să plece, când deodată să pomeniră cu
Dobo de Ruszka a şi împlinit această slujbă lista civilă a principelui, le acopere banca de
pregăteşte deja la viitoarea dominaţie a rasei o trupă engleză de nou venită, şi aşa fură
cu conştienţiositatea lui caracteristică, întrucât joc din Monte-Carlo. Banca asta e o socie­
sale în aceste părţi....... siliţi să-’şi lase acolo copii şi femei şi să o
a cules şi a tot cules trei zile dearîndul, în tate pe acţii, ale cărei acţii (de valoare no­
ia la fugă.
După „Gas. Trans.“ 15, 16 şi 17 Octomvrie n. la cei abia 100 minală de 500 de franci) au azi un curs de
In urma atrocităţilor engleze, Burii încă
saci de păpuşoi. Aci îmi aduc aminte de un 3680 de franci. Dividenda anului din urmă
au decis a împuşca sau ştrangula întocmai
cântec de pe vremea fanarioţilor, care zice: a atins 210%, ear veniturile de a se împărţi
Alegerea de preot în Boi. «La moară la Vîrşticoi, 23,825.000 de franci. Din suma asta 750.000 pe prisonierii englezi. Şi lumea civilisată este
silită în sec. XX. a privi cu îngreţoşare la
Trece-un car cu patru boi, au fost veniturile hotelurilor şi restaurantelor,
btrbarismele săvîrşite de oamenii guvernului
încărcat cu păpuşoiu, restul dară sunt bani ce i-au perdut la masa
Duminecă la 13 Octomvrie a. c. st. n. englez. Constituţionalismul şi liberalismul
înapoia carului de roulette uşuraticii din deosebitele părţi
s’a făcut alegerea de preot în comuna gr.-or. poporului englez servea până la răsboiul
Arândaşul satului» etc. ale lumii.
Boi, tractul Orăştiei, condusă fiind de M. O. acesta fatal de exemplu şi altor popoare.
D. Vasile Domşa, protopresbiter. Aceşti o sută saci de cucuruz abia vor Acum însă să întoarce cu fior de aceşti simpli
Au fost candidaţi 3 concurenţi, dintre acoperi spesele de secuestrare la trei organe — înm orm ântată fă ră preot. In cuceritori de avere. Şi puterile toate fără
cari Aftenie Costescu a întrunit 49 şi Ioan execuţionale, mai cu seamă dacă va trebui una din zilele lunei trecute a murit în Bistra excepţie tac ? Pe când pe Buri îi compăti­
Armean 30 voturi, eară I. T. nici unul. să fie cucuruzul şi sfîrmit în presenţa dlui femeia Bucea Veronica. Ea a trăit în căsă­ meşte omenimea, pe Englezi se răvarsă ură
Alegerea a decurs în ordine bună şi secuestru-curator, apoi adus la Orăştie şi torie nelegiuită. Văzând bărbatul legiuit, că obştească.
de ales preot s’a enunţat dl Aftenie Costescu, vândut. însuşi clientul G. B. s’a luat de gând muierea lui trăieşte cu altul, a bătut-o bine
un tînăr absolut de gimnas cu pregătire cu ce procesiune solemnă i-s’a cules cucu­ în mai multe rînduri, din care causă jude­ — Omor. Locuitorul din Silivaş (Bănat),
deplină. ruzul de astâ-dată. Unii Vaideieni, cari tre­ cătoria ’l-a pedepsit cu 7 luni închisoare. Moise Dămian, a fost aflat mort pe hotarul
Contra alegerii acestui tînăr cualificat ceau pe acolo câtră casă, mai făceau şi glume In timpul cât a trăit ea în căsătorie comunii. Cercetându-se lucrul s’a aflat, că
am înţeles, că notarul Szăkely încă de timpu­ văzând Drul la cules şi unii ziceau: «în cucu­ nelegiuită, parochul local Alexandru Papiu a el primise o sumă mai mare de bani din
riu ar fi luat posiţie şi s’ar fi lăudat cu in- ruzul lui Bogdănescu poate a întrat colera», admoniat-o de nenumărate-ori, însă ea s’a Buziaş. Consăteanul lui, Vidu Dobozan, a
fluinţa lui, precum vedem alegătorii nu l’au ear alţii că: «uite Drul umblă după căţei de exprimat publice, »că nu are lipsă nici de auzit de bani şi l-a momit pe om la câmp,
crestat. Cu o dovadă mai mult, că oamenii pământ, de sigur că vrea să afle vre-un leac popă, nici de st. cuminecătură». unde l-a ucis cu lovituri de măciucă. După
comunei Boi au ştiut să facă cea mai ni­ nou, cu care ungând ochii soţilor sei din com^ După-ce a murit, preotul n’a vrut să o omor a alergat la casa ucisului să-’i fure banii,
merită alegere. Cunoscând de aproape pe de supr. al «Ardelenei», să nu vadă is- înmormânteze după rînduiala creştinească, a fost însă prins şi acum îşi aşteaptă pe­
nou alesul preot, avem firma convingere, că prăvurile direcţiunii» şi altele. fiindcă o astfel de femee nu era vrednică să deapsa meritată în temniţa din Timişoara.
credincioşii noştri din numita comună vor fi Cărăuşia cu comisia execuţională, apoi fie împărtăşită cu rugăciunile sf. noaslre
mulţumiţi şi în bună înţelegere trăind, să slujba de secuestru-curator, la tot caşul a biserici. Inzădar a alergat feciorul moartei pe — Vifore pe mare. Pe Marea-de-nord
vor convinge şi ei că au câştigat un bărbat fost rentabilă, cu deosebire acum, când Ro- la pretură, care a poruncit cu ameninţare de s’a prăpădit în săptămâna trecută, când cu
viforul, care a ţinut câteva zile, 40 de corăbii.
şi preot, care le va fi adevărat păstor în mânaşii din cercul sanitar al Beriiului sunt pedeapsă preotului să o înmormânteze, preotul Chiar şi în portul dela Hamburg au naufra­
celea sufleteşti şi aprig apărător în toate afa­ sănătoşi ca leii şi nu au lipsă de doftorie. a rămas tare şi cadavrul a fost petrecut la giat 13.
O
cerile de bun obştesc şi particular. Dacă ai protecţie aşa însemnată, în sus groapă de primarul comunal.