Page 2 - Activitatea_1902_03_08

Pag- 2. ACTIVITATEA Nrul 8

Prin urmare numai »Tribuna« singură 5. Că aderenţii «Activităţii» ar fi mur­ cheltueşte dară un ţâran, în ge­
lor, până soseşte cu nasul ori capul
poartă vina, că ea figurează ca acusată. murat, este o aserţiune sfruntată vrednică spart de pietrile uliţelor, plin de sânge neral socotit, cel puţin 36 coroane pe
de conduita acelor alegători pasivişti, cari
Ne mirăm însâ mult, cum sâ şi murdărie, la modestul seu lăcaş, în vinars la an;
umblau cu doi bani în trei pungi.
poate că un »publicist« de al «Tri­ mijlocul familiei, al copilaşilor sei, cari şi aşa vedem, că cei 750 de mii
Retragerea în sine a fost făcută din
bunei» se fie aşa lipsit de toată băr­ cu mama lor plângând, îl aşteaptă de de ţârani cheltuesc la an suma oribilă
partea d-lui Dr. Aurel Muntean în mod
băţia, de nu-i r u ş i n e s S se a s c u n d ă multe-ori flămânzi, rupţi de foame, pe de 27.000.000, adecă 27 milioane de
vrednic, ceea-ce chemaţi sunt a o adeveri
d u p ă s p a t e l e b i e t u l u i G e o r g e numai d-nii bărbaţi de încredere ; iubitul lor tată, îngrijitorul lor — şi coroane pe vinars 1
Mohan, un s ă r ma n l u c r ă t o r la 6. Aserţiunea, că candidatul nostru vine? Şi sâ nu creadă nimenea, că suma
cine
tipografie. după abzicere ar fi dispărut pur şi simplu Vine un simplu dobitoc fără minte, aceasta ar fi prea exagperată, adecă ar
Ascunderea unui a s t f e l de «to­ şi că ar fi părăsit alegătorii săi, cari apoi au fără conştiinţă, fără iubire cătră biata trece peste adevâr; nu! — din contră
trecut cu droaia în tabăra Iui Wertier, (oare
varăş» caracterisează foarte fidel sa familie — că toate acestea le-a în- noi afirmăm cu toată positivitatea, că
mai avea lipsă Werner de algători, după-ce
moralul c e l o r a l a l ţ i t ovar ăş i , cari necat în scârnavul vinars, care l-a mai ţârănimea noastră cheltueşte şi 30 de
a fost imediat proclamat de ales?): este o
nu se genează a servi ca depositari afirmare obraznică 1 Dr. Muntean după ab­ plătit şi cu banii, din cari trebuia sâ-’şi milioane de coroane la an pe beţiă;
ai unui secret odios, cum e persoana zicere s’a înfăţoşat înaintea alegătorilor săi acopere lipsele casei. deoare-ce 10 fileri la zi pentru câte
anonimului. în casa ţăranului Ariton Popa şi le-a mul­ Biata mamă numai cu frica în spate unul am socotit prea puţin, când la o
Chestie de gust...! facă cum le ţumit din toată inima pentru osteneala ace­ îl întreabă, că pentru-ce cheltueşe bă- singură petrecanie ţârănească sâ aruncă
lora, atribuind retragerea sistemului de co­
place; numai nu plângă pentru-că li­ câte 40— 50 coroane în vinars!
rupţie. La vorbirea s’a i-a răspuns alegătorii: nişorii prin crâşme, şi ea cu copilaşii
să face proces, şi nu vestească în Această daună groaznică, o simt
George Ţinţariu şi Ioan Moldovan, blăs- nu mai ştie ce sâ tacă de foame şi
lump, că un proces pentru calumnie, tămând pe toţi acei Români, cari au contri­ alte nâczuri ? ca o fiară sâlbatică zbiară instituţiunile noastre culturale;
ar fi proces politic naţional; pentru că buit pe motive de corupţie şi pasivitate la poporul nostru numai foarte rar
dobitocul cele mai înfiorătoare înjurături
repetăm: calumnia anonimilor din retragerea candidatului Dr. Muntean! contribue la fondurile instituţiunilor
cătră biata muere, ba în mânia lui
»Tribuna« nu-i l u p t ă naţională, Cricăn, în 24 Februarie 1902. groaznică, toată ar sdrobi-o dacă vinar­ culturale;
ci e o m a n e v r ă ti c ăl oas ă. ici-colea abea afli câte un ţâran
George Muncuş, Filim on M untean. sul nu i-ar fi luat puterea şi trupească
Delarveze-se calumniatorul anonim, paroch gr.*or. român. prin listele contribuenţilor, sau zicem
şi sufletească.
recunoască că a scris minciuni, să-’şi Vasilie M untean. P etru Lupşan. a membrilor Asociaţiunii; deşi convin­
II isbeşte apoi vinarsul de vatra
ceară scuzele — şi procesul va fi gerea noastră este, că tot Românul
casei şi acolo se vânzoleşte neputinciosul
terminat — ; soaţa »Tribunei«, aliata nesmintit ar fi să fie membru barem
de el, până — adoarme.
ei dela Arad, tot aşa a făcut — ; Vinarsul. al „Asociaţiunei" pentru cultura po­
lucru cam ruşinos, dar’ cine calumniază Sărmană muiere şi copilaşi, ei — porului român.
flămânzesc mai departe.
tentativ, şi aşa nu prea are simţ de Lăsaţi-vâ fraţilor ţârani de beutură,
ruşine. Cei-ce au interes adevărat faţă de jertfiţi numai jumătate din banii ce
Intre multele frecări şi certe poli­ poporul nostru şi-i cunosc firea şi obi­ aţi dat până acum pe vinars pentru
tice uităm de tot, sâ ne mai ocupăm ceiurile lui, apoi ştiu, că astfel de în­
»Asociaţiune« — şi veţi vedea că
Declaraţie. barem din când în când şi cu unele tâmplări scandaloase, durere, dară nu vom face minuni!
9
slăbiciuni de-ale poporului nostru, în- nu se ţin de rarităţi.
dreptându-i privirea spre urmările atât Am descris fără înfrumseţare în
In urma celor scrise în «Tribuna» Nr. CORESPONDENŢA.
de rele şi păgubitoare a acelora şi lu­
20, precum şi mai înainte, referitor la ale­ cele de mai sus pe un ţăran beţiv, că
crând, ca sâ se lapede barem de acea
gerea din Ighiu, subscrişii suntem deobligaţi dacă le ceteşte ţărănimea noastră, să Independenţa Archiereilor Români.
a declara că: slăbiciune, care e atât de încuibată în priceapă, că ce lucru josnic, ce lucru
1. DI Dr. Aurel Muntean întru nimic firea şi obiceiul poporului nostru; şi urîcios, ce lucru scârnav e beţia.
nu a compromis causa română, şi la nereu­ este atât de stricâcioasâ!
Să vedem însă şi pierderea naţional- Premitem — „nu voim a supăra,
şita D-sale au contribuit deoparte nelegiuirile Această stricăciune de tot regre­
administraţiei şi a altor organe sluşbaşe, aju­ tabilă e: beţia. economică a beţiei. a ofensa, ci a apăra fi repara".
tate în mod clandestin de a.şa numiţii »pa- Din cele trei milioane şi jumătate Mult ne frământa mintea svonul
Nu trece zi dată de Dumnezeu,
sivişti« de după tufă ; de Români, sunt cel puţin 750 de mii strecurat în public, că după promova­
2. Dl Dr. Aurel Muntean a primit că pe srtadele noastre, ori pe uliţele de ţărani, cari şi dacă nu-’s beţivi în rea zelosului şi popularului protopop Ioan
candidatura în urma solicităriii unor ale­ comunelor româneşti, sâ nu te întâlneşti Haţegan, dela Dârgea, la parochia „Co-
modul mai sus descris, dară aproape
gători, făcută în şepte rînduri, fără nici un cu ţârani români beţi, măsurând lăţimea şocna“, în locul dînsului s’ar fi de­
toţi beau mult ori mai puţin vinars. numit de administrator al protopopiatu­
interes personal; uliţelor cu nişte paşi grei şi nesiguri,
3. De ruperea solidarităţii şi ducerea de în toată clipita te ia frica, că acuşi- Că Românul dacă îi năcăjit bea lui „Dârgei“ Iovian Andrei, unul din cei
pe ghiaţă, din partea d-lui Dr. Aurel Muntean, de năcaz; dacă-’l ajunge câte-o bucurie, mai tinerii preoţ din tract, cu ignorarea
acuşi se dă cu capul de pietri.
nici vorbă nu poate fi. La alegere am par­ bea de bucurie, la nunţi, bea de nu mai totală a aşezămintelor, a canoanelor bi­
Aplecat ca un ghîb, cu ochii îm- sericii noastre, a usului şi praxei de
ticipat din convingere proprie, cu dor de-a ştie de sine; la înmormântări tot aşa;
da altă direcţie politicei noastre destrăbălate păinginiţi, pare că are albeaţă pe ei, până acum observată, şi anume: spiritele
la încredinţări, Ia botezuri — cu un s’au revoltat, că s’a ignorat oare-cum
şi orbecătoare; murdar la haine de gunoiul din crâşma
4. Abzicerea s'a făcut în urma unei şi de pe uliţele imoase, cu mânile spân- cuvânt la toate prilegiurile, ţăranul ro­ într’un mod discreţionar un Mihali, preot
consultări faptice şi la timpul suprem, în- zurânde şi cu picioarele pare-că ar fi mân fără vinarsul puturos nu poate fi. în Sotelec, Coste din Tihău, Todor din
cunjurând eventualele catastrofe, cari sigur rupte pe la genunchi, mornăind şi din Să zicem, că în general numai Panticeu, Deac din Reţe-Cristur, plane
s’ar fi întâmplat, intrând în noapte. Numai când în când sbierând vorbe fără în­ câte io fileri cheltuesc cei 750 mii de şi Şerban, preot în Fizeş, care de mult
pasiviştilor de profesie nu le-a convenit re­ serveşte ca notar tractual şi încă alţi
tragerea, pentru-câ remuneraţiea lor pro­ ţeles din gura puturoasă de aborul vi­ ţărani pe zi; — alţii cheltuesc adecă preoţi binemeritaţi şi veterani în via
misă, s’a deocheat; narsului, merge beţivul de-alungul uliţe­ mai mult, alţii mai puţin; Domnului.

multe de nebunie. Ce puteam face eu într’o — Suflete mici, Petre, acele cari nu — Ţi-aşi fi putut spune şi mai mult 1 să-’şi găsească un ventil, precum vaporii din-
lume unde bătrânii nu vor să fie cuminte, înţeleg graiul Recunoştinţei, după ce a primit Poate chiar şi de ce coloare e părul fetei de tr’un cazan.
ba îşi cănesc barba, mustăţile şi părul ca­ mângâierile Bine-facerei. care visai, căreia îi vorbeai... Dar’ ca să nu încearcă odată să vorbeşti în gând, dar’
pului şi fac nebunii ca in tinereţe ? Ce as­ — Zi-le oameni, Doamne, şi ajunge: crezi că numai pe nimerite am vorbit, să-’ţi ceva hotărît, lămurit, vorbă de vorbă, şi vei
cultare putea să îmi dee tinerimea care când expun mersul ideilor mele. vedea că ţi-e cu neputinţă să păstrezi o linişte
este şcolară trage la fit pe dascăli, când Şi ajunge şi din partea mea scriitorul. Nicu îşi aruncă ţigareta într’un colţ, se absolută. Stând în nemişcare poţi gândi vag,
s’au îngroşat tuleele musteţelor, trage la fit V. A. URECJl lĂ. răzimă de spatele fotoliului şi-’şi închise ochii. vag... dar’ vorbi lămurit — nu! Trebue să-’ţi
Ştiinţa, căpătând diploma pe hatâr ; când — Ai zăcut tolenit pe sofa, cu ochii mişti dacă nu scaunul — mâna, piciorul,
e în vârstă om, ceteşte pe Lombroso şi se un deget, să-’ţi legeni capul....
închişi. O mână îţi bătea încet perina de lângă
dau în partea neoamenilor, ca să nu treacă tine, cealaltă era apăsată pe piept, drept de­ — E logică în ceea-ce zice 1 — observă
de nebuni?... I u b i r e . asupra inimii. M’am transpus în starea ta, Petru, care până aci stase în tăcere.
— Destul, Petre, că mă înebuneşti şi ’mi-am închipuit că eu sunt acela care zace — Ahl te-ai trezit şi tu din letargie? —
— Idei răsleţe privitoare la psihologia ei. — îi răspunse Nicu deschizându-şi ochii, în vreme
pe mine... Fost-am eu însumi cuminte, când visând pe sofa şi am dat liber sbor gânduri­
am creat asemnea fiinţe? I. lor. La ce te gândeşti în aşa stare? Numai ce-’şi aprinsă o ţigaretă nouă.
— De, m’am pus să visez şi eu niţel..,.
— Iacă Doamne, dădui de partida atunci duci mâna la inimă, când ţi-e frică să
Nicu le făcu celorlalţi semn să tacă. — «M’am pus şi eu se visez niţel», e
celor două surori cari atât se iubeau în nu ţi-se rupă, şi ţi-se poate rupe de du­
»....şi te iubesc cu toată patima sfântă hotărît bine zis 1 Corespunde pe deplin rea­
raiu: Bine-facerea şi Recunoştinţa. rere, de bucurie, de dor... Ochii tăi inchişi,
a iubirii dintâiu. In tine văd întruparea visu­ lităţii..,. Da, da, te-ai pus să visez iniţel şi..
— Că să zici, Petre, barem ele au faţa ta liniştită mi-au spus că un dor adânc — Şi ? — îl întrerupse Petru curios...
lui copilăriei mele, idealul»....
rămas bune prietine şi nedespărţite prin lume. Alexe sări de pe sofa, pe care zăcuse îţi umple inima. E acum ceva mai firesc de­ şi n’ai visat nimic, n’ai fost în stare să visezi I
cât să te gândeşti la aceea care a trezit în
— Aşi, Doamne 1 Bine-facerea ne scrie tolăniit, şi-’l privi cu ochi uimiţi. Ţi-aşi fi putut-o spune dela început. Te-am
tine acest dor?....
sărăcuţa, că-i destul să se iveasă unde-va, Nicu zimbi. văzut când ai venit dela masă. Beuseşi vre-o
ca să fugă Recunoştinţa. Ba şi mai rău. — A fost crud din parte-’mi să te tre­ Nicu făcu o mică pausă. două-trei păhare mai multe ca de obiceiu
Recunoştiinţa nu odată numai a înarma} zesc din visarea-’ţi dulce înainte de ce ţi-a — Că ia-i vorbit şi ce ia-i vorbit ? — şi-ţi era greu să te gândeşti. Ţi-a făcut atât
braţ duşmănesc contra Bine-facerei. Recu­ răspuns Ea?... In urma urmelor însă poate e continuă apoi fără a se mişca. — Ca ia-i de bine să te întinzi în scaun în apropierea
noştinţa şi-a făcut servitori credincioşi prin mai bine aşa. Nesiguranţa, aşteptarea, nădej­ vorbit mi-au spus bătăile ritmice ale degete­ focului şi să odichneşti. Ţi-ai închis ochii
Intrigă, Calomnie şi alte asemenea nemer­ dea dau vieţii farmec... lor tale. Vorbiai în gând, creerii tăi lucrau şi ai încercat să te gândeşti la., o, numele
nice, cari învaţă omenirea, să nu mulţumească Alexe îl întrerupse. şi neputând să exprimi munca creerilor tăi nu impoartă! şi n’ai fost în stare să-’ţi revoci
celor cari îi fac bine, ba să-i prigonească — Bine, dar’ cum ai putut ghici ce prin vorbe înalte, ai exprimat-o prin bătăile icoana ei... te învîrteai ca într’o ceaţă... sin­
urându-i ca pe nişte duşmani de moarte. gândesc ?... Sau ai vorbit numai pe nimerite ? scurte pe perină. Tensiunea spirituală trebue gur într’o lume necunoscută.... şi nu auzia