Page 3 - Activitatea_1902_03_08

Nrul 8. ACTIVITAT EA Pag- 3.

Un asemenea tablou a făcut o im­ Vorbind acum »sine ira et studio«, ţinea adunarea de constituire în cancelaria 67 milioane coroane încassate de cei-ce se
presie rea şi alterabilă, o neaşteptată denumirea lui Iovian, care stă tare de­ protopresbiterală gr.-or. din loc, la care ono­ îndeletnicesc cu cultura galiţelor.
injurie vătămătoare şi nu puţin ruşinoasă. parte de un Iov patriarchul, este toarte raţii membrii să invită cu toată stima.
Ba încă ştiută fiind şi calea nefastă, nenimerită, deşi s’a făcut la recomandarea, B iroul. — »R ăspuns la preparandul din cursu
că denumirea s’ar fi făcut la influinţă pare-mi-se telegrafică a unui baronaş. pregătitor din Arad*.
străină şi fără voe, ni-se resuscită în Dovadă eclatantă sunt consecuenţele — P votopresbiteru l M ercurii. La Fiiulet dureros lucru, şi cei din jurul
aducere aminte spusele părinţilor noştri urmate. In toamna anului trecut sino­ 27 Februarie st. n. ts’a făcut alegerea de meu când au cetit foaia, au plâns de chinul
din timpurile antemarţiale, de sub în­ dul tractual a rugat pe protopopul Hă- protopresbiter al tracului Mercurii. Ales a D-voastră, eu însă voesc să adaug ceva,
grozitorul fendalism, când aristrocraţia îşi ţegan pentru evitarea scandalului — ca tost cu totalitatea voturilor dl Dr. George unde mă rog de M. On. dl Redactor a
obtrudea influenţa sa cu multele privi­ nu cumva sâ vestească denumirea nou­ Proca, fost profesor în Arad şi mai apoi la publica. — învinuirea precum : am auzit, că
legii şi asupra bieţilor archierei şi în lui administrator protopopesc, şi nici că inst. teologic în Sibiiu. Alegerea unanimă şi eu am un prunc în preparandie, şi colegii
îngânfarea lor ziceau vre-unui »inaş« le-a vestit-o. este un bun semn şi tractul poate fi mul­ mei toţi, nu e tocmai a d-lui director Cio-
ţumit cu o acuisifie atât de distinsă. rogariu, (a capitis poetet piscis. R.) pentru-că
mai credincios: »Viseld csak joi maga- Tot în toamna trecută chiar învă­
Nou alesul protopresbiter primească şi D-sa nu şede doară cu ferbătorii, ci —
dat, Jariko, majd olăh popăt csinâlok ţătorii nu l-au ales pe Iovian de pre­
pe această cale sîncerile noastre felicitări 1 toată vina o poartă, a purtat-o — mă-
beloled, majd irok en a puspoknek es şedinte la conferenţa lor, ci pe preotul
estrii ferbători, în tindă, cari D-lor ferbătorii
megleszel«.... (Poartă-te numai bine, măi Todor.
— Concert îm p re u n a t cu dans, va se îmbogăţiesc făcânduş-i case pompoase
Iankule! apoi fac eu din tine popă ro­ Dovada cea mai eclatantă este îm­
mânesc, voi scrie vladichi şi tu vei fi)... prejurarea, că nici toaia oficioasă a pro­ arangea corul bisericii române din Buda­ cătră Micălaca, ear noi vai de noi sărăcim
pesta Duminecă, la 24 Februarie (9 Martie) de tot, ei sunt graşi şi făloşi — pruncii
Ca un incis zicem cu clasicul vinciei metropolitane »Unirea« nu a
1902, în sala Hotelului »Royal« (intrarea în noştri în adevăr se uscă şi pier. Dl director*
Aeneide: »Sed si tantus amor casus luat act de denumirea lui Iovian, deşi
sală prin curtea de cătră Kerepesi ut) sub ca să se scape de atâtea năcazuri, nu are
cognoşcere nostros, quamquam animus alte foi au înregistrat aceea la insistinţa
patronagiul Ilustrităţilorl or, Domnilor George alta, decât a da drumul la îmgânfaţii fer­
meminisse horret luctuque refugit... In- lui proprie. »Unirea« nu, pentru că de-
Ioanoviciu de Dulău şi Valea-mare, secretar bători — şi să înlocuească nişte învăţători
cipiamus«... visa ei este: a apăra dreptatea şi drep­ de stat în pensiune, etc., şi Dr. Iosif Gali, pensionaţi, > părinţi de prunci* şi în scurt
E drept, că aşa ceva acum abea turile în hierarchie, în biserică a pro­ membru în casa magnaţilor, etc., cu binevoi­
s’ar mai putea întempla, că legea e lege paga pacea şi liniştea, nu nemulţumirile torul concurs al D-şoarei Clotilda Oltean, timp vor căpăta preparanzii altă faţă.
Ear în cât e vorba de d-nii profesori,
şi inăşia dela grofi şi baroni nu îndrep­ şi certele... absolventă a academiei de musică din loc, dl notarăş ar trebui să se mulţumească cu
tăţeşte pe nime la preoţie, fără studii Noul administrator a păţit-o. In al d-lui Iuliu cav. de Puşcariir, student oc- pensiunea sa d-nii Teologi ar trebui să-’şi
consumate. zilele acestea se duse la Dergea se ri­ tavan, şi al copilaşului artist Ernestin Lengyel
înveţe studiile, ear’ Ven. Consistor ar face
Durere, că în mod regretabil şi în dice archiva protopopească şi să o trans- de Bagota. Imeputul precis la 8 ore seara.
bine dacă ar denumi, nişte învăţători, măcar
formă schimbată se petrec înaintea pue în parochia »Csăki-Gârbău«, însă Comitetul arangiator. Preţul intrării: de per­
de pe sate, dacă nu sunt profesori. (Profe­
ochilor alte manieri şi proceduri mai minune! poporul s’a opus, nu a dat-o, soană 3 cor., de familie 8 cor. Venitul curat
sorii cei buni pentru-ce sunt alungaţi?. R).
cutezătoare din partea aristocraţiei, pen- pretinzând şi revindecându-şi dreptul este destinat pentru biserica română din loc. Berzova, 16 Februarie 1902.
tru-câ unii se îngerează nu numai de-a pentru altul, care să fie la ei. Suprasolvirile generoase să primesc cu mul­
recomanda, fără chiar a şi presiona, a Lumea e curioasă şi aşteaptă să ţumită şi să vor cuita prin ziare. Oferte be­ Popoviciu Vasilian,
învăţător pensionat.
scoate la cale câte o denumire de ca­ vază cum vor eşi din impas!?.. Un ar- nevole sunt a se trimite la oficiul parochial
nonici, despre ce la timpul seu şi bu- chiereu şi metropolit... ori un baron va (Holld-u. 8) Programa concertului seara la
cinară ziarele, atât în diecesa Gherlei învinge?! Legalitatea? ori.. Hic labor! cnssă. Damele sunt rugate a să presinta în — TJn E p ilo g al grevei d in T riest.
cât şi în archidiecesă, preterându-se băr­ Hoc opus!... toalete simple. Un soldat a refuzat să tragă asupra mul-
baţi mai meritaţi, în urma protecţiunii
Tristă apariţie! Inteliginţa şi popo­ ţimei în ultimele turburări din Triest şi-a
străină de lege şi limbă. Succedându-le rul suspină în amarâciunea sufletului, că — P en sia în văţătorilor. Apropiin- predat oficeruluiarma zicând: »Ia-o; eu nu
in magnis, mai uşor le-a fost in parvis. nici chiar în biserică nu-’şi află mângâie­ du-să timpul în care să va vorbi în Dietă trag asupra concetăţenilor mei; poţi să faci
Erte-ne înalt Preasfiinţiţii noştri D. rea şi dreptatea! şi se întreabă: oare despre legea pensiei învăţătorilor, din mai cu mine ce vrei*. Soldatul e un triestin,
D- archierei: să avem prudenţă pasto­ cu ce succes poate să opereze, să con­ multe comitate învătătoreşti au venit depu- anume Mario Posega, student, care-’şi face
rală, să fim resoluţi, etc., hune veniam ducă un şef atât de nepopular — deja taţiuni la Budapesta, spre a vorbi cu de­ voluntariatul de un an. Precum se vesteşte,
domus, petimusque vicissim. Cerem compromis — căuşele lor bisericeşti, putaţii cercurilor lor, ca să părtinească in­ el n'a fost condamnat la moarte, cum a scris
scuzele noatre şi dela publicul cetitor, şcolare şi naţionale, tot atât de vitale? teresele învăţătorilor. învăţătorii noştri pe un ziar local, ci va fi trimis înaintea con­
că astă-dată din discreţiune şi tactică Asta-’i ce ne doare pe toţi deopotrivă! semne nu să mişcă de loc, cu toate că n’ar siliului de răsboiu. Cea mai mare pedeapsă
recerută retăcem numele şi a unora şi strica, dacă s’ar întruni şi ar lua vr’o ho- care ’i-se poate da, este perderea dreptului
Unii susţin, că administratorul ar
a altora. Suntem însă consternaţi până fi şi sumeţ şi de natură înfumurat şi tărîre, ca să adreseze vr’o rugare cătră la voluntariat, rămânând să servească trei
în adâncul inimii de tutela sub care se nu are nici idee despre acel principiu minister etc. ani, şi condamnarea la un an fortăreaţă.
supun prelaţii noştri şi întrebăm la rân­
universal: »Quanto superiores sumus,
dul nostru, pentrucâ ni-se impune a nu A ten tatu l dela B elgrad. Ieri şi
tanto nos submissius geramus«, eară O sănda u su rariu lu i. S’a pertractat. —
mai tăcea: oare sunt archierei noştri noi numai simpatic nu-’l cunoaştem. — alaltăieri să respândise vestea în străinătate
minoreni? Unde e independenţa lor? la tribunalul din Cluj procesul de usură al despre un atentat contra regelui Alexandru.
»Coetera tactus habet«. lui Benrze Jdzsef contra lui Tomasowszky
unde vaza, autoritatea şi respectul ? Ştirea să desmite acum, dar’ ceva basă cu
Aprofundându-ne şi numai în cele Gydrgy. Bencze în schimb pentru un cumbiu
dar’ unde e conştiinţa de înalta lor po- toate aceste are. Unui suboficer ’i-a succes
de până acum expuse, reservând altele de 710 floreni căpătase împrumut 650 fl
siţie şi demnitate? Spiritul sfânt V’a să-’şi exopereze audienţă. Cum a ajuns îna­
pe altă-dată, precum prescrie şi axioma sub condiţia însă, ca drept camătă să-’i mai
adumbrit, de acelaşi sunteţi inspiraţi în intea regelui, a început să strige asupra Iui,
juridică: „Quem (clerus) populusque odit“, dee lui Tomasowszky 2000 de cărămizi. La
a guverna şi de acolo mai departe un,. şi să-’i facă reproşuri, că pe când Regele
că nu local ca atare face sediul protopo­ scadenţă Tomasowszky a improcesuat cam-
»Noli me tangere«... şi miniştrii să desfătează în belşug, ei bieţii
pesc — ba în câte locuri nu am avut biul şi astfel afacerea a ajuns în deliberarea
In caşuri dubii prea reveriţii D. D. oameni de rând şi soldaţii mor de foame,
şi a episcopilor? ci erudiţiunea, iubii ea, tribunalului. Usurarul Tomasowszky a fost
canonici, ca sfetnici intimi, aşa credem, nu îşi capătă solda. Auzind uşerii sgomotul
încrederea, etc. osândit la 1000 cor. amendă principală (la
că numai consilii bune şi informaţiuni prea Faţă cu obtrudătorii străini ele cas de nesolvire: 3 luni şi 10 zile arest), în sala de audienţă, au întrat şi deţinut pe
sincere dau... ear’ dacă totuşi ceva s’au neamul, limba şi biserica noastră — 100 cor. amendă secundară (eventual 5, zile consternatul suboficer. Pe regele Alexandru
pripit şi pe lângă toată intenţiunea cea fie aceia grofi ori baroni, sau ori cine, arest), la perderea oficiului şi suspendarea l’a iritat atât de mult această împrejurare,
mai bună nu au nimerit... Străbunii ne-a încât a suspendat audienţa imediat.
prea mult s’ar pretinde dela un cler drepturilor politice pe timp de 5 ani la res­
lăsat principiul: »Sapienţi est consilium
cult, ca şi cel gr.-cat. — conştiu de tituirea sumei de 650 fl. (pe care o incassase
mutare in melius«...
valoarea şi demnitatea sa şi ca factor cu execuţie) şi la suportarea speselor pro­ — O boală stran ie. Ziarul englez »Free-
însemnat în viaţa publică, să privească cesuale. lance* anunţă un nou flagel, care trebue să
decât un murmur vag, din care din vreme cu o indiferenţă stupidă la atari in­ fie frate gemen cu influenţa şi care a apărut
în vreme se desprindea limpede un nume gerinţe mai mult ca temerare, ci un — Concedia,rea soldaţilor p e tim p u l de curend Ia Londra. Această nouă şi dia­
drag, numele Ei... »veto« pronunţăm, căci nu voim scisiuni... secerişului. Toate municipiile ţereii vor bolică epidemie, atinge persoanele de ambele
— Ştii dacă te gândeşti bine e atât nu colisiuni între prelaţii noştri şi po­ înainta în curând o adresă ministeriului de sexe, cele mai energice şi cele mai active.
de firesc aceeace spui! — începu Alexe. por... în faţa cărora şi laicii îşi pierd răsboiu, cu cererea, ca soldaţii din anul al Semnele sale caracteristice sunt un fel de
Una însă încă tot nu înţeleg: Cum ai ghicit pacienta. . şi se întreabă: „QllOUSque treilea de serviciu — cei cari în stalul civil inerţie, de depresiune generală, de continuă
ce am vorbit eu ? tandem". se ocupă cu economia de câmp — în timpul somnolenţă, mizantropie, o disposiţie bolnăvi­
— Hîml La întrebarea asta nu se poate secerişiului să fie concediaţi pe opt săptămâni, cioasă de-a se sustrage de vederea tururor
Ergo: wideant consules nequid
răspunde cu una cu două... De aveţi însă pentru a da celor de acasă ajutorul la se­ şi de a sta la o parte în tăcere. Cei atinşi
respublica detrimenti capiat«...
voie, am să vă expun teoria mea. cerat şi căratul recoltei. De un lung şir de de această nouă şi ciudată boală, suferă mari
— Sunt încă numai 91 — observă B in evo ito rii. ani s’a tot cerut această înlesnire, dar’ până dureri la ochi; de greaţă pentru ori-ce mân­
Petru — mai avem încă vreme... acum fără nici un resultat. Se speră însă că care şi de vîjiituri teribile în urechi. Medicii
— Fiel — zise Nicu şi apropiindu-se ministrului de agricultură îi va succede de englezi nu ştiu ce să spună şi nici cum să
de lampă îi micşoră flacăra şi îndreptă aba­ astă-dată se exopereze împlinirea cererii. definească această stranie boală. Bolnavii de­
jurul încât rentors la locul seu faţa sa se NOUTĂTI vin din zi în zi tot mai număroşi. Nici un
afla în umbră. ^ _____ _______________ i____________ cas, însă, n’a fost urmat de moarte.
— Care mai are o ţigaretă? Merci... — E xportu l şi im p o rtu l galiţelor.
— Sinod P rotopresbiteral. Sâmbătă, Ce comoară zace în cultura galiţelor ne do­
Ştiţi, nici când nu pot fantaza mai bine de­ La Klerksdorp Burii au repurtat o
în 8 Martie st. n. se va ţinea Sinodul Pro- vedesc datele statistice despre exportul şi
cât aşa, urmărind rotocoalele de fum ce se mare victorie asupra Englezilor. Burii au ni­
topresbiteral al Tractului gr.-or. al Orăştiei, importul lor în anul 1900. Din Ungaria s’au
pierd prin unghieţurile de jumătate luminate... micit o întreagă coloană engleză făcând 800
la 10 ore înainte de ameazi, în cancelaria vândut în străinătate 6 milioane 400,000
Urmărind mersul lor îmi reamintesc vremile protopopească, eventual în şcoala capitală găini în preţ de 6 milioane 800,000 coroane, prinsonieri şi luând două tunuri, multe mu­
fericite de demult, când... dar’, înlături cu română din loc. In acest Sinod să vor per- 202 mii gâşte în preţ de 830 mii coroane, niţii şi provisii. O a doua luptă între Burii
sentimcntalităţile acestea! — se întrerupse tracta mai multe afaceri de interes obştesc 476 mii raţe în preţ de 905 mii coroane. şi Englezi a fost la Betlem, unde Burii —
de-odată brusc şi faţa sa reluă din nou şi curenţii de ale Tractului. Afară de acestea s’au mai exportat şi alte după-ce s’au încercat să rupă linia blocuselor
aerul impasibil de mai înainte. engleze împingând din Mandria şasesute de
— Duminecă, în g Martie st. n. la j ore galiţe, precum şi de cele tăiate gata, apoi
boi cătră firele de sîrmă — s’au retras lă­
(Va unna); după ameazi, comitetul despărţământului 420,897 mm. ouă în preţ de zece milioane
I. I. Sceopul. »Orăştia« al Asociaţiunei pentru literatura coroane, şi altele. Scoţând venitul ieşit din sând 15 morţi. Englezii au avut 20 morţi şi
5Q răniţi.
română şi cultura poporului român ’şi va acest ram al economiei, căpătăm suma de