Page 4 - Activitatea_1902_03_08
P. 4
Pag. 4 ACTIV ITATEA Nrul 9
Mulţumită însă învăţaţilor Francezi, s'a găsit Sperăm că şi Onor. Minister al Agri-
F E L U R I M I deja un remediu sigur contra acestei boale. culturei va încuraja răspândirea culturei acestei
E c o n o m i e
Ast-fel deşi cu cheltueli destul de mari, plante prin protejarea hemeiului contra con
putem în fine preveni sau cel puţin micşora curenţei străine la cas de nevoie chiar prin
în mod însemnat efectele rele ale Peronos- aducerea şi împărţirea de butaşi, după-cum
C ultura hem eiului.
— Căsătorie pe probă. Da, da, e fapt. porei. Cu toate aceste lupta decisivă încă o face aceasta cu viţele americane şi cu
Este o ţeară unde se pot încheia căsătorii nu s’a dat. alte săminţe de plante.
pe probă. Nu e asta vr’o idee răsărită în O a treia boală periculoasă numită
Introducere
mintea căruiva raportor zelos să facă foii sale »Blak-rotk« s'a ivit anii trecuţi prin Francia I. S. O R D E A N
reclamă, ci o nouă specialitate americană, căci Hămeiu şi slad şi probabil că ea există şi în alte ţări în cari
Dumnezeu ne-a dat 1)
America e ţeara fericită, unde oamenii pot au fost importate viţele americane.
încheia căsătorii şi pe probă. Aceste cuvinte, pe cari on. cetitori le Nu mai amintesc pe celelalte multe
Cu 1 Ianuarie 1902 a întrat în statul cunosc probabil tot atât de bine ca şi mine, boale de puţină importanţă şi mai puţin pe
New-York în vigoare această inovaţie în îmi sună la urechie pe cât de gustos, plăcut riculoase. IPăşune la m u n te p e n tru rassa
JPinzgau. Administraţia >Reuniuni săseşti
dreptul familiar. Legea nouă admite anume şi spumos pe atât şi de sinistru. In fine o a patra boală foarte pericu transilvane de agricultură» din Sibiiu a luat
o nouă formă a legării de căsătorii : un In adevăr se pare că natura ori D-zeu loasă ameninţă cu distiugerea şi ceea-ce a în arândă dela universitarea săsească o pă
contract privat încheiat în faţa alor 2 martori voieşte cu ori ce preţ să ne reducă la hemeiu rămas nedistrus de celelalte trei. şune la munte în mărime de 500 jugăre
înaintea unui notar. Acest contract însă numai şi slad, pe lângă toate silinţele, ce îşi dau Aceasta este »boa!a calilorniană» apă pentru vitele de rassa Pinzgau. Taxa de pă-
în caşul acela are valoare, dacă contrahenţii ţerile vinicole de-a combate zecile de boale rută nu de mult în America. şiune e pentru vitele sub 2 ani 12 coroane,
îşi presintă contractul în restimp de 6 luni care s’au ivit în timpul din urmă. Abea e Prin urmare în mod fatal ni-se impune în care taxă sunt socotite şi nişte favoruri,
ţa casa oraşului spre a fi registrat. Dacă un pătrar de secol de când natura a declarat întrebarea : ce se va alege cu viile şi cu ca visitarea prin veterinar, asigurarea contra
contrahenţii întralasă această formalitate, s’au resbel de exterminare viilor. vinul?.... vom putea noi lupta cu deplin succes boalelor şi accidentelor, sarea şi varul de
îşi presintă contractul după 6 luni, — con contra omnipotenţei naturii? Datoria noastră
Lupta s’a început prin apariţiunea fla nutreţ etc.
tractul încheiat nu se mai consideră de act gelului filoxeric, (Phyloxera vastatrix) care este ca să purtăm lupta până la extrem.
de căsătorie legal şi părţile contrahente sunt Este constatat, că numai cu economia
atacă basa viilor, distrugăndu-le râdăcinele. Dar’ e greu, foarte greu de a lupta cu. de vite fireşte raţională pot da înainte locui
dară libere să încheie o nouă căsătorie....
In câţi-va ani podgorii întregi de vii au fost armatele naturei din causă că multe şi pu
Fericiţi americani! Pe lângă averi mari azi ternice sunt forţele de cari natura dispun. tori ţării noastre. Jurul Orăştiei încă are
şi sunt şi actualminte nimicite de milioanele păşuni extinse pe Alpii erariului şi a comu
mai au şi dreptul să încheie căsătorii pe
de insecte aproape microscopice. Să nu credeţi cu toate aceste că aşi fi nelor politice, cari să exarăndează cu preţuri
probă 1 Dacă bărbatului îi place de soţia adorator a lui »gambrinus«. Când e vorba
aleasă şi invers, merg, înainte de ce trec 6 Omul a intervenit pentru-ca să ajute bagatele mai cu seamă de când economii de
viilor în lupta lor contra atotputernicii naturi. de a alege între doi: prefer pe »Bacchus». oi (mărgineni) au redus cârdurile lor, parte
luni, Ia casa oraşului şi-şi înregistrează con
Se vede însă că natura — în caşul nostru — Insă după-cum stau actualminte lu- în urma închiderii graniţelor spre România,
tractul, ear’ dacă nu le place, dacă s’au în
această mamă denaturată voieşte cu ori-ce ciurile, să pare că Bacchus »şi-a trăit traiul», Bulgaria şi Turcia şi parte prin comasările
şelat unul în celalalt, întrelasă această for
preţ să distrugă propriele sale creaţiuni şi sau cel puţin merge repede spre decadenţă. făcute şi totuşi nime nu întreprinde păşu-
malitate atât de momentoasâ şi — iarăşi
aceasta spre nenorocirea ţerilor cultivatoare Dacă va cădea s’au nu ? Aceasta nu nirea raselor de vite Pinzgau, siementaler şi
sunt liberi! El îşi poate căuta altă ea, Ea un
de vii. Se părea şi se pare că omul a eşit se ştie. — In ori ce cas este bine ca să ne a altor soiuri, cărora le prieşte de minune
alt el, cu care încheie din nou un contract
prin ajutorul viţei americane, învingător. Ră asigurăm de cu vreme şi în cas de un atari păşuni.
privat, până în urmă dau de un el, respec
dăcinile viţei sau basa era salvată. >desnodămănt fatal» să putem proceda la Ar fi timpul suprem, ca Reuniunile —
tive de o ea, după plac.
Pe neaşteptate apare însă al doilea înlocuirea lui printr’o altă beutură analoagă puţine câte sunt — să se ocupe cu acest
Dar’ nu mai continuăm cu laudele la
adresa acestei legi noue, căci ni-e teamă că corp de armată distrugător, pe care natura îl şi acomodată. ram economic, mai rentabil decât ori şi
azi-mâne o ceată întreagă de concetăţeni avea la disposiţie. Acesta este «Peronospora Tocmai aceste circumstanţe m’au de care altul.
viticolă», o boală care era mult mai peri
de-ai noştri îşi vor cere paşapoarte pentru terminat să dau publicităţii notiţile relative
culoasă decât filoxera chiar, din causa uşu
America. la cultura hemeiului, ce ca practicant în
rinţei cu care ea se lăţeşte în toate părţile. curs de doi ani le-am cules lângă tulpina
acestei plante, ear nu lângă »halba« cu bere,
1) Lozincă pe „Krugelele“ berăriei d-nei S
Luther. Str. Basarab şi Rosetti, Bucureşti. după-cum se face de obiceiu.
„ D A C I A “
institut de credit şi economii, societate pe acţii.
. Reşedinţa societăţii: Orăstie (Szâszvâros, Broos).
Birourile societăţii se află în casele proprii: E x istă deja de 14 ani şi este pro-
(Strada Berăriei ur. 12, lângă posta regească). văzută cu to t fel ul de m a t e r i a l
ne c e s ar , ca ori-care altă tipografie.
Capital social 100.000 cor.
TLstitutvl tipografia
Operaţiunile societăţii sunt:
u
^inerva
A) primeşte depuneri spre fructifi D) Acoardă împrumuturi pe lângă
care. siguranţă hipotecară.
a) depuneri fără anunţ până la 100 E) Institue ramul de amanetare pe pe lângă că efectueşte o r i - c e c o
cor. 5 7 / / 0. aurituri, argintării, pe lângă disposi- m a n d e r e p e d e şi cu pr e ţ ur i mode-
b) depuneri mai însemnate cu anunţ ţiile legale existente, procurându-şi |pjj| rate, se îngrijeşte totodată ca t o a t e
de un an cu 6%. concesiunea forului competent.
a c e l e a să fie e s t e t i c l u c r a t e şi
c) depuneri făcute de biserici, şcoale, F) Cumpără şi vinde efecte pu
corporaţiuni culturale ori cu scop blice, pe cari în cas de lipsă le poate l^ilM făr,ă erori.
de binefacere cu 6% lombarda. Până de present se bucură de sprigi-
Contribuţia erarială pentru su G) Cumpără şi vinde realităţi. nul celor mai îndepărtate oraşe. Dovadă
mele depuse se plăteşte prin institut. H) Cumpără şi vinde ori-ce lu aceasta despre p r o m p t i t u d i n e a şi
Regulamentul special pentru de cruri mobile. a c u r a t e ţ a cu care efectueşte o r i - c e
puneri se cuprinde în libelul de de I) Tot felul de întreprinderi co
l u c r a r e .
puneri. merciale şi economice, în societate
Depuneri, ridicări şi anunţări se cu alţii ori singură. Ca unica t i p o g r a f i e românească în
pot face şi prin postă şi se resol- K) Finanţează patente. acest mare comitat, se roagă de bine
vează fără întârziere. L) Arendează şi exarăndează rea voitorul sprigin al celorlalte i n s t i t u t e
B) Acoardă credite personale pe litâţi şi alte drepturi şi intreprinder- rom., precum şi al privaţilor. ^
lângă cambii sau obligaţii cu cavenţi. de tot soiul. &
C) Acoardă împrumuturi pe efecte. Direcţiunea.
„MINERVA" institut tiopgrafiic în Orăştie.
