Page 3 - Activitatea_1902_05_19
P. 3
Nrul 19 ACTI VITATEA Pag- 3.
non judicat pretor. Noi tragem înse a- Atunci pentru-ce se induce şi Miklds? Mai Stambul, 29,483,742 Sultan, 2,745.615 Hunia, îmbelşugat, este o greşală mare, care
tenţiunea organelor superioare bisericeşti, mult zel în alte afaceri de interes obştesc 4,584.500 Memphis, 24,583.800 Herţegovina, are adesea urmări destul de rele pen
comunal! 24,992.450 Sport, 28,904.100 J'en., 266,899.100
cari sunt chemate în chestie, a cerceta tru sănătatea animalelor. Aceasta cu
Drama, 116,416000 Virginia şi 206,036.400
aceste invective, adresate de un popă- atât mai mult, când se trec vitele dela
— Dna este vorba, alta este faptul. ţigarete ungureşti, cu totul un miliard 134
editor-redactor-agent la demnitatea foş Pentru congresul studenţesc din Caşovia un milioane 546 227 bucăţi cu 101 milioane mai nutreţul uscat la cel verde, lăsându-le
tilor archierei din diecesn Aradului, sâ anumit student din Cluj, Btrnolâk cu încă mult ca în anul 1900. Statul a încassat din să pască prin locurile cu săcară, trifoiu
se constate încât este compatibilă sta un coleg au pregâtito propunere pentru ex venitul tutunuiilor 103,632.424 cor. 33 bani, roşu sau chiar iarbă mai mare.
rea unui popă cu de aceste, şi încât cluderea totală a duelului. Aceasta o propune cu un milion 564,045 cor. 35 bani mai mult Mai totdeauna când se face această
Bernolâk, şi alta face. Ajungând în Caşovia ca în anul 1900.
stă în conglăsuire ni posiţia unui atare trecere prea repede dela regimul uscat
discuţiile şi capacitările între înflăcăraţii tineri
cu prescrisele §. 18C a dreptului ca — Căt costă dieta ? După raportul co la cel verde se poate observa, că vitele
unguri la păruială, Bernolâkul a dus isonul
nonic. Cerem satisfacţie pe toate te- împărţind în dreapta şi stânga la pâlmi «fră misiei economice a parlamentului, dieta din tînjesc, ceea-ce arată, că sunt bolnave
renele. ţeşti» peste feţele fraţilor, de suna locul. — Budapesta a avut pe anul 1902 următoarele şi boala se arată de cele mai multe-ori
Nu ştim cum rămâne acum propunerea sa erogaţiuni : salarii pentru deputaţi: 2,188.800 sub formă de umflături ale pântecelui,
NOUTATI pentru pacea socială generală? coroane, bani de quartir pentru deputaţi cari umflături sunt semnele unor tur-
697.600 cor., pentru deputaţii exmişi ca să
1
supraveghieze alegerile de deputaţi din Oc- burări în lucrarea stomacului şi a ma
— Necrolog. I O S IF M A X I M , pro
fesor la şcoala reală gr.-or, română din tomvrie 12.000 cor., salarii pentru oficianţii ţelor. Dacă umflăturile pântecelui nu
— Concertul [) ne: T r i n a d e V 1 a d a i a,
Braşov s’a mutatla cele eterne, în urma unei şi servitorii dietei 217.718, cor., ajutoare şi sunt totdeauna uşor de văzut; turbură-
dela 17 1. c., a su'Cos întru toate, cu deose remuneraţii 6300 cor., pentru stenografi
bire «După fragi şi după mure» a fost în- scurte dar grele suferinţe, împărtăşit fiind cu rile în lucrarea stomacului şi a ma
sfintele Taine, Mercuri în 1/14 Maiu 1902 18.240 cor., spese de tipărituri 90.000 cor., ţelor însă există totdeaună în astfel de
timpinat de furtunoase aplause. Acofnpaniarea
la 3 ore dimineaţa, în anul al 55-lea al pentru bibliotecă 12.000 cor., pentru procurarea
D-nei şi D-şoarelor C o r v i n şi G l o d a r i u împrejurări şi pot fi văzute dacă se ţine
vieţei şi al 32-lea al funcţiunei sale de de acte 4000 cor., şi spese de cancelarie şi
a fost precisă. Dl SAVU este un bun declamator administraţie 88.000 cor., laolaltă 3.386,658 seamă cu luare aminte de modul de bă
Duminecă în 25 Maiu n. se va ţinea profesor. legare a vitelor.
Despre această perdere ireparabilă în- coroane.
al doilea şi ultimul concert al d-nei Vladaia.
cunoştiinţăm cu durere pe toate rudeniile şi Turburările sunt cu atât mai mari,
Onoratul public doritor de a petrece o
pe toţi amicii şi cunoscuţii iubitului decedat. E c o n o m ie cu cât trecerea este mai repede şi mai
sară plăcută, să nu întârzie a lua parte.
Rămăşiţele pământeşti ale scumpului
ales din causâ, că vitele sunt foarte la
adormit în Domnul să vor ridica din Para
— E xam enele la şcoalele confesionale, come la început de nutreţul cel verde,
clisul Bisericei SI. Nicolae şi să vor aşeza Trecerea vitelor dela nu
s'ati început Mercuri în 1/14 Maiu a. c. şi să aşa în cât nu numai că animalele tîn-
spre vecinică odihnă, Vineri în 3/16 Maiu
continuă. Suntem informaţi că până acum s’au treţul uscat la cel verde.
1902 la 3 oare p. m. în cimiteruiul Bisericei j gesc, dar’ se pot întâmpla şi caşuri de
dat examene în Petreni, Simeria, Măgura,
Sf. Nicolae din Prund [Scheiu]. Braşov, 1/14 boli grave şi chiar de moarte.
Mărtineşti, Tămăşasa, Dâncul-mic, Dâncul-
Maiu 1902.
mare şi Căstău. Celea mai bune resultate le-au Iată o cestiune de cea mai mare Prin locurile pe unde se cresc caii
Maria I. Cloaje, soacră. Dr. Ioan Cloaje
arătat învăţătorii George Daniil, Avram Bu- însemnătate pentru cultivatorii, cari ţin mai ales, după-ce s’au scos caii la pă
şi soţia Maria, Vasilie Cloaje şi soţia Paras-
doi, Nicolae Popovici şi cele mai slabe cei la vitele lor şi cari voesc sâ facă tot şune, formate din ierburi foarte hrăni
chiva, Nicolae Brătilescu şi soţia Ana, cumnaţi
din Tămăşasa. Cântările însă nici într’o şcoală şi cumnate. Maria Maxim născută Cloaje, ce le stă în putinţă, pentru a da aju toare, cum e trifoiul cu florile roşii, se
nu ating nici minimul pvetensiunilor barem,
soţie. Iosif Maxim, student technic. Romulus toarelor lor de muncă toate îngrijirile întâmplă mai totdeauna, ca caii să slă
şi în privinţa aceaita învăţătorii nu-’şi dau
Maxim, Catinca Maxim, ca copii. Nicolae bească, în loc, ca să facă mai plini la
silinţa recerută. cuvenite.
Hânsea, nepot.
In credinţa, că sunt şi la noi astfel trup, cum ar trebui să se întâmple cu
— Cunună pe mormântul lui Andreiu Fie-’i ţărlna uşoară şi memoria binecu nutreţ aşa de hrănitor.
Murăşan. «Gaz.Trans.» scrie: Pe monumentul vântată I de cultivatori, cari înţeleg de ce folos
le este o mai bună îngrijire a vitelor In acest cas se înţelege, că nu tre
lui Andreiu Murăşian, poetul, care a cântat
— E xplosiunea un u i glonţ de tun.
imnul românesc «Deşteaptă-te Române», şi lor, vom spune ceva despre modul cel bue să dăm vina pe nutreţ, ci pe cul
In tabăra dela Orkăny, unde de present e
care se află înmormântat în cimiterul bisericei mai bun, cum trebue să se treacă vi tivator, care după-ce a nutrit cât se
staţionat regimentul de infanterie Nr. 68 şi
din Groaveri [Braşov], Vineri dimineaţa pu tele dela fân sau coceni (tuleni, strujeni) poate de rău animalele sale peste iarnă,
o parte din artilerie, s’a întâmplat, după-cum
blicul trecător a observat o cunună frumoasă
se vesteşte din Budapesta, un incident tragic, uscaţi, la iarba verde; adecă dela regi din causă de economie rău pricepută,
.pu panglică In colorile naţionale române. Un
Căprarul Matei Si e g e l dela batalionul al mul uscat la cel verde, cum se mai le scoate deodată la un nutreţ îmbelşu
poliţist a venit des de dimineaţă şi a con
2-lea al regim, de artilerie Nr. 68, a aflat un obicinueşte a se mai zice în agricultură. gat, fără să se fi gândit a le pregăti
fiscat panglica. Sâmbătă dimineaţa se vedea
glonţ de tun, dar a umblat cu el atât de
fâlfăind o altă panglică naţională în locul De obiceiu pe la noi, cei mai mulţi pentru un astfel de nutreţ.
neprecaut, încât glonţul a explodat. Corpo
celei confiscate. Aceasta a fost lăsată până cultivatori de-abia aşteaptă, ca iarba din In astfel de caşuri, este bine tot
ralul Si e g e l şi fruntaşul luliu Cseics lurâ
pe la orele 2 d. m., când au venit la mo locurile de păşune să crească şi numai deauna a face trecerea dela un nutreţ
omorîţi, corporalul Andreiu Dobrai a fost
nument 6 poliţişti şi au confiscat-o şi pe
greu, ear mulţi infanterişti uşor răniţi. decât îşi scot vitele din staule sau din la altul pe nesimţite, ceea-ce este uşor
aceea. O mulţime de lume a văzut scena
grajduri şi le duc la păscut, fără a se de făcut şi nu cere decât numai pu
aceasta.
mai gândi, dacă este bună pentru vite ţină grije.
— M ilioane făcu te scrum . In anul
— H iperxel. Este trist când trebue să 1901 s’a vândut în Ungaria 44.815 chlgr. tăbac această schimbare prea repede a lor dela Pentru animalele pe cari voim să
vezi atâta slugărnicie din partea unui notar de tras pe nas, 459.147 chlgr. şi 538,322.713 un nutreţ uscat la altul verde. le priponim la locurile de păşune, este
şi încă Român, a unei comune fruntaşe, că pachete de tutun. Ţigări scurte s’au vândut Sunt puţini la noi, cei-ce ştiu, că bine, ca, cu vre-o opt zile înainte de
în lista deobligaţilor la miliţie, pe lângă nu 233,423,100 buc.. Cuba 37 875,226, Regalitas
această schimbare de nutreţ trebueşte a le duce, să începem a amesteca în
mele de Nicolae, mai scrie şi Mikids deşi s’a 5,153 200, Trabucco 21,949.800, Britanica
făcută încetul cu încetul, pentru-ca vitele cetul cu încetul în nutreţul uscat cu
născut respectivul la anul 1881, pe când nici 23,528.600, Portorieo 69,573.562, Virginia
pomană nu era de inatriculele actuale. 17,109.000 etc., cu totul 508,099.488 bucăţi, să aibă timpul să se obicinuiascâ cu ea. care erau obicinuite, cătăţimi mai mici
Este imposibil ca preotul acelei comune adecă cu 17 milioane mai mult ca anul trecut. Ei bine, schimbarea prea repede la început, şi apoi din ce în ce mai mari
să fie dat asemenea extras matricular. Dintre ţigarete 421,842.600 Holgy, 6,297.500 dela un nutreţ uscat, la altul verde prea de nutreţ verde.
De-abea poate să găsească pe zi optsprezece ceasuri, In zadar toţi filosofii s'ar fi pus, ca să desbată
Să golească la pahare, să mai uite din năcasuri, Bietul pusnic şi el însuşi a iâsat’o încurcată, —
„ N E X U L C A U S A L " * ) Şi de-ajunge vre-odată într’un hal cam fără hal Şi de-atuncia zi şi noapte bea pocal după pocal
(DEDICAŢIE PUSNICULUI V A S I L E MANGRA). El o face, ca să afle iarăşi «nexul causal». Cugetând din vreme ’n vreme şi la «nexul causal».
Căci de-adâncă disperare i-a venit ca o arsură,
Căci nu-’i lucru doar de glumă, şi-a cătat el prin psaltiri,
Şi s’a pus şi el s’o stingă cu divina beutură:
Adâncit în gânduri negre bietul pusnic combinează
Prin ciaslov şi prin gromolnic fel de fel de desluşiri —
Berea curge ’n valuri repezi şi-’n amestec jovial
Şi se ’ntreabă zi şi noapte, zi şi noapte cercetează,
Dar’ problema e ’ncâlcită, nodul e piramidal
Ca să afle ’n rostul lumii şi-al politicei dedal Cu rachiul şi cu vinul — pentru «nexul causal».
Judecaţi şi Dumneavoastă: iinde-’i «nexul causal»?
Unde oare să ascunde tainic «nexul causal»? %
întâmplarea însă-aduce multe vrute şi nevrute
Unul merge pân’ Ia Bânfify, ca să vadă ce mai face; In proverbul nostru zice: «peştele la cap să ’mpute».
Obrăjorii lui de-atuncia schimbă feţe rînduri-rînduri,
Duică părăseşte (? I) lupta, sub cuvent, că nu-’i mai place, Brote, peştele, vorbeşte (I) ca un guvernamental —
Fruntea Iui posomorită încreţitu-s’a de gânduri,
Neamul fără nici o grije merge mersu-’i triumfal, — Şi începe să ne-arate care-i «nexul causal» I
Nopţile ’şi-le petrece meditând filosofal,
Ear, părintele să ’ntrebă, unde-’i «nexul causal»?
In adâncă revererie, tot Ia «nexul causal».
Un partid moderntissim trebue să ’nlocuească
Tot ce pân'acum făcul-a naţiunea românească,
Zile ’ntregi el nu mănâncă, de-a ajuns ca vai de el, Şi din ce în ce mai tare bietul om se zăpăceşte:
Mână ’n mână cu guvernul într’un «duo» amical
I-s’a subţiat mijlocul de să-’I treci printr’un inel; Brote ţine, «conventicul» ş'apoi tace ca un peşte,
De să zică Bdnffy: «bravo* 1 — eată «nexul causal».
Perorează tot ce-’i vine despre «sfântul ideal», Slavici vinde tot programul pentr’un vot electoral —
Doar i-a scâpăra prin minte: unde-’i «nexul causal»? Ce te faci cu-atâtea lucruri: Unde-’i «nexul causal».
Ear' de-atuncia bietul pusnic, mulţumit cu întâmplarea
Ce ’n problema încâlcită luminatu-’i-a cărarea,
Russu caută, că să iee dela caii morţi potcoave: Bea — dar’ bea de bucurie, mândru, radios: halal 1
*) Versurile acestea, al căror autor e gingaşul poet Ioan
La Arad să facă-o foaie să ne spună la braşoave; Căci în fine astăzi ştie: unde-’i «nexul causal».
Roman, s’au publicat în „V u ltu ru l", din care le-a reprodus apoi
„T rib u n a " în nrul 52 din 1896. Le publicăm şi noi, fiind-că azi Lucaciu însă-’i straja dreptului naţional
pare-că e mai de actualitate decât la anul 1896. Şi ca dînsul badea George.... Unde-’i «nexul causal».
