Page 4 - Activitatea_1902_05_19
P. 4
Pag. 4 A C T I V I T A T E A Nrul 19
In acelaşi timp trebue să avem în ţionale. — Adunarea dela Pesta. — Adu ţiunei române. — Petiţiune în favorul celor
vedere, că pe măsură ce mărim cătăţi- BIBLIOGRAFIE: narea dela Lugoj. — Dieta dela Cluj. — arestaţi. — Al doilea ursoriu, adresat Mo-
Deputăţia română la Monarchul. — Trei narchului. — Răspunsul lui Bach si replica
mea de nutreţ verde, să micşorăm por
proclamaţiuni. — Deschiderea dietei ungare. — Românilor. — Convenţia româno-maghiară. —
ţia de apă pe care obicinuiam, a o da
Activitatea comisiunei regnicolare. — Chestia Proiect de lege în chestia naţionalităţilor. —
vitelor când se nutreau numai cu nutreţ A apărut »Cartea de Aur*, sau română în parlament. — Croaţia şi Un In chestia despărţirii hierarchice. — Recla
uscat, căci nutreţul verde din amestec „Luptele politice-naţionale ale Românilor de garia. — Trei adunări româneşti. — Mani marea unei Academii de drept. — Petiţiunea
cuprinde o bună cătăţime de apă în el. sub coroana ungară", voi. I. de T. V. P ă- feste şi decrete împărăteşti. — Acţiunea lui Arădanilor. — Petiţiunea Bănăţenilor. —
Pe lângă acestea trebue se mai aibă în c ăţ i an — o bogată şi preţioasă coleoţinne Kossuth. — Apel la popularitatea lui Şa- Pentru cei morţi. — Petiţiunea episcopului
de acte şi documente referitoare la luptele guna. — Comitetul român de pacifica- Erdely. — Ultima representaţiune a delega-
vedere, ca nutreţul verde ce se coseşte
noastre politice—naţionale din trecut. ţiune. — Alte manifeste şi proclamaţiuni. — ţiunei române. — Memorandul lui Şaguna. —
spre a se amesteca cu cel uscat, să nu
O privire aruncată asupra cuprinsului Abzicerea împăratului Ferdinand. — In Repriviri. — III. Sub absolutism. — Zece
fie lăsat să se veştejască prea mult, nici
acestui prim volum din cartea d-lui T. V. contra guvernului din Cluj. — Adunarea ani grei [1850 — 1859].
să nu fie prea grămădit, ca să nu se naţională dela Sibiiu. — Românii la Mo
Păcăţian e de ajuns pentru a ne convinge Cartea se poate procura dela autorul
incinte, căci când este prea veştejit sau despre netăgăduita valoare ce o are cartea, narchul. — Constituţia din 4 Martie în Sibiiu [Strada Măcelarilor 34] şi costă
(1849). — Alte petiţiuni — Proclamaţia lui
încintat, are un mare neajuns, deoare ce şi despre indispensabila necesitate de a face exemplarul [50 de coaie tipărite] broşat 10
se vălătuceşte în stomacul calului şi nu acest op parte din biblioteca fie-cârui Român Csânyi. — Detronarea dinastiei. — Misiunea coroane, legat în pânză 11 coroane 60 bani,
se mai poate mistui cu uşurinţă. inteligent. lui Dragoş. — Scrisoarea lui Butean. — plus porto.
Petiţiunea naţiunilor unite. — Ursoriul na-
Pentru animalele, pe cari le ducem Cuprinsul volum. I. e următorul:
la păşune în cirezi sau herghelii, este Pref aţ ă. — I. înainte de redeştep
bine să ne ferim dea-le duce de-odată tare. — Introducere. — Biserica română
sub principii calvini. — Diploma leo-
acolo unde păşunea este mai bună, ci
poldină. — „Unirea". — Ioan Inocenţiu
să începem totdeauna prin a păşuna
Klein. — împăratul losif (I. şi Românii —
mai întâiu prin locurile de păşune mai Plânsoarea clerului şi poporului iliric, —
sărace, mai slabe, unde iarba este mai „Suplex libellus Valachorum". — Petiţiunea societate de asigurare co n ce sio n a tă în V iena
mică şi mai rară şi numai după aceea Românilor din diecesa Aradului, — Rugă
mintea episcopilor Moga şi Lemenyi. — In
să trecem la păşunile cele mai bogate. Asigură în condiiiunile cele mai avantagioase:
chestia episcopiei neunite a Ardealului. —
Pentru vitele, pe cari le priponim a) Contra daunelor de foc, edificii de locuit şi de economie, maga
întărirea Maghiarismului. — II. Anii redeş
la ţăruş, ear’ trebue să avem în vedere, teptării [1848—49] — Revoluţia fiancesă.— zine de mărfuri, mobile, îmbrăcăminte, rufe, cară şi vite de tot soiul, pro
ducte de câmp şi de recoltă.
ca să le priponim cât se poate de scurt Mişcarea popoarelor în Austria. — Eveni
şi earăşi în locuri cu iarbă mai mică mentele dela Viena. — Maghiarii )a Asigurare favorabilă în pauşal şi în condiţii avantagioase,
şi mai rară. Viena. — Cererile naţiunii maghiare. — mai departe: biserici, şcoli, edificii parochiale şi edificii domeniale, stabilimente
Pretensiunile Cehilor. — Pretensiunile na- de fabrici, mori etc.
In fine mai trebue să ţinem seamă
ţiunei croate. — Concilianţa Saşilor. — Mi
şi de aceea, că la scoaterea vitelor la nisterul unguresc. — Kossuth şi Croaţii. — b) Pe vieaţa omului în combinaţiuni deosebit de favorabile, capitalele
asigurate se pot tolosi atât pentru asigurarea viitoriului familiei (cas de moarte)
păşune sau pripon, să nu alegem un Activitatea dietei maghiare. — Mişcarea Slo
timp umed, când iarba este prea plină vacilor. — Congresul Sârbilor. — Maghiarii cât şi în caşul ajungerii unei etăţi fixate a asiguratului şi anumit după patru
cu apă, ci un timp mai uscat, când iarba din Ardeal. — Opiniunea publică română. — prospecte deosebite.
M'şcarea Românilor. — Simeon Bârnuţiu. — Informaţiuni se dau şi oferte să primesc la ,/Dacia“ institut de credit
conţine mai puţină apă.
Adunarea dela Dumineca Tomii. — Pre şi economii, societate pe acţii în Orăştie ca Agentură principală.
(„Albina".) 1. Niculescu-Severin. gătiri pentru adunarea cea mare. — Con-
ferenţa prealabilă. — Vorbirea lui Băr-
nuţiu. — 3/15 Maiu. — Actele adunării na cfj cfj cfj cf)
„ D A C I A “ na mst tiBoor., societate pe acţii
institut de credit şi economii, societate pe acţii.
4a {k&şt&e P â i
Reşedinţa societăţii: Orăştie (Szăszvâros, Broosj.
Opuri - - -
Birourile societăţii se află în casele proprii: Bilete de log. ^E^xistă deja de 14 ani şi este pre
lîrOŞUri -----r
(Strada Berăriei nr. 12 lângă posta regească). Circulare — — văzută cu to t f el ul d e m a t e r i a l
n e c e s a r , ea ori-care altă tipografie.
Bil. de visită
Capital social 100.000 cor. Invitări -
Bilanţuri
institutul ^fi'pogvafîie
Acţii — — -
Operaţiunile societăţii sunt:
Cap. de epist.
Placate - =
Ord. de dans
A) primeşte depuneri spre fructifi D) Acoardă împrumuturi pe lângă
Adrese --— __
care. ■ siguranţă hipotecară. Compturi:—
a) depuneri fără anunţ până la 100 E) Institue ramul de amanetare pe pe lângă că efectueşte o r i - c e c o
Note:
cor. 5Va%- aurituri, argintării, pe lângă disposi- m a n d e r e p e d e şi cu p r e ţ u r i m o d e
b) depuneri mai însemnate cu anunţ ţiile legale existente, procurându-şi Preţ Curent. rate, se îngrijeşte totodată ca t o a t e
Anunţuri
de un an cu 6% - concesiunea forului competent. a c e l e a să fie e s t e t i c l u c r a t e şi
c) depuneri făcute de biserici, şcoale, F) Cumpără şi vinde efecte pu Registre:.— f ără erori.
corporaţiuni culturale ori cu scop blice, pe cari în cas de lipsă le poate Imprimate =
de binefacere cu 6% . lombarda. # Couverte - — Până de present se bucură de sprigi-
Contribuţia, erarială pentru su G) Cumpără şi vinde realităţi. Bilete de cun. nul celor mai îndepărtate oraşe. Dovadă
mele depuse se plăteşte prin institut. H) Cumperă şi vinde ori-ce lu F.tc. etc. etc. aceasta despre p r o m p t i t u d i n e a şi
Regulamentul special pentru de cruri mobile. a c u r a t e ţ a cu care efectueşte o r i - c e
puneri se cuprinde în libelul de de I) Tot felul de întreprinderi co l uc r ar e .
puneri. merciale şi economice, în societate Ca unica t i p o g r a f i e românească în
Depuneri, ridicări şi anunţări se cu alţii ori singură.
pot face şi prin postă şi se resol- K) Finanţează patente? acest mare comitat, se roagă de bine
vează fără întârziere. L) Arendează şi exarăndează rea voitorul sprigin al celorlalte i n s t i t u te
B) Acoardă credite personale pe lităţi şi alte drepturi şi intreprinder- rom., precum şi al privaţilor.
lângă cambii sau obligaţii cu cavenţi. de tot soiul. §
C) Acoardă împrumuturi pe efecte. Direcţiunea.
„MINERVA" institut tipografiic în Orăştie.
