Page 2 - Activitatea_1902_06_21
P. 2
Pag. 2. A C T I V I T A T E A Nrul 21
“-------f---------------------------
In momentul acesta nu avem alta intrevenirea sa la Maiestatea Sa nu fu sfinţit preot celibe, şi apoi numit o perdere şi aceasta o dovedeşte jalea
de spus, decât să rugăm pe toţi ai mirea lui Michail Pavel de episcop al notar consistorial la Muncaciu pe sama cea mare, de care este cuprins mic şi
noştri, se verse înaintea Scaunului Dum- Oradei-mari. Cuvintele iubitului metro Românilor din aceea diecesă. La 1856 mare, nu numai din această comună, fără
nezeesc o rugăciune pentru adurmitul polit au produs emoţiune adâncă. Prin după înfiinţarea diecesei de Gherla a şi comunele din jur, cărora atâtea ser
nemuritor archiereu şi pentru mângâ ele festivitatea aranjată întru onoarea fost numit notar consistorial acolo. vicii le-a prestat în decursul vieţuirii sale.
ierea sfintei noastre biserici. marelui metropolit Vancea s’a tăcut de După patru ani trecu ca paroch în
înmormântarea s’a sevîrşit Sâmbătă,
A m i n t i r e a L u i cu d r e p ţ i i ! odată festivitate de doliu şi întru po Slatina şi vicar al Maramureşului. In
la 31 Iunie n., a fost o manifestare a
menirea marelui episcop Pavel. 11 Sept. 1872 a fost numit Episcop
iubirii, de care veteranul preot a fost
Vestea morţii. la Gherla. In această înaltă posiţie a
Causa morţii. părtaş.
La orele 9 Duminecă dimineaţa ) lucrat -mult pentru prosperarea învăţă
Causa imediată a morţii se vede Funeraliile a fost servite, sub con
în 1 Iunie, a sosit la redacţiunea noas mântului poporal. In 29 Ianuarie 1879
tră următoarea depeşă: din telegrama publicată mai la deal, e numit Episcop la Oradea-mare, unde ducerea protopresbiterului Vasile Domşa,
«Episcopul P a v e 1 astă-dimineaţă că a fost apoplexie de inimă. Era cu a desvoltat o activitate dintre cele mai de 11 preoţi, toţi aderenţi ai defunctu
a repausat la scălzile din Slatina, lovit noscut, că fericitul episcop de un şir bogate. Tot ce a putut aduna cu mare lui, la cari avea trecere şi stimă. Cita
de apoplexie de inimă, Bud, vicar. lung de ani avea ceva defect la inimă, cruţare a dăruit spre scopuri religioase tul cu care şi-a început dl D o m ş a
Tot asemenea depeşă a sosit şi la care în anii din urmă se adause şi şi culturale. Vom aminti aici câteva: vorbirea: «Şi murind Samoil, s’a adunat
Excelenţei Sale Preasfinţitului Metropolit dilatare de stomac. Cunoscută fiind însă a împodobit biserica catedrală din Ora tot israilul şi l-a plâns«, a fost bine
Dr. Victor Mihâlyi, dar n’a putut fi vieaţa extraordinar de cumpătată a de cu lucruri de artă de toată frum- aplicat.
îndată inmanuată, fiind Exelenţa Sa la repausatului, legam speranţe întemeiate seţa; a restaurat biserica parochială din Predica ascultată cu atenţiune a
biserică. de o îndelungată păstorire. Beiuş; a îmbunătăţit salariile profesori fost întru toate la loc şi în conglăsuire
Şi cum toată lumea era la sfânta Ah! cât ar fi fost de bine, dacă lor din Beiuş şi a pus basă la fondul cu vieaţa smerită a defunctului.
liturgie în catedrală, vestea acolo s’a acele speranţe nu ar fi fost înşelătoare. lor de pensiune; a reclădit în mare Multele sale dotaţiuni făcute spre
Câte fapte măreţe mai puteam aştepta
primit tocmai la cetirea Sfintei Evan- parte gimnasiul din Beiuş şi l’a pro- scopuri culturale, prin cari mai tot ago
dela El, care acum întru a face lucruri
gelii. In urma sdrobitoarei ştiri, ime văzut cu toate mijloacele de învăţământ. nisitul seu l-a lăsat neamului seu român,
diat după ectenia cea mare de după măreţe, era aşa de măestru. Pomposul internat de băeţi, şi şcoala dovedesc simţămintele sale nobile-creş-
Evangelie, s’a rostit ectenia morţilor Durere! a trebuit să-’l perdem civilă de fete provăzută şi aceea cu tineşti, de cari a fost condus, câte le
cu deslegarea pentru repausatul Archie acum, când lipsă mai mare era de internat, vorbesc de bunătatea sa, ear cunoaştem, aflat-am cu cale a le aduce
reu, când apoi toţi cei din biserică au dînsul, de resoluţiunea, de francheţa, fondul subsidiar destinat pentru sco la cunoştinţa obştei, drept imbold de
aflat tristul cas. de nobleţă, de dragostea şi de spiritul puri religioase şi culturale, a trecut de urmărit, pentru-că puţini sunt acei băr
Predicatorul de rînd, dl Dr. Vasile de jertfă a Dînsului. mult peste suma de un milion floreni. baţi cu stare în aceste părţi, cari au
Suciu, vorbind despre iubirea, ce trebue Fie ca sfântul Sion să poată pur contribuit cu obolul lor la scopuri filan
s’o purtăm faţă de maica noastră co ta şi lovitura aceasta! tropice.
— Pentru alegerea dela A r a d .
mună, faţă de sf. biserică, a întreţesut
Ultimile acte publice. Un alegator interesat ne întreabă, că Repausatul protopresbiter onorar
prea frumos un panegiric improvisat al
După iubileul său episcopal, sărbat oare părintele M angra poate fi candi a contribuit:
repausatului mare Archiereu, punându-1
în toată liniştea la Orade, Exelenţa
de model al iubirei de biserică şi de dat serios la vlădicia din A rad şi, că 1. In anul 1879 la fundaţiunea (sa
Sa s’a retras la Slatina, pentru-ca ne
neam pentru toate generaţiunile pre- o atare alegere poate f i recomandată de cu 2000 cor. pe seama bisericii sale
turburat de nime să mulţumească lui
sente şi viitoare. foru l eclesiastic competent, atunci, când din Beriiu, pentru îmbunătăţirea salarii>
D-zeu pentru darul, de care l’a făcut
Emoţiune a cuprins pe toţi ascul ştiut este: oă Ia urma oeroetărilor lor preoţeşti şi învăţătoreşti.
vrednic. Acolo i-a sosit vestea despre
tătorii; puţini ochi vor fi rămas neudaţi 2. Fundaţiunea de 2000 cor. pen
graţia şi atenţiunea Măiestăţii Sale, disciplinare, a fost şi pedepsit?
la auzul întâmplării jelnice şi atât de tru elevii din Beriiu, cari vor îmbrăţişa
care i a conferit ordul »CorOana de Acestei curiosităţi nu voim să an
neaşteptată. ori-ce fel de meserii
fer«, cl. I. Ascultând apoi de rugăciu ticipăm, nici chiar părerea noastră, lăsând
Comemorarea metropolitului nile repeţite ale corpului profesoral dela la apreţiarea sinodului şi forurilor în 3. Fundaţiunea de 4000 cor. făcută
V a n e ea. institutele culturale din Beiuş, îşi săr- la anul 1897 pentru zidirea bisericei
dreptăţite în afacere.
După sf, liturgie elevii seminarului bează acolo liturgia de aur, încunjurat din Beriiu.
tinerimei au ţinut o şedinţă festivă de de tot entusiasmul şi dragostea fiilor 4. Fundaţiunea de 2000 cor. pen
comemorare a fericitului fundator al săi sufleteşti. Nu mult după aceea se „URANIA“ tru augmentarea fondului protopresbite-
seminarului junimei. duce la Pesta spre a mulţumi Maies ral al Orâştiei cu menire culturală.
La şedinţă au fost de faţă metro- tăţii Sale pentru decoraţia ce i-a dat. să cheamă un teatru ştientific a «socie
politul, membrii capitolului, lume multă. Şi se reîntoarce apoi earăşi la Slatina, tăţii sfiţieră« pentru înaintarea culturii 5. Fundaţiunea de 2000 cor. pe
Dar pe feţele tuturor se vedea întipă unde îl ajunge pe neaşteptate ceasul populare, instituită de amicii şi propa seama bisericei gr.-or. din Orăştie, la
rită jale adâncă pentru perderea su fatal. gatorii semenilor şi conaţionalilor lor. care a fost aplicat ca administrator
Date biografice. Acest fel de teatru a fost bine substituit în restimp de cinci ani.
ferită.
La finea şedinţei • Excelenţa Sa Fericitul Episcop s’a născut în primit pretutindenea, cu instructivele 6. La moartea sa prevăzută, a
metropolitul cu ochii udaţi de lacrimi, Recea la 6 Sept. 1827. A studiat în sale producţiuni, cari revarsă cunoştin predat în păstrare la mânile preotului
a ţinut o alocuţiune, în care între me Baia-mare, Sătmar şi Caşovia, ear teo ţele ţinuturilor îndepărtate în mod Ioan Trifon, pentru biserica din Beriiu,
ritele fericitului metropolit Vancea, a logia în V i e n a la S. Barbara, apoi la plastic şi practic. un libel de depunere cu 1000 cor. şi
înşirat meritul, de a fi exoperat prin Ungvar şi Sătmar. In 21 Martie 1852 Solicitaţi de presidiul acestei reu 7 acţii dela »Ardeleana« în valoare de
niuni, cu sediul în Zurich, nu putem 1050 cor., ear’ în obligaţiuni private
mătate, altele de loc. Atunci ne consolam cu niei economice apare tot mai clară şi zău, decât a recomanda publicului român o valoare de peste 3000 cor.
chimera, că parte din poesii sunt confuse; nu ştim unde ea se va opri. Văzându-le toate spriginirea acestor producţiuni şi in 7. Bisericei din Sărăca în bani gata
mai cu seamă că în cele din urmă poetul aceste am început în modestele noastre scrieri structive şi menite a ajutora cultura po suma de 1600 cor.
înebunise. Treceam aşadar repede înainte să le zugrăvim toate în culori cât se poate porală.
la alte poesii. Vom zice earăşi cam cu poe de negre şi ori cât de neagră ar fi descrie 8. Bisericei din Orăştioara-de-jos o
După programul ce ne stă înainte,
tul: E uşor a ceti poesii, când nimic n’ai rea noastră, totuşi ni se pare că ea nu re- depunere de 100 cor.
înţeles din ele. E uşor a ceti pe Eminescu, presintă icoana fidelă a negrei noastre stări producţiunile să vor preda Vineri în
când nu l'ai înţeles. Aceasta de altfel s’a economice. Scurt vorbind: am devenit extrem 6, Sâmbătă în 7 şi Duminecă în 8 1. c., Toate aceste, afară de cari a mai
întâmplat chiar marilor noştri literaţi, căci de pesimist în cele economice. în sala hotelului »Transsylvania« din dăruit în sume de câte 200— 400 cor.
până acum Eminescu a rămas nedescifrat. Atunci mi-am adus aminte de pesimismul loc, cu preţuri moderate şi pe lângă lu bisericilor din Bucium, Ludeşti, Măgura-
Mai târziu, am învăţat a cunoaşte eco genialului Eminescu şi a tinerilor noştri poeţi minat propriu de 2400 lumini. Jeledinţi parte ajutoare în bani gata,
nomia, societatea noastră — copila poetului — mai mult sau mai puţin talentaţi. Gândind parte prin procurarea de clopote, odăjdii
şi cu mâhnire trebue să o spun: m’am con astfel, ne-am îmtrebat singuri: nu cumva Redacţiâ.
şi cărţi bisericeşti.
vins la evidenţă că noi suntem întocmai aşa există o legătură strînsă, o înrudire între
pesimismul literar a lui Eminescu şi între Prin toate aceste fapte nobile, re
cum ne descrie genialul poet la sfirşitul Sa
tirei a IlI-a şi a IV-a. M’am apucat apoi de pesimismul economic al nostru? Nu cumva pausatul a dovedit, că a fost un ade
scris. Mult ori mai puţin, bun sau rău, dar poetul în mod inconştient presinte furtuna
vărat preot de model între contimporanii
am scris ceva. Cunoscând binişor din prac ce se desiănţueşte asuprp ţârei, furtună pe
tică starea noastră agricolă, precum şi a care noi o vedem clar şi cu ochii minţei nu Samoil Popoviciu, sei, tăcându-şi datorinţa şi câştigându-şi
unor ţări vecine, am trecut la studiul eco numai cu ochiul inimei, cum o văd poeţii? preot gr.-or. retras în pensie, protopr. on. nu numai stima şi veneraţia noastră,
nomic al ţârei. Şi cu cât intram mai adânc Intre aceste mi-a căzut în mâni »Studii Cri cât mai vîrtos recunoştinţa urmaşilor
membru fundator al »Asociaţiunii pen
în acest studiu, cu atât vedeam că alte ţări, tice» de Gherea, voi. III. L’am cetit. Mi-a sei şi un nume neperitor, vecinie a-
între cari bine înţeles şi Bulgaria, fac enorme plăcut. Am recetit şi Doina lui Eminescu şi.... tru literatura română şi cultura popo mintit cu laude.
progrese economice şi: un fior ’mi-a trecut prin tot corpul 1 Ameţit rului rom ân«, cel mai însemnat binefă
Vai de biet Român săracul! am rămas. Deşteptat apoi ca dintr’un vis cător al bisericei, şcoalelor şi meseriilor, In veci amintirea protopresbiterului
îndărăt tot dă ca racul. plăcut şi dureros, am tresărit şi am văzut că din aceste părţi, a repausat, nu mai onorar Samoil Popovici!
Si cu cât vederile noastre se clarificau, e un studiu economic întreg Doina lui Emi este între cei vii, după-cum ne anunţă
cu atât starea noastră economică îmi apare nescu. necrologul la alt loc.
mai neagră. Din ce în ce mai mult, viitorul (Va urma). I. S. ORD EAN.
economic ni-se întunecă. Decadenţa Româ- Comuna sa natală, Beriiu, a suferit
