Page 4 - Activitatea_1902_06_21

Pag. 4 A C T I V I T A T E A Nrul 21

— Cutremure de păment. In faţa 1. Metropolia Românilor ortodocşi din din Ardeal. — Opiniunea publică română. —
F E L U R I M I grozavei nenorociri cauzate de cutremurul de Ungaria şi Transilvania, studiu istoric de Mişcarea Românilor. — Simeon Bărnuţiu. —
pământ de pe Antile nu e fără de interes Dr. Ilarion Puşcariu, şi Adunarea dela Dumineca Tomii. — Pre­
lista catastrofelor mai mari, cari au fost o 2. Drepturile şi datorinţele învăţătorilor gătiri pentru adunarea cea mare. — Con-
— Un proces nu de toate zilele s’a ter­ urmare a cutremurilor de pământ. români traduse după Dr. Mihai Szabd, prin ferenţa prealabilă. — Vorbirea lui Băr­
minat nu de mult în oraşul Bruxella (capi­ Anul 79 d. Ch. înmormântarea oraşelor profesorul Eugen Zaslo. Ambele aceste opuri nuţiu. — 3/15 Maiu. — Actele adunării na­
tala Belgiei). Herculan şi Pompeii (Italia). se află în deposit în cancelaria oficiului pro­ ţionale. — Adunarea dela Pesta. — Adu­
O văduvă în etate de 19 ani, care a 1667 Cutremurul de 3 luni din Şemacha în topresbiteral gr.-or. din Orăştie spre a se narea dela Lugoj. — Dieta dela Cluj. —
trăit cu soţul său abea numai un an şi ju­ Ca ucaz; 80.000 morţi. distribui preoţilor, învăţătorilor şi altor do­ Deputăţia română la Monarchul. — Trei
mătate, a înaintat proces la tribunalul din 1692 Port Royal pe Iamaica dărîmat 3000 ritori cu preţurile originale. proclamaţiuni. — Deschiderea dietei ungare. —
Bruxella în contra unui întreprinzător sub morţi. Activitatea comisiunei regnicolare. — Chestia
cuvânt, că el a fost causa morţii bărbatului 1693 54 oraşe şi 300 sate nimicite pe insula A apărut »C artea de A u r*, sau română în parlament. — Croaţia şi Un­
ei şi a cerut ca nu numai să fie pedepsit, Sicilia; 100.000 morţi. „Luptele politice-naţionale ale Românilor de garia. — Trei adunări româneşti. — Mani­
dar totodată să îi plătească şi o sumă oare­ 1703 Yeddo în Iaponia nimicit; 200.000 sub coroana ungară11, voi. I. de T. V. P ă- feste şi decrete împărăteşti. — Acţiunea lui
care, ca răsplată pentru soţul ei. morţi. c ă ţ i a n — o bogată şi preţioasă colecţiune Kossuth. — Apel la popularitatea lui Şa-
1731 In Pichind 100.000 morţi şi Callao [Ame-
S’au ţinut patru pertractări, dar tribu­ de acte şi documente referitoare la luptele guna. — Comitetul român de pacifica-
rica-de-sud] dărîmate; 18.000 oameni
nalul n’a aflat nici un motiv, ca să-’l poată noastre politice—naţionale din trecut. ţiune. — Alte manifeste şi proclamaţiuni. —
acoperiţi de ruine.
judeca pe întreprinzătorul. La pertractarea O privire aruncată asupra cuprinsului Abzicerea împăratului Ferdinand. — In
din urmă însă acusatul prin advocatul său 1746 Lima acestui prim volum din cartea d-lui T. V. contra guvernului din Cluj. — Adunarea
i-a oferit văduvei din propria lui voinţă 5000 1755 Cutremurul din Portugalia, care a ni­ Păcăţian e de ajuns pentru a ne convinge naţională dela Sibiiu. — Românii la Mo­
de franci. Muerea însă n'a primit, fără a zis, micit în 8 minute Lisabona, 50.000 despre netăgăduita valoare ce o are cartea, narchul. — Constituţia din 4 Martie
că apelează la forul mai înalt. Chiar când morţi. şi despre indispensabila necesitate de a face (1849). — Alte petiţiuni — Proclamaţia lui
vorbea văduva mai înfocat, zicând, că cu 1797 întregul ţinut dela Santa Fă până la acest op pai te din biblioteca fie-cărui Român Csânyi. — Detronarea dinastiei. — Misiunea
5000 franci voesc a-i micşora durerea prici­ Panama sguduit de cutremure. 40.000 inteligent. lui Dragoş. — Scrisoarea, lui Butean. —
nuită din partea întreprinzătorului, acesta să morţi. Petiţiunea naţiunilor unite. — Ursoriul na-
întoarce câtră ea şi îi zice: 1812 Cutremur în Caracas [America], 12.000 Cuprinsul volum. I. e următorul: ţiunei române. — Petiţiune în favorul celor
morţi. arestaţi. — Al doilea ursoriu, adresat Mo-
— Doamnă 1 Bine ştiu, că ofertul meu Pr ef aţ ă. — I. înainte de redeştep­
1842 Insula S. Domingo, 4000 morţi. narchului. — Răspunsul lui Bach si replica
făcut numai din bunăvoinţă, e foarte puţin tare. — Introducere. — Biserica română
1859 Quitto [America] dărîmat. 5000 morţi. sub principii calvini. — Diploma leo- Românilor. — Convenţia româno-maghiat'ă. —
ca să aline durerea, dar vezi bine D-Ta, că
1868 Mai multe oraşe în Peru nimicite. poldină. — „Unirea11. — Ioan Inocenţiu Proiect de lege în chestia naţionalităţilor. —
tribunalul n'a aflat pricină, ca să fiu judecat
20.000 morţi. In chestia despărţirii hierarchice. — Recla­
şi şi eu declar cu toată sinceritatea, că nu Klein. — împăratul Iosif II. şi Românii —
1883 Cutremurul de pe insula lava [Asia] marea unei Academii de drept. — Petiţiunea
sunt vinovat, — dar dacă D-Tale nu-ţi con­ Plânsoarea clerului şi poporului iliric, —
35.000 morţi. „Suplex libellus Valachorum“. — Petiţiunea Arădanilor. — Petiţiunea Bănăţenilor. —
vine să primeşti 5000 franci, atunci îţi ofe-
1895 Cutremurul din Japonia, 21.000 Românilor din diecesa Aradului, — Rugă­ Pentru cei morţi. — Petiţiunea episcopului
resc altceva şi anume pe mine însumi. Te
morţi. Erdăly. — Ultima representaţiune a delega-
întreb dar : voeşti să mă primeşti pe mine mintea episcopilor Moga şi Lemănyi. — In
1902 [Faur] Cutremurul din Şemacha [Cau- ţiunei române. — Memorandul lui Şaguna.—
de soţ în locul celuialalt ?... chestia episcopiei neunite a Ardealului. —
caz], 2000 case dărîmate, 4000 morţi. întărirea Maghiarismului. — II. Anii redeş­ Repriviri. — III. Sub absolutism. — Zece
O tăcere adâncă; să uitau lung unul la
1902 [Maiu] Nenorocirea din Antile, peste teptării [1848—49] — Revoluţia francesă.— ani grei [1850—1859].
altul, când se ridica judele şi întreba :
50.000 morţi. Mişcarea popoarelor în Austria. — Eveni­
— Doamnă, te învoeşti la asta ? Cartea se poate procura dela autorul
mentele dela Viena. — Maghiarii la în Sibiiu [Strada Măcelarilor 34] şi costă
— Da, mă ’nvoesc, — răspunde văduva. Viena. — Cererile naţiunii maghiare. — exemplarul [50 de coaie tipărite] broşat 10
BIBLIOGRAFIE.
— Atunci vom lua protocol despre îm­ Pretensiunile Cehilor. — Pretc nsiunile na- coroane, legat în pânză 11 coroane 60 bani,
păciuire şi vă rog să subscrieţi protocolul. ţiunei croate. — Concilianţa Saşilor. — Mi­ plus porto.
Văduva e una dintre cele mai frumoase Oficiul protopresbiteral gr.-or. atrage nisterul unguresc. — Kossuth şi Croaţii. —
femei din Bruxella. atenţiunea preoţimei şi învăţătorilor tractuali Activitatea dietei maghiare.— Mişcarea Slo­
la procurarea opurilor: vacilor. — Congresul Sârbilor. — Maghiarii

„ D A C I A“ rva mstimofir., sociale ne acjn

institut de credit şi economii, societate pe acţii.
ia ftlt iads&vâffm

Reşedinţa societăţii: Orăşte (Szâszvâros, Broos).

Birourile t>uuetăţii se află în casele proprii: DExistă deja de 14 ani şi este pro-
(Strada Berăriei nr. 12 lângă posta regească). văzulă cu to t felul de m a t e r i a l
V
n e c e s a r , ca ori-care altă tipografie.
Capital social 100.000 cor.
In stitu tu l t ip o g r a fie
Operaţiunile societăţii sunt:

. «
1 <$y$g) „sJîh'inerva
A) primeşte depuneri spre fructifi­ D) Acoardă împrumuturi pe lângă
care. siguranţă hipotecară.
a) depuneri fără anunţ până la 100 E) Institue ramul de amanetare pe pe lângă că efectueşte o r i - c e c o-
cor. 5 7 SVo­ aurituri, argintării, pe lângă disposi- Ş||| m a n d e r e p e d e şi cu p r e ţ u r i mode-
ia) depuneri mai însemnate cu anunţ ţiile legale existente, procurându-şi rat e, se îngrijeşte totodată ca t o a t e
de un an cu 6% . concesiunea forului competent. a c e l e a să fie e s t e t i c l u c r a t e şi
c) depuneri făcute de biserici, şcoale, F) Cumpără şi vinde efecte pu­
corporaţiuni culturale ori cu scop blice, pe cari în cas de lipsă le poate f ăr ă erori.
de binefacere cu 6% lombarda. Până de present se bucură de sprigi-
Contribuţia erarialâ pentru su­ G) Cumpără şi vinde realităţi. nul celor mai îndepărtate oraşe. Dovadă
mele depuse se plăteşte prin institut. H) Cumpără şi vinde ori-ce lu­ aceasta despre p r o m p t i t u d i n e a şi
Regulamentul special pentru de cruri mobile. 1 a c u r a t e ţ a cu care efectueşte o r i - c e
puneri se cuprinde în li belul de de­ I) Tot felul de întreprinderi co­ l u c r a r e .
puneri. merciale şi economice, în societate
Depuneri, ridicări şi anunţări se cu alţii ori singură. Ca unica t i p o g r a f i e românească în
pot face şi prin postă şi se resol- K) Finanţează patente. acest mare comitat, se roagă de bine­
vează fără întârziere. L) Arendează şi exarăndează rea voitorul sprigin al celorlalte i n s t i t u te
B) Acoardă credite personale pe lităţi şi alte drepturi şi intreprinder- rom., precum şi al privaţilor. „
lângă cambii sau obligaţii cu cavenţi. de tot soiul. (a
C) Acoardă împrumuturi pe efecte. Direcţiunea.

„MINERVA" institut tipografiic In Orăştie.