Page 3 - Activitatea_1902_06_21

Nrul 20 A C T I V I T A T E A pag- 3.

— Pacea din A frica-de-sud după tpetrol aprins a curs pe distanţă de un mii Am reflectat mult asupra spuselor
NOUTATI fo ile striinc. Ştirile telegrafice dela şi jumătate până la oraşul Estlenborough, acelui negustor cu experienţă şi mi-am
31 Maiu anunţă: din cercuri acreditate unde a mai explodat odată, demolând trei zis că România, prin clima-i temperată
edificii mari, între cari şi un hotel.
parlamentare se adevereşte, că Balfour şi uscată, este o ţară proprie pentru
— 1)1 P etre V. lio n eff, jurnalist bul­
a comunicat deja L u n i în Casa-de-jos P e in su la M a rtin iq u e. Vulcanul creşterea păsărilor şi producţiunea ouă­
gar, care face un vr>nj pe jos împrejurul pă­
mântului, timp de 15 ani a sosit azi la Orâş- încheierea păcii prealabile. »Standard« Pelăe, care a nimicit deunăzi oraşul Saint- lor. De ce oare n’am deveni şi noi
tie. Scopul căigioriei e studiarea popoarelor, scrie: că guvernul engleza condiţionat, Pierre cu toţi locuitorii săi, îşi continuă ac­ o ţară exportătoare de ouă, pe când
tivitatea destructivă, ameninţând oraşul Forte
în deosebi a celor din Asia, Africa şi Aus­ ca generalii buri numai două— trei zile Rusia cu clima-i aspră expoartă anual
de France. Acum 3 zile vulcanul Pelăe din
tralia. Fiind în posesiunea de documente şi să se sfătuiască asupra condiţiunilor de nou s'a aprins. Ploaie de cenuşă însoţită de ouă numai prin portul Riga de pe
scrisoii de recomandaţie date de guvernul
pace şi a îndrumat pe Kitchener, că fulgere şi tunete a acoperit oraşul F o r t e de Marea-Baltică anual pentru 60,000.000
bulgar, precum şi de repi esentanţii Angliei,
neprimind încheierea păcii, să reînceapă F r a n c e , capitala insulei. După ploaia de de lei ?
Franciei şi Austriei din Sofia, călătorind fără
neamânat duşmăniile. Din Amsterdam cenuşă a urmat ploaie de petri. Locuitorii De ce oare nu am exporta şi noi
mijloace contează pe vânzarea de cărţi oraşului văetându-se au fugit din oraş.
poştale. se vesteşte, că afară de împrejurimea Viaţa lor e în fiecare moment periclitată. Pe ouă, dacă nu pentru 60 milioane anual,
cea mai restrînsă a lui Kruger şi Burii muntele Pelăe s’au deschis cratere nouă şi dar cel puţin pentru 20 milioane?.
— N ecroloage. Primim ui urătoarele anun­ europeni sunt convinşi despie apropiata lava ferbinte curge necontenit. Lava revăr- Prin exportul acestui produs s’ar
ţuri funebre : sându-se în mare a adus în ferbere şi apa
încheiere a păcii, care nu mai poate îmbogăţi pe de o parte şi agricultorul
Cu profundă durere aducem la cunoş­ mării. Două corăbii, cari voiau să debarce
dăinui decât câteva zile sau ore. şi indirect s’ar îmbogăţi şi ţara.
tinţa tuturor cunoscuţilor, că S A M O I L în port, în urma erupţiunei vulcanice au tre­
POP O VI CI U, protopresbiter onorar şi buit să părăsească grabnic portul. Oraşul Cu puţină bunăvoinţă, cu niţică
lem p estă ţi şi e x u n d ă ri. Din toate
paroch gr.-or. în pensiune, a încetat din viea- Forte de France e mereu ameninţat de cele pricepere, cred, că cu uşurinţă am
părţile ţerii se raportează despre tempestăţi
ţă, Mereuri în 28 Maiu st. n. a. c., în etate mai mari pericole. Vulcanul varsă foc şi e putea deveni o ţară exportătoare de ouă.
şi eşirea apelor, pe urma cărora câmpurile
de 71 ani, în urma unui morb greu şi înde­ într’o teribilă erupţie cu ploaie de petri. Ma­ Cari ar fi mijloacele pentru a atin­
sunt rămase devastate de sămănături, erburi
lungat, fiind împărtăşit cu Sfintele Taine. rea ferbe, aerul e plin de cenuşe. Erupţiunea
şi pometuri. Astfel se raportează din Odor- ge acest resultat?
Osemintele scumpului defunct să vor din zilele din urmă e mai groaznică ca la
heiul-secuesc că pe acolo Luni după ameazi Prin organisarea Societăţilor coo­
aşeza Sâmbătă în 31 Maiu st. n. a. c. la 2 început. Catastrofa totalei nimiciri a oraşului
a fost mare tempestate împreunată cu grin­
ore după ameazi în cimiterul bisericii gr.-or. F o r t e d e Fr a n c e devine tot mai iminentă. perative în ţară la noi am putea bine
dină, care timp de douăsprezece minute a
din Beriiu spre odichnă vecinică. La St. Pierre au fost înmormântate atinge scopul dorit.
bătut în mărimea alunelor. Asemenea şi din
Fie-’i ţărîna uşoară şi memoria bine­ până acum şese mii de cadavre. Geologii In această privinţă Danemarca ne
T i m i ş oar a, Sz e nt e s , Arad, B u d a p e s t a
cuvântată I sunt de părere, că America medie în urma
se raportează despre ploi mari, împreunate dă un exemplu sdrobitor de resultatele
Beriiu, 28 Maiu n. 1902. atâtor ferberi suterane, cari să declară în
cu furtună şi grindină, ear’ din Si get ul - binefăcătoare pe cari le-au dat Societă­
Pentru comitetul bisericii gr.-or. din eruperile vehemente ale vulcanilor, este ame­
M arm aţi ei o telegramă dto 21 Maiu spune ţile cooperative. Danemarca cu drept
Beriiu I oa n Tri f on, paroch gr.-or. ninţată cu totală pustiire.
că în urma ploilor torenţiale a exundat Tisa
cuvent, îngrijată de consecinţele funes­
şi afluenţii săi, făcând mari devastaţiuni. La
— Cu inima frântă de durere anunţăm L a m p ă d e noapte econom ică. Se te ale crizei agricole, a căutat prin or-
Nagy-Bocska valurile Tisei au dus 5000 de ia o mică butelie de formă lungăreaţă de
moartea iubitului nostru soţ respective tată ganisare de societăţi cooperative să su-
blane [lemne] de ale erariului, cum şi părţi
mos, unchiu, socru si cumnat G E O R G E sticlă albă şi curată. Se pune în lăuntru o
de case şi clădiri economice. In K Ok ă n y e s pleeze la nevenzarea produselor pă­
NI COARA, catechet si paroch gr.-or. rom. bucată de fosfor de mărimea unui bob de ma­
nişte băeţi fiind suprinşi de năvala valurilor mântului, precum grâu, etc. In ultimii
şi propr. în Deva, întâmplată Joi la 16/29-lea zăre. După-ce aţi încălzit încet butelia, astfel
s’au urcat pe arbor, unde au stat timp de ca să nu plesnească, se pune în o treime timpi consumatorii străini se plângeau
Maiu 1902, sara la 10 ore în urma unui morb
zece ore, până-ce li-au putut merge în aju­ din conţinutul ei unt de lemn de bună cali­ de reaua cualitate a ouălor produse
Jînveclvt, în anul 69-lea al vieţii şi al 48-lea al
tor părinţii. Hotarul comunei Hosszumezâ
căsătoriei sale. tate, fiert în clocote, apoi se astupă sticla de Danemarca. O mare mişcare fu or-
e întreg sub apă. Tot despre exundări mari
Cu rîvna unui apostol şi smerenie a cu îngrijire. ganisată de D. Moller şi Iorgensen în
raportează o telegramă din Nagy- Szol l os
servit Domnului 48 de ani spre binele bise- In fiecare dată când voim a ne servi
dto 20 Maiu, care spune că sunt inundate 1895. Dînşii fondară o Societate coo­
ricei şi a poporului sân iubit. de această lampă se destupă pentru-ca să
comunele Kirâlyhâza, Tekohâza, Szâszfalu, perativă de exportaţiune, ai cărei membrii
Aşează, Doamne, sufletul lui între cei pătrundă aerul. După asta se pune dopul la
Heteny, Gyula, Szirmi, Sasvâr, Fancsika şi loc şi obţinem o lumină suficientă pentru a numiţi pe vieaţâ plăteau o cotisaţiune
buni şi drepţi.
Farkasfalva, şi că foarte multe vite mari au
înmormântarea va fi Duminecă d. a. Ia urmări cu ochii minotarele unui ceasornic. de 60 centime odată pentru totdeauna.
fost luate şi duse de valurile Tisei.
3 ore. Dacă lumina s’ar stînge, e destul de a o re­ Apoi fondară societăţi locale în
Fie-’i ţSiîna uşoară şi amintirea binecu­ însufleţi destupând la moment butelia. Dacă toată ţara, ai căror membrii se legau
R esponsabilitatea c â rcim a rilo r. odaia ar fi prea rece, trebue încălzită bu­
vântată I
O curioasă afacere s’a judecat de tribunalele să procure ouă proaspete şi în cas
Deva, 16/29 Maiu 1902. telia în mâni, înainte de a-i scoate dopul. contrar, după primul avertisment, să
Văduva Maria Nicoară, soţie. August americane. Un individ care se îmbătase Experienţa a aprobat că această lampă de
groaznic într'o câr iumă, eşind afară a alu­ noapte poate dura şese luni fără să se mai plătească o amendă de 1 leu 80 bani
A. Nicoară, Romul G. Nicoară, fii. George
necat pe bordul trotuarului spărgându’şi ca­ reînoiască.
şi Florica Ciurcu, nepoţi. Lucreţia de Costa de ou recunoscut clocit. Când găoacea
pul şi din care causă muri. Văduva sa a
Nicoară, noră. George Nicoară, nepot de este murdară — deşi le este interzis
intentat un proces de daune-interese contra Luptă eu un vultur. Muncitorul
frate. Sofia Muntean m. Kovâts, cumnată. să spele ouăle — li-se face o mică
cârcimarului, făcându-’l responsabil de Gh. Cavaccea dela serv. municipal din Bră­
ila ducăndu-se cu căruţa la Lacul-Du'ce, a reţinere asupra preţului ouălor. Fie­
moartea soţului său şi ceru o foarte mare
— Subscrişii cu inima frântă de durere fost atacat de un vultur enorm, care mânca
despăgubire. care Societate posedă o marcă purtând
anunţă tuturor rudeniilor şi cunoscuţilor, că din cadaviul unui cal. Muncitorul a reuşit să
Tiibunalul i-a dat dreptate şi a făcut ucidă vulturul cu un cuţit, după o luptă de un număr distinctiv, aşa încât Societatea
prea iubita soţie, mamă, soră, cumnată
S I L V I A B A R C I A N U n. O L T E A N , foarte bine. Dacă asemenea jurisprudenţă sar aproape o jumătate de oră. Dînsul s’a ales locală (depositul central) recunoaşte cu
însă cu câteva răni pe corp şi cu hainele
după lungi şi grele suferinţe a adormit în stabili la noi, credem că ea ar fi mai folo­ sfâşiate. uşurinţă provenienţa ouălelor stricate.
Domnul Joi, la 16/29 Maiu a. c., 6 ore p. sitoare decât tot arsenalul actual de legi şi In fiecare săptămână Societăţile locale
m., în etate de 38 ani. ordonanţe pentru combaterea beţiei. E c o n o m i e întrunesc ouăle în cutii cu despărţiri,
Rămăşiţele pământeşti ale scumpei
putănd să conţină până la 1000 de
defuncte să vor aşeza spre odihnă vecinică — R eţetă econom ică pentru o beu-
Sâmbătă, la 18/31 Maiu, 3 ore p. m. — tură foarte hrănitoare pejsoanelor care su­ Prodncţianea şi comercial ca oue ouă. Toate cutiele se expedează apoi
dela casa mortuară, strada Măcelarilor Nr. feră de stomac şi pentru copii slabi, în loc la Stabilimentul Societăţi centrale.
(Urmare şi fine).
30, — în cimiteriul din suburbiul losefin, la de untură de peşte. Cu modul acesta nu numai can­
care tristă festivitate învităm pe toţi cunos­ Se ia câte o lingură mare de supă din Intt’un voiaj pe care l’am făcut, titatea ouălor s’a mărit mult, nu numai
cuţii. grăunţele următoare: grâu, porumb, orz, sunt câţiva ani, cu un mare negustor calitatea lor s’a îmbunătăţit, dar chiar
Fie-’i ţărîna uşoară şi memoria bine­ ovăs, săcară şi o lingură de tărîţe de grâu, de oue din Paris, i-am propus să vie
— consecinţă inevitabilă — preţul lor
cuvântată! puneţi-le cu două litri de apă să fiarbă, în România să-’şi cumpere produsele
s’a mărit în aceeaşi proporţiune pentru
Sibiiu, 16/29 Maiu 1902. dacă apa scade, adăogaţi alta spre a rămânea comerciului pe care-’l exercita.
Dr. Daniil P. Barcianu, soţ. Sorin, Radu, aceeaşi cantitate. După-ce se va răci, se stre­ marele bine al membrilor Societăţi.
Mi-a răspuns, că România, pe care
Andreiu, Achil, Lavinia şi Silvia, fii şi fiice. coară printr’o sîtă ; obţinem un lichid cam Cifrele următoare arată prosperi­
o cunoaştea de altfel, nu întruneşte
Familiile: Barcianu, Olteanu, de Lacotte, gălbui cu un gust foarte plăcut şi foarte hră­ tatea procedeului întrebuinţat.
nici una din condiţiunile necesare aces­
Giuriade, fraţi, surori, cumnaţi şi cumnate. nitor ; aceasta poate înlocui întru câtva un­
tui comerciu. Nr. Nr. ^ OuS exportate
tura de peşte pentru copii slabi. Se dă per­ Societăţilor locale Aderenţilor Kilogr.
— Corpul profesoral şi superioritatea dela soanelor adulte dela trei la patru păhară pe Pentru-ca acest comerciu să reu­ 1895 . . . 6 . . . 2.000 . . . 78.800
seminarul teologic archidiecesan din Blaj zi, curat sau cu lapte. Trebue să se prepare şească, îmi zicea acel negustor, se cer 1896 . . . 260 . . . 14.000 . . . 698.540
1897 . . . 320 . . . 16.000 . . . 1,297.290
anunţă adormirea în Domnul a iubitului lor în mică cantitate, spre a nu fermenta. urînătoarele condiţiuni:
1898 . . . 340 . . . 18.000 . . . 1,646.570
superior şi coleg B A S I L I U R A Ţ I U , fost 1) Câ în anume localităţi (tîrguri) 1899 . . . 365 . . . 22.000 . . . 2,189.980
vicariu foraneu gr.-cat. la Făgăraş, rector şi R xp lo sie u ria şă . La gara Sheraden situate în apropierea gărilor să găsească
profesor seminarial, asesor consistorial etc. pe linia căii ferate Fort-Vairă — Chicago la anumite zile cuantităţi considerabile Valoarea produsului ultimului an
întâmplată, după suferinţe îndelungate, în [America] în cursul arangierii vagoanelor 1899 s’a ridicat la cifra de 22.000.000
Sighişoara azi după ameazi la 3 ore, în anul a explodat o mare cuantitate de petiol, în­ de ouă. lei, a 5 bani bucata *).
al 65-lea al etăţii şi al 32-lea al preoţiei sale, cărcat pe mai multe vagoane. Pe urma ex- 2) Că toate ouăle să fie proaspete, Cu mijlocul Societăţilor coopera­
fiind deja pregătit cu sf. Sacramente ale mu­ plosiei douăzeci oameni au fost ucişi, o sută căci dacă unul se găseşte stricat se tive, Danemarca, din produsul untului
ribunzilor. cincizeci au fost răniţi de moarte, ear’ alţi compromite pentru totdeauna comerciul şi al ouălor a exportat în ultimii ani
Osâmintele iubitului adormit în Dom­ mulţi au scăpat cu răniri mai puţin pericu­ de oue al acelei ţări exportatoare. Cu
nul să vor aşeza în 3 Iunie la 3 ore p. m. loase. Vagoanele din urmă au buit pe cele cât cantitatea de ouă este mai con- pentru mai bine de 190.000.000 lei,
în cimiterul gr.-cat. din loc. explodate, prin ce au provocat aprinderea siderabilă, cu atât transacţiunile (schim­ jumătate din exportul ţării româneşti.
Blaj, la 1 Iunie 1902. petroleului ; flăcările, cari băteau până la burile) sunt mai lesnicioase şi mai nu- {„Jurn. Societ. Centrale Agrie.“ ) C. II. Teodorachy.
Rugaţi-vă pentru sufletul celui-ce atâta înălţime de douăzeci metri, au făcut să ex­
şi-a iubit biserica şi neamul său. plodeze şi celelalte vagoane şi întreagă gara măroase. — Comerciul ouălor cere «Journal d’Agriculture pratique,« Nr. 33, pag.
a fost cuprinsă în potop de văpaie. Riul de cea mai riguroasă onestitate. 218, 1901,