Page 2 - Activitatea_1902_09_35

Pag. 2. A C T I V I T A T E A Nrul 35 •

Adevărul e isvorul puterii de vi­ Se ne închinăm şi noi acestei mari vin sub ateagurile sale. Ridicarea aceasta ca remuneraţie unui bărbat cu influinţă la
eaţă, focul care ne aprinde curagiul, scu­ puteri! Să arborăm pe toate terenele se face prin propagarea eternului fru­ alegere, pentru care sumă mai târziu Măne­
tul care ne apără lucrarea, farmecul activităţii noastre steagul adevărului. mos, acărui temelie este — adevărul. guţiu a făcut proces.
care atrage apreţiarea obştei şi cuvântul Şi sub steagul acesta să enunţăm drept * Ajuns protopop nisuinţa lui principală
se vede a fi fost să-’şi facă avere, spre care
care ne deşteaptă conştiinţa mândriei. credeu al nostru, că numai acela este Vă salut, domnilor şi doamnelor!
scop s’a vîrît şi agent al «Albinei». In jos,
Priviţi cât de senin se presintă ’n un om de valoare, care propagă ade­ Şi deschid adunarea generală. tiranul cel mai neîmpăcat, dovadă arătarea
lume omul inspirat de adevăr! Faţa vărul ; numai un astfel de om poate fi credincioşilor din Murăs-Sângiorgiu, cari s’au
lui e radioasă, ţinuta-i deamnă. El nu un respectabil cap de familie, un vred­ plâns, că cu revolverul în mână i a alungat
şovăe, căci are fixată credinţa sa; nu nic luptător al căuşelor publice, un va­ DESTITUIREA PROTOPOPULUI din curtea parochială, când aceştia au cerut
admiterea parochului lor la funcţie, în sus
se ’ncurcă, căci nu trebue să născocească; loros om de ştiinţă şi un bun artist. Nicolau Maneguţiu.
nu tremură, căci nu se teme de ni­ Dacă pe toate terenele vieţii noas­ faţă cu unii lirguşitori, faţă cu alţii impertinent.
Pus în cercetare disciplinară pentru a-
meni. Cu fruntea ridicată, el stă ne­ tre numai acela poate fi un om meri-
După cele publicate în o parte a zia­ busuri grave şi malversaţiuni de bani publici,
clintit; atacuri nu-1 doboară, ură r.u-1 tos, care serveşte adevărul, — cu atât
risticei noastre, dar’ mai ales în ziarele streine încă în şedinţa plenară din August 1897, sub
striveşte, invidie nu-1 nimiceşte. El pri­ mai vertos avem să pretindem postu­ în mod tendenţios de a seduce opiniunea presidiul răposatului metropolit Miron, s’a
veşte toate nepăsător, sigur de învingere. latul acesta dela cei-ce vreau să treacă publică, publicul nostru va fi aşteptat de bună decretat suspensiunea lui dela oficiu. Acea
Cât de fericit este un astfel de drept representanţi ai noştri în arte, samă să afle şi din jurnalul acesta, ori din sentenţă atunci nu s’a executat parte din
om! Vieaţa lui se străcoară în linişte, căci ei au să ne reproducă sufletul,,cu­ alt isvor autentic adevărata stare a lucrului; causă, că asupra lui Măneguţiu intraseră, parte
şi dacă noi am întârziat cu informaţiunile întrau acusaţiuni nouă, cari earăşi trebuiau
gânduri posomorite nu i încreţesc frun­ getarea şi tot ce avem mai intim.
noastre exacte şi autentice, causa îşi află ex­ cercetate, parte pentru-că în urma admonieri-
tea, griji supărătoare nu-i tulbură se­ Să ridice dar în inimile lor altar
plicarea în împrejurarea, că destituitul proto­ lor ce se dedeau dela locul competent, la
ninul cugetării, mulţumirea siguranţei adevărului toţi aceia, cari simt în cererii, pop a înaintat protest contra decisului con- consistor erau şi oameni de-aceia, cari mai
îl face vesel. Sărac, el se simte bogat; lor arzend focul sacru al creării artis­ sistoriului archidiecesan la consistoriul metro­ sperau îndreptarea lui. Se vede însă, că şi la
mic, îi pare că este mare; slab, se crede tice. Adevărul să le fie tarul. Să nu politan, care întrunindu-se în zilele trecute, Măneguţiu s’a adeverit proverbul: «lupul
puternic. vază, să nu auză, să nu simtă, să nu am crezut, că cu o cale să putem comunica îşi schimbă părul, dar’ nu şi năravul*.
şi verdictul acestui for suprem bisericesc. Arătările contra lui despre abusurile ce
Starea aceasta sufletească se o- telcuiasă decât ce-i adevărat. Numai
Mai înainte de toate onoratul public să le săvîrşia în nefericitul tract al M.-Oşorheiu-
glindează prin entusiastele versuri ale acesta e vrednic de ei, numai acesta lui devenind tot mai dese, consistoriul înainte
iee la cunoştinţă, că N. Măneguţiu a fost des­
profundului nostru Eminescu.- are dreptul să-’şi reclame loc în lumea tituit în virtutea unui proces disciplinar, pus cu trei ani, — ear’ nu cum se zice, după a-
artelor. în curgere contra lui, înainte de aceasta cu pariţia pamfletului, — pe timpul vacanţei
Sunt numai mândru, mândru că pot fi scaunului archiepiscopesc, a reluat firul pro­
Dacă activitatea noastră artistică cinci ani, şi aserţiunea, că consistorul archi­
Aşa cum alţii nu-s. Ei slabi, eu tare; cesului lui disciplinar dela 1897.
va produce numai un grăunte de ade­ diecesan a comis act de răsbunare contra
Ei mint — eu adevărul spun, protop. Măneguţiu pentru broşura-pamflet Dela publicarea sentinţii şi până asi: zi
Căci nu mă tem de ale lui urmări. văr, lumea ne va observa şi are să
publicată în luna lui Iulie, este neadevărată, au mai întrat vre-o 30 de arătări pentru înstrei-
stea de vorbă cu noi, ca să ne pu­
E mândru poetul şi se crede mai precum se va vedea din cele ce urmează. nări de bani publici, pentru jurăminte strîmbe
tem afirma idiomul. şi pentru alte fărădelegi, cari nu se pot spune.
tare decât alţii, căci aceia n’au curagiul Archivul consistorial este deplină dovadă,
Stabilirea adevărului însă trebue să că încă în anul 1886 fiind paroch în Poiana- Procesul s’a purtat după toate formele,
a spune adevărul şi mint, dar el îl poate
se facă cu multă băgare de seamă, căci Sibiiului, Măneguţiu a fost suspins dela ofi­ fâcându-se mai întâiu cercetările de lipsă la
mărturisi, căci nu se teme de urmări. faţa locului, şi constatându-se mulţime de
nu toate ce par adevărate sunt aceleaşi ciu pentru lucruri pe cari, om ce se respectă,
A spune adevărul, este dar o vir­ nu le poate pune pe hârtie, ear’ publicarea abusuri, brutalităţi şi malversaţiuni, pe basa
în realitate; multe n’au decât aparinţa
tute, o tărie, un titlu de mândrie, — acestor lucruri s’ar putea face numai dacă acestora fiscalul consistorial a făcut acusa,
amăgitoare, altele au criterul adevărului, Maneguţiu răspunsul, cela replica, acesta du­
căci numai acela cutează să-’l profeseze, le lipseşte însă valoarea morală. am fi constrînşi. Decisul acesta de suspen-
siune s’a adus sub presidiul actualului epis­ plica, până ce a urmat sentenţă de destituire
care are un caracter nepătat, care nu din Iunie a. c., lăsându-’i-se dreptul de ape-
Artistul are să fie condus de un cop al Caransebeşului, pe atunci vicar archie-
se teme de nimic. piscopesc, Nicolae Popea. Simulând îndrep­ laţiune extra dominium la consistoriul me­
sentiment estetic, care să-i determine
Cel-ce nu spune adevărul, este un fantasia, arătându-i ce poate şi ce nu tare câţiva ani, In mare lipsă de alţi concu­ tropolitan, de care s’a şi folosit prin protes­
om slab, lipsit de propria voinţă, de poate să reproducă. El are să exa­ renţi, a fost instituit administrator protopopesc tul înaintat.
Dovada cea mai eclatantă despre vino­
compătimit. El sau voeşte a seduce mineze toate cu deamănuntul, să le în Murăş-Oşorheiu. înainte de a eşi din pa- văţia lui şi despre purcederea corectă a con-
rochie a stors dela colegii sei parochi din
pe alţii sau nu cutează a fi sincer, căci supună unei critici riguroase şi să nu Poiana, nişte înscrisuri prin cari a intenţionat sistoriului archidiecesan e şi faptul, că supre­
are la activul său păcate cari îl opresc. a-şi asigura pe lângă venitele din Murăş- mul nostru for metropolitan, constătător în
ne dea decât rodul acestui studiu. Nu
Omul cinstit nu minte. In fami­ numai are dreptul acesta, dar i-se şi Oşorheiu şi cele din Poiana. Din transacţia majoritate din membrii din diecesele sufra-
lie şi în vieaţa publică, el mărturiseşte impune. întocmai cum în vieaţă nu aceasta nepermisă s’a născut între el şi pa- gane, a Aradului şi Caransebeşului, în frunte
cu Prea Sfinţitul Domn Episcop Nicolae Popea
vecinie adevărul. Nimic nu-’l abate, toţi oamenii pot să fie primiţi în o bu­ rochii seduşi proces, care s’a terminat numai
anii trecuţi la Curia regească, în favorul pa­ în unanimitate a respins protestul.
nici glorie, nici bani, nici persecuţiune. nă societate şi nu toate faptele se pot rodiilor năpăstuiţi, fiind el respins cu preten- Din toate câte s’au scris in această odioasă
Numai acele familii sunt fericite, reproduce în publicitate, căci bunul siunea sa, dar’ causând sărmanilor parochi, chestiune unicul adevăr e numai faptul, că la
numai acele popoare au viitor, în frun­ simţ s’ar revolta: astfel şi pe terenul cu copii la şcoală, spese enorme. Acest act luarea oficiului dela el, exmişii consistoriali
tea cărora stau bărbaţi pătrunşi de ade­ artelor numai aceea se poate representa, ruşinos şi condamnabil numai un Măneguţiu au fost siliţi a se folosi de asistenţa orga­
a fost în stare să-’l facă. Despre abusurile nelor civile, însă şi aceasta numai din motivul
văr; căci aceştia sunt oameni cu carac- ce bunul gust aproabă.
săvîrşite de el cu ocasiunea alegerii de pro­ că Măneguţiu la publicarea sentenţei a de­
tăr curat, cari cultivând adevărul, să­ Arta, ca răspânditoarea bunului
topop, ajunse la cunoştinţă numai după în­ clarat categoric, că el nu cunoaşte consistoi iu,
desc în neamul lor o putere morală şi gust, nu se poate coborî în noroiu, —■ tărire, deocamdată amintim numai procesul şi nici un fel de autoritate bisericească, şi
reală, puterea cea mai tare. ci are să aredice la sine pe toţi cei-ce despre suma de 500 fl. dată, precum se zice, nici nu se supune aceleia.

JFOIŞOARA__ teau bombe şi multă moarte tăceau în ar­ Toţi îl lăudau, toţi îl respectau, căci unde îi părea, că aude glasul falnic al lui
fusese lupta mai înverşunată, acolo îl găseau Mirabeau, îi părea, că vede regimentele din
mata franceză.
* Se părea peste putinţă să fie luat, când bătându-’şi toba şi strigând pe luptători. Marseille sosind la Paris cu steaguri şi cu
*
în culmea desperării sosi Napoleon cu stea­ * * tunuri, apoi câmpul de luptă, pe Germani,
TOBOŞARUL gul în mână. Trecuse multă vreme de atunci. Fran­ Englezi şi Ruşi luptându-se de moarte şi în
î cia avu multe răsboaie, trecu prin multe şi sfîrşit căzând toţi, sub înfricoşatele tunuri şi
DELA — »Grenadiri înainte», zise el şi grena- prin mari schimbări. Intr’o vreme ajunse arme ale strălucitului împărat francez.
dirii plecară.
PODUL ARCOLE imperiu şi ca un soare strălucea gloria nou­ Mai târziu gândi la el, când era pe
Şi pe când se făcea noua încercare, un
lui împărat Napoleon în toate părţile. Eu­ câmpul de luptă în Italia, când bătea toba
mic toboşar atrăgea atenţiunea tuturor. îna­
ropa întreagă ducea groaza lui. la podul dela Arcole, când fii decorat de
inta cu curaj spre pod şi neîncetat bătea
In Francia trăia Napoleon Bonaparte, Dar’ câţi-va ani în urmă, căzh puternicul generalul şi lăudat în toate părţile. Da, aşa
toba. Striga, chema soldaţii, le vorbea de
strălucitul general, consul şi mai târziu îm­ imperiu şi marele monarch, se schimba totul era atunci I Dar din vremurile acelea multă
datoria lor, să învingă pe duşmani şi să scape
părat francez. şi muriră prin răsboaie zeci de mii de Fran­ apă a trecut pe Seina şi multe, foarte multe
ţara. Şi din ce vorbea, din ce striga, se în­
Se decisese campania împotriva Austriei cezi. Dar’ toboşarul dela podul Arcole, mi­ s’au schimbat 1.. Acum e uitat de toţi, s’au
sufleţea tot mai mult; ear’ la chemările lui
şi trupe întregi plecau din Francia cântând cul toboşar lăudat şi decorat, mai trăia încă! uitat lucrurile vechi şi... cine mai gândeşte
şiruri întregi plecau însufleţite.
înflăcărată «Marseillaisă» şi purtând steagu­ Intr’o zi, multă vreme în urmă, după la el f A îmbătrânit, e slab, căzut şi singur şi în
Lupta era îngrozitoare. Se auzeau răc­
rile glorioase, tricolorul falnic, pe care cu întâmplarea atâtor schimbări, micul toboşar curând o să moară.......Nejelit de nimeni, arun­
nete şi strigăte în toate părţile, se auzea micul
glorie îl ducea strălucitul Corsican în toate era la preumblate, gârbovit de ani, cărunt, cat cine ştie unde... căci cine o să plângă, ori să
toboşar încurajând neîncetat pe cei din jurul
părţile. slăbit. Şi cum trecea liniştit pe stradele Pa­ îngrijească pe un biet bătrân ? Oare n’ar fi fost
lui, în vreme-ce toba îi răsuna mereu.
Câmpul de luptă era în Italia. risului, pe stradele acelea strălucite şi pline mai bine, gândi el atunci, să nu fi fost soldat,
Ajunşi acolo, după câtă-va vreme lup­ Şi.... iată, încă o sforţare şi steagul fran­ de lume, îşi aduse aminte într’un rînd de să-’mi fi luciat ogorul meu, să fi avut acuma
tele se începură. Răsunau trîmbiţele, sunau cez era pe podi In locul tunurilor răsuna tinereţea lui, de vremurile trecute. soţie, copii, cari să mă îngrijească la bă­
dobele, sgomote de arme şi strigăte de des­ acum sgomotoasa «Marseillaisă», steagurile Şi-i veni în minte atunci tot ceea-ce se trâneţe?... Ce dumnezeiască pace şi linişte
perare umpleau văzduhul, iar’ pe deasupra se desfăşurau pretutindeni şi strigăte de bu­ întâmplase în ţara lui în vremea, când era ar fi fost acum în sufletul meu I
sburau cârduri întregi de corbi flămânzi. curie, de triumf, se auzeau în toate părţile! tînăr, când era soldat şi când fu martor şi Şiroaie de lacrimi se vedeau lucind pe
Napoleon voia să ia podul dela Arcole, Şi de astă-dată eşise Napoleon învingător, luă parte la atâtea evenimente mari şi în­ faţa lui trasă, îmbătrânită, gândind la aceste
care sta ca o pedecă în cale-i şi a cărui şi de astă-dată făcuse el minuni de vitejie. semnate. Gândi la întreaga revoluţie, aşa lucruri.
ocupare avea să decidă lupta. Dar podul Micul toboşar fu atunci glorificat, gene­ de mare şi de îngrozitoare, apoi la moartea Dar’ nu se opii. Merse mereu înainte,
era apărat bine şi era greu de luat. In tot ralul îl decoiâ, îl lăudă în faţa tuturor, ear’ regelui Ludovic XVI, la cele din urmă cu­ pe lângă zidirile gigantice, pe stradele lungi
chipul se încercase ocuparea lui, însă tot­ despre faptele lui' ducându-se vestea până vinte ale lui, la Napoleon, la proclamarea şi sgomotoase, prin mulţimea parisiană. Şi
deauna aceste încercări rămaseră fără resultat I în Francia, fu luat ca soldat model şi nu­ imperiului şi la atâtea şi atâtea amintiri din după câtă-va vreme ajunse într’un loc, unde
Căci de sus, de pe pod, neîncetat se trimi­ mele şi faptele lui se găseau în toate ziarele. luptele în care fusese el. o frumoasă şi atrăgătoare privelişte i-se des-