Page 3 - Activitatea_1902_09_35

Nrul 35 A C T I V I T A T E A Pag- 3.

Chiar şi numai aceste câteva momente încredere a fost, observându-i purtarea abusivă, telor scumpului mort se va face în 9 Sept. — poate în stare trează — cari sunt
ne arată pe omul păcătos şi decăzut, omul încă înainte cu 2—3 ani l-a lipsit de încre­ st. n. 1902. la 5 ore p. m., după ritul bise­ îndeobşte cunoscuţi ca beţivi.
orgolios, fără inimă, fără suflet, pe care bise­ derea şi de dreptul de agentură. ricii rom. ortodoxe, în cimiterul rom. ort. După statistica făcută într’un an, s’a
rica l-a adăpostit la smul ei, şi l-a ridicat la din loc. Beiuş, la 8 Sept. n. 1902. Să-.i fie găsit, că în Germania, în 120 de închi­
treapta înaltă şi distinsă. Am reprodus în întregitatea sa pri­ somnul lin şi memoria binecuvântată! Văd. sori, între cei 32.837 de deţinuţi, a-
Dar’ faptica lui vinovăţie ni-o arată şi Paul Papp născ. Gizela Erdâlyi, ca soţie.
mul din „T. R.“, convinşi fiind, că cele
propria lui recunoştinţă. Ca să scape adecă Dr. Ioan Papp, Gizela Papp, Amalia Papp şi proape 15.000 au făcut crima lor în
desluşite în firul acestui articlu sunt
de procesele criminale el însuşi a cerut prin Nina Papp ca fiiu şi fice. Maria Papp măr. stare de beţie.
întemeiate pe lucruri faptice.
advocatul său, Dr. Sebess din M.-Vâsărhely, Novac, ca soră. Ştefan Novac, Ioan Erdâlyi Şi iarăşi e dovedit, că în cele mai
Am mai zis încă odată, că numai
ca să-i dee consistorul voie să restitue toţi jun., Vasiliu Erdâlyi şi Etelca Erdâlyi, ca multe state civilisate ale lumii, 20—40
într’atâta ne pare cam energică ho-
banii oficioşi înstrăinaţi prin el. cumnaţi, resp. cumnată şi familiile lor.
tărîrea Ven. Consistor faţă de Nicolau procente dintre bărbaţii nebuni, ajunşi
Cu toate acestea este de mirat, că acel
Măneguţ, întrucât caşul stă ca unic în în casele de sănătate, îşi datoresc gro­
Măneguţiu, care în pamfletul său insultă nu — »A g r ic o la «, însoţire economică de
ambele biserici, deşi unii preoţi, uitân- magazin şi anticipaţii şi-a început activitatea zava lor soarte alcoholului.
numai persoane, ci însăşi biserica sa, cum
du-şi de superioritatea eclesiastică, co­
n’a insultat’o nimenea de când există; e de în piaţa din Hunedoara. C a n c e l a r i a înso­ Mai adăugăm, că o mare parte din­
mit cele mai flagrante ofense la adresa
mirat, cum acelaşi Măneguţiu mai cearcă a ţirii se află în piaţă : casele Doamnei văd. tre divorţuri — în Danemarca 25 pro­
consistorului şi capului bisericesc.
se susţinea chiar cu puterea, şi prin proteste Popoviciu. M a g a z i n u l însoţirii se află în cente — sunt o urmare a certelor în
Avem cunoştinţă, că un învăţător,
la Metropolie, într’o biserică atât de grav in­ piaţă: casele Mâtyâsffy. î n s o ţ i r e a «Agri­
de altcum nemernic în ale chemării sale, beţie. Tot aşa sinuciderile (în Anglia 30
sultată prin el însuşi. Dar’ şi mai de mirat c o l a » cumpără şi vinde producte agricole,
umflat în pene, a lansat mai zilele tre­ la sută, în Rusia 40) sunt făptuite de
e ingratitudinea acelui om faţă de biserica cu deosebire : grâu, cucuruz, ovăs, tărîţe, etc.
cute o veste cât se poate de com­ b u c a t e pe credit [pe aşteptare]. beţivi, ori de copii din părinţi stricaţi
sa, care l-a crescut cu prescură, şi căreia la V i n d e
promiţătoare faţă de Ven. Consistor
primirea darului i-a jurat credinţă şi subor- Acoardă avansuri pe bucate, efecte şi preţi­ de beuturâ.
afirmând, că unui preot, vestit pe te­
dinaţiune până la moarte. oase (giuvaericale). P r i m e ş t e aurării şi ar­ 3.
Deci nu răsbunarea, ci pedeapsa meri­ renul ziaristic, i-s’ar fi falsificat atare gintării în afaceri de lombard şi ia acope­ Ministrul Everett al Statelor Unite
tată l-a ajuns pe acest nefericit om, şi sperăm ce document referitor la persoana sa. rire de conturi-cocurente. P r i m e ş t e de­ din America-de-Nord, zice într’un ra­
că superioritatea bisericească nu se va opri Oare atare învăţător guraliv şi preot puneri spre fructificare cu 6%• [Darea o plă­
port al seu: »In Statele-Unite, numai
aici, ci îl va şti înfrâna şi pentru pamfletul răsvrâtitor contra mai marilor săi nu teşte institutul]. M i j l o c e ş t e Împrumuturi
în zece ani, dela 1860— 1870, consu­
cu care a insultat biserica şi autorităţile ei, ar fi consult a să trage la răspundere ?! de bani pe amortisaţie. M i j l o c e ş t e asigu­
şi mai ales blasfemiând pe unul din cei mai Noi suntem de părerea acelui Neamţ, rări pe vieaţă şi contra focului. V i n d e u- mul beuturilor alcoholice a stors din po­
veneraţi şi mai aprigi apărători ai bisericei care a zis: „Gleiches Recht fur Alle“. nelte şi maş ni agricole chiar şi pe plătiri în por un bir direct de trei miliarde şi
noastre, pe s-tul ierarch Nicolae, întitulându-şi rate. In sfirşit, îngrijeşte ori-ce afaceri co­ un bir indirect de 600 milioane de do­
pamfletul de almanah cu numele acestui merciale, de intermediare. lari. Beutura într’aceşti zece ani a ni­
sfânt. A v i s micit 300.000 de bărbaţi in spitale, a
Iată starea faptică a acestei odioase ches­ — D e la „ A so c ia ţiu n e “. Membrii co­
tiuni, provocată de faptele păcătoase ale lui pentru adunarea generală a «Asociaţiunii». mitetului central al «Asociaţiunii» au ţinut dus 100.000 de copii în asiluri şi or­
Măneguţiu, şi care numai cu vădită rea in­ Se aduce la cunoştinţa On. Public, că Vineri în 5 Sept. n. 1902, o conferenţă, în felinate, şi cel puţin 150 000 de oameni
tenţie de a lovi şi mai tare în biserică s’a in Oraviţa fiind puţine hotele, oaspeţii, cari care au stabilit timpul plecării lor la adun. i-a dus în temniţă şi ocnă, a pricinuit
susţinut si de unii binevoitori ai lui de acu­ vor lua parte la adunarea gen. din 14 şi 15 generală, care se va ţinea în Oraviţa la 14 pe puţin 2000 de sinucideri, a causat
ma, şi anume de aceia, cari încă în anul Septemvrie a. c. vor fi în parta mare încuar- şi 15 Sept. a. c. Membrii comitetului central o pierdere de vre-o 50 milioane de lei
1894 au purtat în ziarul >Tribuna«, — preste tiraţi în case private. vor pleca din Sibiiu, Vineri la 12 Sept. a. c.,
care pe atunci ei erau stăpâni, — violentă Toţi cei-ce doresc a participa la adun. cu trenul de dimineaţa şi vor sosi seara la prin incendii puse anume şi prin bătăi
campaniă in contra protopresbiterului Mane- amintită sunt în urmare poftiţi, conform pro­ Timişoara. Aici vor sta peste noapte şi vor şi răniri, a lăsat văduve peste 30.000
guţiu. Dintră alţi mulţi articoli publicaţi con­ gramului dtja publicat, de a se insinua fără pleca apoi Sâmbătă dimineaţa la orele 6, de neveste şi peste un milion de copii
tra lui amintim unul întitulat tun protopop amînare la adresa institutului «Oraviţiana». spre Oraviţa, unde vor sosi la orele 11 a. i-a lăsat orfani«.
nevrednic«, în care Măneguţiu e descris în Trenul soseşte la Oraviţa, de 3 ori pe m., sub conducerea presidentului «Asocia­ Acestea, în America, unde oamenii
modul cel mai josnic. Aici s’ar potrivi ve­ zi şi anume: la oarele Î l 1/, a. m., la 71/t ţiunii», dl Alexandru Mocsonyi şi însoţiţi de sunt mai cumpătaţi. Dacă s’ar face o sta­
chiul proverb popoial: «spune-mi cu cine te seara şi 1 oră noaptea. Se recomandă On. delegaţii despărţămintelor, cari vor fi repre-
însoţeşti, ca să-ţi spun cine eşti«. Din aces­ oaspeţii să nisuiască a sosi cu vre-unul din sentate la adunarea generală. tistică de acest fel în Europa, cifrele ar
tea ori-cine poate vedea, că încă mai de mult cele două trenuri de cu ziuă, căci încuartira- fi cu mult mai înspăimântătoare. Şi să
starea psihică a lui Măneguţiu era Îngrijitoare. rea cu greu se poate efectul noaptea în case — C u in im a la d re a p ta . Un ficioraş nu uităm, că asta este cea mai mică
Dovadă despre aceasta e chiar şi împreju­ private. ţăran din Oberlieblich, cu numele Emil Rich- parte a ticăloşiei, care e vădită în ci­
rarea, că la adunarea generală a Asociaţiunei Bilete pentru banchet se vor extrada nu­ ter, fiind călcat de un biciclu, a murit în urma frele statisticei. Dela primul păhar până
din 1896 ţinută la Blaj, de unde sunt eschise mai acelor persoane, care se vor insinua nu­ contusiunilor îndurate. La secţionare s’a con­
la nebunie furioasă şi crimă, până la
cestiunile confesionale, a făcut bizara pro­ mai decât tot la adresa inst. >Oraviţiana». statat, că răposatul avea invers părţile interne
disperare şi sinucidere sunt mii şi mii
punere, ca să treacă toţi uniţii dela biserica ale trupului: plumâna stângă o avea la dreapta,
Comitetul arangiator.
lor la biserica noastră, fiind aceasta mai bună cea dreaptă la stânga, inima la dreapta, etc. de trepte ale ticăloşiei. Numai cine a
de cât a lor, ear’ acum în pamfletul său cu­ Acest rar fenomen fisiologic în limba ştien- decăzut cu totul, e înregistrat în statis­
noscut afirmă contrarul, că adecă în biserica ţifică medicală se numeşte «situs inversus tică. Dar’ câţi nu mor de oftică, de
noastră nu ar fi nimica bun, lucru ce ar putea NOUTĂTI viscerum». boale de stomac, de câte şi mai câte,
>
proveni numai dela un candidat pentru casa
din causa beţiei, şi pe aceştia statistica
alienaţilor.
Am mai putea aminti şi alte multe ca­ — D ire c to r a l fild a lei „ A lb ln a “. Di­ Urmările alcoholului. nu-’i are în vedere. Câţi nu se umplu
şuri, din cari publicul să se convingă şi mai rectorul filialei din Braşov ai institutului de de boale lumeşti, şi cine îi ştie? Să nu
bine de starea lui psihică şi morală. Ne res- credit şi economii «Albina» Nicolae Petra- uităm apoi, că fiecare dintre aceşti ti­
trîngem de astădată încă la faptul, că insti­ Petrescu, cu 1 Ianuarie 1903 fiind trecut la î. căloşi, nimiceşte fericirea şi sănătatea
tutul »Albina», al cărei agent şi bărbat de pensie, direcţiunea «Albinei» a numit direc­ E lucru dovedit, că necumpătul
tor al filialei pe Dr. Nicolae Vecerdea, secre- beuturilor alcoholice dă naştere unei în­ altora. Câtă fericire familiară distrusă,
tariul institutului. Totodată pentru serviciile câte lacrimi nevinovate, cât amar şi câtă
fâşurâ înaintea ochilor lui. O zidire măreaţă, tregi armate de boale, şi, că nici un or­
prestate timp de peste 30 de ani, a exprimat grije, câtă durere sufletească înăbuşită,
tainicul Pantheon stetea înaintea lui în în­ gan al corpului nostru nu rămâne ne­
d-lui Petrescu mulţumită şi recunoştinţă. şi toate acestea n’ajung în biurourile
treaga lui strălucire, par’că voia să-i spună,
atacat de nimicitoarea putere a alcoholu­
să-i vorbească despre gloria trecutului.... statisticei.
— JB icicliştii d in O ră ştie arangiază lui. Medicii englezi susţin, că jumătate
Toboşarul se opri. Uite, îşi zise el, 4.
Sâmbătă în 13 Septemvrie 1902 în sala ho­ din boalele ce bântue în lume, îşi au
acolo sus, pe giganticul front, atâtea statue, Noi muncim, noi din cei Europa
telului «Transsylvania» un curs artistic fi
atâtea nume.... Uite, tocmai deasupra, stă originea în alcohol. Mai toţi medicii sunt cea cultă, aproape numai pentru alcohol!
variat, împreunat cu dans, la care prin aceasta
scris cu litere mari de aur: «Francia recu­ uniţi în părerea, că multe din aceste Sunt ţinuturi în Europa, în care un
invită Comitetul. Or d i n e a : Seara, punct 8
noscătoare... oamenilor mari». Şi eu, singur, boale provenite din alcohol, mai cu seamă
ore curs variat. Seara, punct 8 şi 45 minute sfert din cerealele cultivate se întrebuin­
părăsit de toţi, slab, bătrân !.... cele »nervoase« — dela cea mai simplă
curs artistic, după care urmează dans. Dumi­ ţează pentru alcohol. In Boemia, cât vezi
Dar atunci un cunoscut trecu pe lângă el.
necă, In 14, după ameazi la 3 ore [la timp »nervositate« şi migrenă, până la cea cu ochii, în unele părţi, e numai he-
— »Vezi, prietine, îi zise, vezi ce-i soartea,
favorabil] corso de flori prin stradele princi­ mai pronunţată nebunie — sunt boale
vezi ce-i norocul? Uită-te sus, lângă Napo­ meiu. Ce fae din el? Bere. Dincolo, cât
pale ale oraşului şi piaţa mare. Preţurile de ce se moştenesc. S’a constatat, că din­
leon, vezi o statuă ?« vezi cu ochii, numai orz. Ce fac din el?
intrare: de persoană 1 cor. 60 fii., de familie
Bătrânul toboşar ridică ochii în sus, la tre 300 copii idioţi, ai căror părinţi au Bere. Cât pământ întrebuinţat, numai ca
până la trei persoane 3 coroane, mai în sus
Napoleon şi .... Dumnezeule, ce minune! El fost cercetaţi în privinţa sănătăţii şi a
4 cor., o loge 8 cor. Bilete înainte se pot să scoată otravă din el! Şi se plâng
văzh lângă statua lui Napoleon, statua unui felului lor de traiu, s’au găsit 145 cu
cumpăra dela dl Gustav Zobel, comerciant şi oamenii, că n’au pâne.
mic toboşar, cu căutătura aprigă, cu chipiul
la dl H. Graef librar, ear' seara la cassă. părinţi, cari erau beţivi. Să zicem, că numai Vio din pă­
dat pe ceafă, cu mânile ridicate, ca şi când
ar lovi cu înverşunare toba.... Şi atunci se 2 . mântul cultivat în Europa, e destinat
— N ecrolog. Subscrişii sdrobiţi de du­
recunoscu... eia el.... el, toboşarul dela Ar- Tot aşa e dovedită legătura din­ pentru cereale din care să scoată alcohol.
rere în numele lor şi a tuturor consângenilor
cole, lângă Napoleon I tre beţie şi crimă. Toţi judecătorii Eatâ, că Vio din populaţiunea agricolă
anunţă moartea neuitatului soţ, tată, respec­
Şi beat, nebun, eşit din fire de bucurie
tive frate şi cumnat Paul Papp de Belken- tribunalelor criminale, toţi funcţionarii a Europei, se ocupă cu producţiunea
şi mulţumire sufleteacă dete un strigăt şi’n
pojdna, advocat, protofisc comitatens on., politici şi directorii închisorilor din toate acoholului. Agricultorii formează în Eu­
momentul acela căzu mort, în faţa Pantheo-
asesor consistorial, deputat sinodal şi con- ţerile civilisate sunt de acord, că 70 ropa mai mult de jumătatea întregii po-
nului, în faţa statuei lui Napoleon şi a lui
gresual, membru fondator al «Asociaţiunii
Însuşi....... până la 80 procente din suma crimelor pulaţiuni. Acum, să stăm şi să socotim,
pentru literatura română şi cultura poporu­
Br a ş o v , August, 1902. lui român», etc. etc., întâmplată repentin în sunt o urmare a necumpătului în beu- cât pământ e cuprins cu viţă de viie.
tură. Aici trebue să ne înţelegem. Nu Sunt earăşi ţinuturi întregi, numai vii.
Slelian Russu. 7 Sept. n. 1902, la orele 11 din noapte, în
etate de 51 ani, respective în anul al 26-lea zicem, că aceste crime s’au făptuit de Să zicem, că numai '/io din pământul
al fericitei sale căsătorii. Astrucarea osemin­ oameni în stare de beţie, ci de oameni cultivabil îl au viile. Dacă adăugăm, cât