Page 4 - Activitatea_1902_09_35
P. 4

Pag.  4                                                              A C T I V I T A T E A                                                                 Nrul  35


            pământ  e  cultivat  cu sfecle şi  cu  altele,   ciumari,  de  chelneri,  de  chelnăriţe,  de                                                           r"a g
                                                                                                            I  mm  Iw!  Iws               I          i       Ufe  5 D             mS-
                                                                                                                                                                               ©a®
                                                                                                                                           •ŞAg|
                                                                                                                                                                     ©MB
            din care se  scoate alcohol,  dacă  socotim   băeţi  de  prăvălii,  de  oameni  în  serviciu   WtfvS)   m   m  m  m ©Yw   m   m  1^5)  .. _   m  m ews  «îT* ftttYtw  ♦'m®  (vY(â)
                                                                                                                                                              m
                                                                                                                 feTw
                                                                                                                                           ......
                                                                                                                                                           ....
                                                                                                                                                     _ ...
                                                                                                                                                                .....
            —  în  ţerile  unde  se  face  alcohol  din   pe  la  berării  şi  cârciume.  Câtă  muncă   i   f   f   m   ...........  ....
                                                                                                     .sjyw    (giw>   (ym<3)   gjţyt®  £$$)   Wfp)   WwS)              (atyji     W**
            prune  —  cât  pământ  e  acoperit  cu      adunată,  câţi  oameni!  Trebue  să  recu­
                                                                                                                                                                                *'  «4®
            pruni, putem spune cu  siguranţă,  că  5/ioi   noaştem,  că  o parte însemnată —■  poate   &$£  ©
                                                                                                     I
                                                                                                                                                                               mk
            adecă  jumătate  din  pământul  cultivabil   a  zecea  parte  —  din  suma totală  a oa­                                                                        «A®  ®>44j?
                                                                                                                                                                                  !
                                                                                                                                                                             J0 .
            al Europei, e destinat să producă alcohol.   menilor  civilisaţi  muncesc  în  sudoarea                    0                                                       m
            Ear’  cealaltă  jumătate  să  producă  şi   feţii  lor,  zi  cu  zi  şi  an  cu  an,  în  grabă   SM                                                             w   m
                                                                                                     SIOT      ORĂŞTIE, PIAŢA-MICĂ VIS-Â-VIS DE CASA  ■kiV&
            pâne,  şi  in  şi  cânepă  şi  nutreţ  pentru   nepotolită,  ca  să  producă  otrava  şi  să
                                                                                                               ORAŞULUI (MAGISTRAT), Nr. 7, ÎN CASELE D-LUI
            animale.                                    o  împartă.  Şi  cu  toţii  o  consumă,  ca            —-.■       NICOLAU  MIHĂILÂ.                                  ^    m.
                                5.                      să-’şi  nimicească  puterile  de  muncă, toţi
                 Acum  să  facem  o  socoteală  a       se  grăbesc  să-’şi  golească  pungile,  ca să
            oamenilor câţi  muncesc  pentru  alcohol.   umplă  spitalele  şi  casele  de  nebuni  şi               S , )ubscrisul  aduc  la  cunoştinţa  On.  Public  din  Orăş-
            Să  luăm  întâiu  pe cei-ce  muncesc  pen­  temniţele.                                             tie  şi  jur,  că  cu  ziua  de  azi,  Joi  11  Sept.  1902  st.  n.   ia  SVT*
            tru  viile  lor.                                 Asta  să  fie,  într’adevăr,  cea  mai            (Tăierea  capului  sfântului  Ioan)  am  deschis  o           vMi  « i1
                 Cultura  viilor este  un  jaf  pe  soco­  vrednică  ocupaţiune  a  popoarelor  civi-                                                                               |
            teala altor culturi; viile cer muncă  multă,   lisate?  Munca  culturală  de  mii  de  ani                       B Ă C Ă N I E                                  W    feîTf-
            braţe,  cari  sunt  sustrase  agriculturii  şi   a  omenirii,  cu  asta  trebue  să  se  ispră­    sub  firma  împrotocolată  IOAN     ROB.                        m
            altor  ocupaţiuni.  Viile cer  îngrăşăminte,   vească?  Dumnezeu  ne-a  promis,  să  nu                Sunt  provăzut  cu  următorii  articlii:  Caffă  verde  şi
            un  materia],  care  deasemenea  e  sustras   mai  înece  lumea  cu  potop.  Vrea  lumea
            altor  culturi,  a  porumbului,  ori  a  grâu­  să  piară  acum  înecată  în  rachiu ?     K       prăjită  de  Triest,  zahăr,  surugate,  spicerie  de  tot  felul,
            lui,  căci îngrăşămintele  ce-ar trebui date                                                       săpun  de  spălat  rufe  şi  de  toaletă,  coloniale,  petroleu,
                                                                        (Va  urma).
            câmpului  cu  porumb  şi  grâu,  o  dăm                                                            lumini  de  tot  soiul,  unt  de  lemn,  colori  pulverisate  şi
            viilor.  Câţi  oameni sunt ocupaţi  în  viie,                                                      în ulei,  urezuri  sortate,  fărină,  scrobeală  fiumană,  vineţeli  m  %
            cu  săpatul,  cu  culesul  strugurilor,  cu                                             1          şi  tot  ce  aparţine  ramului  de  băcănie.  Fe r ă r i e :   rafuri
                                                                                                    f f                                                                      m m
            storsul  vinului;  câţi  oameni cu fierberea                                                       sortate,  cercuri, cuie  de -toate dimensiunile şi  pentru  toate
                                                                                                    1                                                                          W§>  !
            şi  destilarea  ţuicii!                           „ALMANACHUL"                                     lipsele  economice.  Vase  de  fer,  negre  şi  vinete,  etc.  etc.  ii.,., in,
                 Dar’  asta  e  nimica  toată.  Să  ne                                              '  H
            ducem  cu gândul  la fabrici,  la cârciume,           societăţii de lectură              jp   m        Toate  aceste  le-am  procurat  dela  firme  solide,  cu
            la  băcănii.  Să  numărăm  pe  lângă  pro­       „PETRO IAMB"                                      cari  stau  în  legături  comerciale  de-a  dreptul.
                                                                                                                                                                                 . ©Ta.
            ducătorii  de  alcohol,  pe  toţi  lucrătorii,                                                         Având  cunoştinţele  de  lipsă  teoretice  şi  practice  în   Mi  '  ^
            cari  se ocupă  cu fabricarea de unelte a-              BUDAPESTA  1901.                1^1}  Iwl  acest  ram,  asigur On.  Public  binevoitor de  serviciu  solid
            gricole  pentru  câmpiile  cu  cereale  des­     0 elegantă carte de 144 pag.                      şi  acurat,  recomandându-mă cu  totdeadinsul,  binevoitoru­
            tinate alcoholului, cu fabricarea de maşini,                                                       lui  sprijin,  mă  subsemnez  cu  toată  stima
            lucrătorii  ocupaţi  cu  clădirea  de  fabrici   format 8° mare.... —
                                                                                                                                                IO A N   ROB,
            şi  de  cârciume;  mulţimea  de  lucrători              EDIŢIE  DE  LUX,                           1-3                                   COMERCIANT.
            ocupaţi  la  fabricele  de  bere  şi  alcohol.   Se  capătă  la  administraţia             li  ŞA
            Număraţi  regimentele  întregi  de  negus­       „Activitatea" cu  4 coroane
            tori  de vinuri,  de comisionari,  de  „voia-    -j-  porto  30  bani.:                   |                                                 Sg*       mi             aWE
                                                                                                      ^
            geri“,  cari  se  ocupă  cu  răspândirea  al­                                              1   1   1   1   1   H   m           m    m    m    m     <m   m    m m
                                                                                                                                                             m   w   m   w '  w
            coholului,  număraţi  regimentele  de  câr-                                             om®            .     9m<9         _              _______imb__ ^








                             ■hiis                                                                      „Mmerva“ imn tiposr.,
                                ;,D  A  C  I  A “



            institut  de  credit  şi  economii,  societate  pe  acţii.




                           Reşedinţa societăţii:  Orăştie  (Szâszvăros,  Broos).
                                                                                                       Opuri   —  -
                     Birourile  societăţii  se  află  în  casele  proprii:                       ifc   Bilete  de  log.         J^Lxistă  deja  de  14  ani  şi  este  pre­
                                                                                                     V  Broşuri   ■■
                     (Strada  B erăriei  nr.  12  lângă  posta  regească).                             Circulare — —       văzută  cu  to t   felul   de   m at e r i a l
                                                                                                                           necesar,  ca  ori-care  altă  tipografie.
                                                                                                       Bil.  de  visită
                              Capital  social  100.000  cor.                                           Invitări  •
                                                                                                       Bilanţuri  —    fii
                                      Operaţiunile  societăţii  sunt:                                  Acţii   •          institutul % i ' p o g T a f i a
                                                                                                       Cap.  de epist.  pp
                                                                                                       Placate -  - — :   ii
                                                                                                       Ord.  de  dans                         inerva
              A)  primeşte  depuneri  spre  fructifi­    D)  Acoardă  împrumuturi  pe  lângă
           care.                                       siguranţă  hipotecară.                          Adrese
           a)  depuneri  fără  anunţ  până  la  100      E)  Institue  ramul de  amanetare pe          Compturi            pe  lângă  că  efectueşte  or i -c e    co­
              cor.  5V//o-                             aurituri,  argintării,  pe  lângă  disposi-     Note                ma nde   r e p e d e  şi  cu  pr eţ ur i  mode ­
           b)  depuneri  mai  însemnate  cu  anunţ     ţiile  legale  existente,  procurându-şi        Preţ  Curent        rate,  se  îngrijeşte  totodată  ca  t o a t e
              de  un  an  cu  6%-                      concesiunea  forului  competent.                Anunţuri            ace l e a  să  fie  e s t e t i c  l u c r a t e  şi
           c)  depuneri  făcute  de  biserici, şcoale,   F)  Cumpără  şi  vinde  efecte  pu­           Registre
              corporaţiuni  culturale  ori  cu  scop   blice,  pe cari  în  cas  de lipsă  le poate    imprimate =         fără   erori.
           de  binefacere  cu  6%-                    lombarda.                                        Couverte =---            Până  de present se  bucură  de  sprigi-
                Contribuţia  erarială  pentru  su­       G)  Cumpără  şi  vinde  realităţi.            Bilete de  cun.     nul  celor  mai  îndepărtate  oraşe.  Dovadă
           mele  depuse se  plăteşte  prin  institut.    H)  Cumpără  şi  vinde  ori-ce  lu­           Etc.  etc.  etc.   aceasta  despre  p r o m p t i t u d i n e a  şi
                Regulamentul  special  pentru  de­    cruri  mobile.                                                      a c u r a t e ţ a   cu  care  efectueşte  ori-ce
           puneri  se  cuprinde  în  libelul  de  de­    I)  Tot  felul  de  întreprinderi  co­                           lucrare.
           puneri.                                    merciale  şi  economice,  în  societate
                Depuneri,  ridicări  şi  anunţări  se   cu  alţii  ori  singură.                                                Ca unica t i p o g r a f i e   românească în
           pot  face  şi  prin  postă  şi  se  resol-    K)  Finanţează  patente.                                         acest  mare  comitat,  se  roagă  de  bine­
           vează  fără  întârziere.                      L)  Arândează  şi  exarândează  rea                              voitorul  sprigin  al  celorlalte  i n s t i t u te
             B)  Acoardă  credite  personale  pe      litâţi  şi  alte  drepturi  şi  intreprinder-                       rom.,  precum  şi  al  privaţilor.
           lângă  cambii sau  obligaţii  cu  cavenţi.  de  tot  soiul.
             C)  Acoardă  împrumuturi  pe efecte.                     Direcţiunea.
                                                                               *








                                                                               „MINERVA"  institut  tipografic  în  Orăştie.
   1   2   3   4