Page 2 - Activitatea_1903_05_20

Pag. 2. A C T I V I T A T EA Nrul 20

ori suflă în foile obstrucţiunei koşu- este în curent cu pozaunele, idololatriile şi Din oeronl Dobrei. didarea la deputăţie. Vom nomina acest
thiste contra armatei. Dar’ oare n’au preamăririle de odinioară eşite din glava «Din cercul electoral al Dobrei primim cerc de oameni şi bărbaţi competenţi
şi peana simbriaşe, în «Revista Orâştiei*, în afacere la timpul binevenit.
mai fost odinioară în dietă şi alţii ceva ştirea, că situaţiunea în cerc e foarte favo­
«Bunul Econom*, «Tribuna* şi «Tribuna Po- De aici reiasă, că chiar din con­
mai laţi la frunte şi la spete şi ceva rabilă pentru candidatura dlui Dr. Aurel
porulu», acela nu mai poate trage Ia îndoială Vlad. Faţă de 160 alegători străini stau 400 tră fiiul luminat al neamului nostru,
mai copţi la cap, decât noul candidat isvorul nesăcat al glosarului, aplicate la
alegători români. după cum se zice în apelul unor ale-
de deputat al cercului Dobra, şi ce adresa Drului Ioan M;hu. Intre celea de acum Dr. Aurel Muntean, cel care şi-a mai gâtori, cu datul Dobra şi Ilia, a fost
treabă au putut face? şi între cele de atunci, este o deosebire încercat norocul şi la Orăştie şi Ighiu, acela, care se îmbulzeşte pe motive ho-
Românul zice: »nu şti din ce tufă mare, întrucât acestea revarsă o lumină în­ dar’ Românii adevărat naţionalişti n'au vrut ribile de naţionalistice la mandatul de
tunecoasă pe celea de atunci. să ştie de el, vrea să încerce şi aici maree deputat dietal.
iese iepurele«. Şi aşa este. Cine poate
Tempora mutantur et peana simbriaşe cu degetul, se înţelege, numai ca să strice
şti ce stea îi mai luceşte advocatului Aşa dară «povestea lupului cu
mutatur in illis. lui Dr. Vlad şi astfel şi causei. E probabil
şi directorului de bancă din Orăştie? mielul« şi aci sâ poate aplica.
însă că văzând cum obştea întreagă stă în
Toate aceste sunt ascunse sub vă­ Ce să ţine de obştea alegătorilor
giurul lui Dr. Vlad, d. Muntean îşi va face şi care unde gravitează şi care din can­
lul nepătruns al viitorului. în fieraţi. calea întoarsă. didaţi va face calea întoarsă, vom vedea!
Dar’ ar fi la loc, credem, a-1 în­ Noi conjurăm pe toţi Românii de bine Spre liniştirea celor cu musca pe
treba pe întreprinzătorul advocat cum In fine, har Domnului, că auzim să stea strînşi pe lângă Dr. Vlad, un sincer căciulă, dar’ mai cu seamă pentru pu­
stăm cu trecutul şi cu presentul? In şi o voce competentă, în organul ofi­ naţionalist, ear’ nu Român care umblă după blicul neorientat şi alegătorii neinfor­
caşul cel mai favorabil, că va ajunge cios al Metropoliei noastre asupra pseo8o- căpătuială*. maţi, Ie aducem Ia cunoştinţă, că Dr.
Din acest comunicat a numitei foi
a şedea în linişte şi neinfestat pe băncile călugărilor Mangra-Ciorogartu, pronun­ Aurel Muntean să află dela 16 1. c. în
reeasă până la evidenţă nexul causal
conşcolarilor sei de odinioară unguri ţată de unul dintre cei mai valoroşi ce există între Arad—Orăştie, Dr. A. călătorie prin România şi nu a avut
ştire despre v a c a n ţ a deputăţii dela
în dietă, ce folos crede dl Vlad, că bărbaţi ai bisericei noastre, de asesorul Vlad — partidul Mangraist—Ciorogă-
Dobra.
va putea aduce — de va fi ales la Dr. Miron Cristea. cu ocasiunea ce­ resc, Russu Şirianul — şi popa M o ţ a Aşa dară încă o dovadă mai mult
Dobra — naţiunei sale ? lebrării parastasului pentru odichna su­ din Orăştie. Aceasta da capo, pentru că nu a umblat cerşind după mandat
informarea publicului.
Ce pildă dă el aderenţilor sinceri fletului fericitului Dr. Barcian, în ime­ ca însufleţitul Dr. A Vlad pe la Do­
Ştirile din Dobra, despre situaţi une
şi resoluţi ai partidului naţional român diata apropiere a locului de odichnă bra, Ilia şi alte locuri.
pentru candidatura celui mai luminat
prin aceea, că o pleacă pe drumul al Marelui Andreiu. Aşa se vede, că cine-’i flămând,
(sîc) candidat naţionalist aşa sâ vede,
unde se câştigă deputăţii, favoruri şi Inspirat de sfinţenia locului unde îi măgulitoare, pentru aceea clică, care pânea-i ’n gând!
onoruri, lăsând în plata Domnului partid a vorbit distinsul orator a zis: de multe-ori a dat cu urda în Turdă. Noi, cei dela «Activitatea», pe cari
şi organisaţie şi program naţional şi pe «Ca preoţi, ca conducători şi crescător; Nu ne impoartă. chiar «Tribuna Poporului» şi «Liber­
bărbaţii încărunţiţi în experienţe şi în ai tinerimei noastre şi ai poporului nostru, al A trage însă la îndoială naţiona­ tatea» ne-a măimuţat în de ale activi­
lupte pentru drept şi libertate ? cărui viitor voim să-’l asigurăm, datorinţă lismul adevărat al alegătorilor din Orăştie, tăţii, nu conjurăm alegătorii, pentru-că
nestrămutabilă avem de a ridica sus şi tare cari cu prilegiul alegerilor generale din iei şti-vor să judece asupra apelului
Se zice în foaia din Orăştie, diri-
această podoabă a bărbăţiei, de a înălţa cu toamna anului 1901, apoi a acelora sforăitor şi aceluia real.
geată de noul candidat dela Dobra, că dela alegerea din Ighiu, întâmplată la
atât mai mult această virtute, cu cât — cei-ce Care, din cei doi candidaţi, are
el va candida »cu program naţional«. cu ochii ageri şi observători urmăresc des- începutul anului 1902, condusă de băr­ mai mare lipsă de căpătuială încă o
Ce fel e acest program nu ştim, căci voltarea lucrurilor din vieaţa noastră socială şi baţi, cari nici când şi sub nici o îm­ vor şti apreţia acei ce cunosc starea
şi deputatul Şerban, vestitul ficior al publică — adese-ori trebue să facă dureroasa prejurare nu au abandonat căuşele ade­ faptică a cancelariilor advocaţiale Dr.
popii dela Voila a »păşit« mai întâiu experienţă, că nu iubirea de muncă, nu iu­ vărat româneşti, nu au lucrat nici când Muntean şi Dr. Vlad.
birea de dreptate, nu îndeplinirea conştien- cu doi bani în trei pungi şi cari au
cu «program naţional». Atâta, ca răspuns la Ultimile ştiri
ţioasă şi desinteresată a datorinţelor, nu fran- prestat serviţii adevărat naţionale ne­ ale „Trib. Pop.“
Noi Românii însă avem şi trebue întrerupt şi cu toată abnegaţiunea, nu
cheţa convingerii, isvorîte din dragoste al­
să avem numai un program şi să pro- truistă cătră b nele obştesc, — ci de foarte o putem infera decât cu cuvântul „obrăz­ Şi acum ne întoarcem cătră clica
cedem toţi deopotrivă în unire şi soli­ multe-ori făţărnicia, nestatornicia, laşitatea, nicie“ vrednică de cei ce o profesează şi clicaşii celui mai naţionalist candi­
dat de deputăţie din Orăştie, Arad şi
daritate. superficialitatea, înpreunate cu tămâieri hi- şi o bucină în lumea largă. Cine cu­ pe alte locuri, cari cu prilegiul alegeri­
pocrite, cu linguşiri şi căciuliţi josnice, ori noaşte „T- P.“ nu are lipsă de altă
Ce vom câştiga dacă vom avea, lor din Orăştie şi Ighiu, lucrau odini­
alte legături particulare, sunt fuşteii cei jnai dovadă. Oamenii din imprejurul aces­
în caşul încă îndoios al isbândei dlui oară ca sobolii contra reuşitei candida­
puternici, pe cari la noi multe nulităţi — de tei foi, apoi vederile multor amici ai
Vlad în cercul Dobra, un Şerban nr. ei, sunt deja prea cunoscute. tului Dr. A. Muntean şi încă pe moti­
uşoare şi de goale ce sunt, se înalţă la ran­ ve mişeleşti, folosindu-se de apucături
2 în dietă? guri, la posiţii, la trepte nemeritate, ale căror Că dl Dr. Aurel Muntean a um­ pasiviste şi chiar şi activiste, îndemnând
Nota Activităţii. Nu numai, fără tipogra­ obligăminte, în detrimentul înaintării noastre, blat aici în Orăştie, şi în Ighiu după alegătorii sau a se obţine sau apoi
fia «Libertăţii* numită şi «tipografia Nouă*, a nu sunt în stare a le îndeplini; ba n’au nici mandatul de deputat, este o minciună a vota cu contra candidatul străin de
dat în vileag un apel cătră alegătorii români chiar conştiinţa, că nu sunt vrednici de ele*. mişelească şi o obrăsnicie deamnă de neam.
ai cercului Dobra, subscris de 15 alegători Nu a pronunţat nume, pentru că atare şegârţi de timar, popa pincescu Inzădar, că apelul sforăitor nu
în frunte cu protopopul Dobrei Iosif Morar. nu i-a permis demnitatea s’o facă. şi alţii aderenţi bolnavi şi infectaţi poate avea efectul dorit, fie acela cât
In firul acestui apel candidatul Dr. A. Dar cine, cetind cele zise, nu va ve­ de-ai lor. de bombastic şi plin de idei naţiona­
Vlad este aşa de luminat descris, încât în dea descris pe un Mangra şi Ciorogariu? Dovada cea mai eclatantă şi la liste.
cel mai apropiat viitor ajunge-va luceafărul candidarea de faţă în cercul „Dobra11
poporului român. Acest apel încheie cu mă­ a dlui Dr. A. Muntean e, că dânsul
gulitoarele şi preamăritele ziceri: »Grăbiţi încă înainte de asta cu două luni pe
la Dobra a-i auzi însufleţitorul graiu, care vC Pe sprâi}ceai]ă. când fostul deputat Lazar Ârpăd, în Episcopul Dr. Demetriu Radu,
vor (f /) încălzi sufletul« / urma morbului său periculos, s’a dat s’a născut în Uifalău, lângă Aiud la 7
Acum ori nici-odată ! Deşteaptă-te Romane! la pat, a fost solicitat de un cerc re- Noemvrie 1861. Studiile primare le-a
Cine ceteşte cu atenţiune acest apel «Tribuna Poporului« dela 26 1. c. strîns din Dobra, a osteni până acolo făcut în Aiud, ear’ gimnasiale în Blaş
tipărit cu litere azurii pe hârtie galbină, şi în Nr. 87 sub rubrica „ultime ştiri11: şi a se pune în înţelegere pentru can- din 1873 până în 1879, când metro-

ţii, care voeşte a renaşte şi a se organisa. robanţi, plăeşi, grăniţeri, al căror număr se — Sire, admiraţia mea pentru dânsa
Cari sunt g-ranţiile, ce aţi da pentru asi­ urcă la 15000. aşa, că socotind pe unii cu este aşa de adâncă, că în ochii mei armata este
F O I Ş O A R A gurarea împrumutului ? alţii, avem 25000 oameni purtători de arme. partea cea mai nobilă a naţiunii, adevărata ca-
— Avem, Sire, mai multe venite mari — Bun soldat e românu ?, întrebă îm­ valerime a secolului nostru, căci religia sa e în-
ale statului, precum vămile, ocnele, expor- păratul. temeietă pe cele mai sublime simţiri: onoare,
Extract din taţia grânelor, etc., cari sunt în stare a ga­ — Pe cât îmi este ertat a judeca o bărbăţie, glorie şi abnegare)
ranta un împrumut cu mult mai important. asemenea chestie în neştiinţa mea de artă Napoleon făcu un semn de aprobare
Trei audienţe la palatul Tuilleriilor — De este aşa, hotărîţi-vă mai bine a militară, eu consider, Sire, soldatul român ca
N apoleon III. şi sculându se de lângă birou, mă învitâ a
contracta un împrumut de 12,000.000 de „pe unul dintre cei mai buni din Europa, căci mă apropia de o mare chartă geografică în­
de Vasile Alexandri. franci şi în ceea-ce priveşte înlesnirea efec­ ; este disciplinat prin însăşi natura sa, deprins tinsă pe peretele din faţa ferestrelor. ^ "
tuării sale, voiu vorbi eu însumi cu until cu toate greutăţile vieţii, cu foamea, cu os­ — Vino, îmi zise Maiestatea-sa, de-mi
(Urmare şi fine). d ntre cei mai mari bancheri din Paris, cu teneala, cu căldura, cu gerul şi are o aplecare arată configurarea provinciilor locuite de
— Prea bine; ocupă-te de-ocamdală cu Pereire; nu uita însă a scrie îndată prinţu­ la soldăţie. In vremea când ruşii au organi- români.
lui Cuza ca să-’ţi trimită o împuternicire le- sat cel dintâiu batalion românesc, aşa de
expediţia celor 10.000 de puşti şi a muni­ Atunci, în vreme de-un pătrar de oră,
galisată pentru a putea începe o astfel de mult să mirară de înlesnirea tinerilor recruţi
ţiilor lor; eu voiu da instrucţiile necesare mi­ debitaiu un curs întreg de geografie ro­
nistrului meu de răsboiu. Cât pentru artile­ negoţiare, precum şi titlurile garanţiei îm­ la mânuirea armelor, încât le ziceau franţuşki, mânească ............................................................
rie, vom avisa mai pe urmă. prumutului. adecă francesi. Ceea ce lipseşte ostaşilor ro­ apoi schimbând şirul convorbirii, împăratul
împăratul luă condeiul şi făcu un semn — Sire, răspunsei închinându-mă, voiu mâni este o organisare înţeleaptă, o instruc­ mă întreabă de am a pleca în curând la
pe o coală de hârtie, apoi urmă: urma întocmai povăţuirilor Maiestăţii-voastre. ţie militară, care să deştepte în sufletele lor Londra.
— Mi-ai spus, că finanţele Dvoastră Napoleon făcu un semn pe coala de acel simţ de demnitate personală, acel amor — Cât mai curând, Sire, răspunsei,
sunt într’o stare rea. N’aţi gândit a tace un hârtie, aprinse o a doua ţigară şi zise: fanatic al steagului, care insuflă inimile mili­ căci afară de misia mea în Englitera, am
— Mi-ai spus, că armata română e nu­ tarilor francesi şi îi îndeamnă a face minuni
împrumut în străinătate? însărcinarea de a merge şi la Turin.
— Sire, până a nu pleca din ţară, mi­ mai de vre-o 10000 oameni. Pentru-ce acest de vitejie. — Te îndemn atunci, zise Maiestatea-sa,
nisterul elabora un proiect de împrumut de mic număr de soldaţi într’o populaţie de împăratul mă ascultă cu luare amtnte. să nu întârziezi nici de cum cu călătoria
6,000.000 de franci, cu gând de a-’l supune 4,000.000? Mă oprii din sborul entusiasmului ce mă a- D-tale la Londra, căci acolo este adevăratul
camerelor şi prinţul Cuza -m’a însărcinat a — Pentru-că până acum am fost strîns pucase în privinţa soldaţilor români şi al ar­ teren al misiei D-tale. Aici ai găsit calea
cerceta, dacă un asemenea împrumut s’ar legaţi în faşele Reglementului organic; cu matei francese, căci aşi fi putut vorbi o oră uşoară, fiind politica mea favorabilă chestiei
putea efectul aici ? toate acestea însă, noi am găsit chipul de a întreagă asupra acestui subiect. principatelor, dar la Londra vei întimpina
— Numai 6,000.000 ? Nu cred să poată mări puterea noastră armată prin înfiinţarea — Văd cu plăcere, observă Maiestatea-sa, oare-cari pedeci, în privinţa alegerii Domnu­
ajunge o asemenea sumă la nevoile unei na- de deosebite corpuri neregulate, precum do­ că ai o sinceră admiraţie pentru armata mea. lui, care e considerată ca o călcare a con-