Page 4 - Activitatea_1903_05_20
P. 4
Pag. 4. A C T I V I T A T E A Nrul 20
ear’ recolta perdută. In asemenea cazuri plantei, căci atunci se retează şi spicul secăritul costă puţin şi dă resultate bu- stitut folos va aduce în scurt timp, atât
se recomandă a găuri zăpada la dis care e deja format în paiu; nu trebue nişoare, are însă defectul că secara în poporului, cât şi acţionarilor.
tanţe mici sau a purta pe lan o turmă să se reteze decât vîrful cu scop de frăţind tare, pe lângă firul principal In firma credinţă, că ştim. D-ta
de vite cu scop de a face găuri în ză a mai osteni creşterea. Eată cum se sunt o mulţime de fire secundare şi încălzit eşti de acelaş dor de progres,
padă pentru-ca grâul se poată răsufla exprimă părintele agriculturei în aceasta tăind 2--3 spice, atunci toată forţa de d£ care şi noi încălziţi suntem, apelăm
la nobleţă inimei D-tale şi te rugăm
să poată întră aer, a cărei presenţâ îm privinţă: „Sistemul de a reteza foile vegetaţie se îndreaptă căfră restul fire să dai sprijin acţiunei noastre subscriind
pedecă putrezirea. grâului în primăvară după o înfrăţire lor mici, încă ne desvoltate şi aşa avem şi îndemnând şi pe alţii se subscrie
Intre îngrijirile de dat în primă prea mare, îl opreşte şi îi temperează din nou secară, pentru acest motiv cât de multe acţiuni, spre care
vară putem cita: Tăvălugitul, care tre creşterea excesivă. Nu trebue deci nici cel mai bun mijloc e smulsul. scop vă concredem aci alăturatul nos
bue să se facă pe un timp frumos şi odată să o facem de cât după ce ne Secăritul să se facă atunci când tru prospect.
Coala subscrisă să binevoeşti a o
când pământul e uscat. am gândit serios. Trebue să cunoşti putem distinge secara de grâu; această retrimite la adresa: P. O. D. Ştefan
bine fecunditatea solului şi să ai în distingere se poate face prin Aprilie
Tăvălugitul se poate face cu ori Rădic, protopop gr.-cat. în Petroşeni
considerare probabilităţile, care se rapor sau începutul lui Maiu, după localitate.
ce fel de tăvălug şi se întrebuinţează (Petrozseny) corn. Hunedoarei dimpreună
tează la temperatura favorabilă vegeta-
a) Când timpul ernei din cauza Lecouteux spune că cele mai bune cn banii.
ţiunei grâului; se poată ca imediat să
îngheţului şi a desgheţului succesiv mijloace de a curăţi un lan de burueni încălziţi de frumoasa convingere,
vie una care îl întârzie, aşa că în urmă sunt: pământul, înainte de semănat că glasul nostru răsunet va afla, te ru
plantele de grâu au fost scoase afară
să regreţi că l-ai slăbit. Când foile când îl poţi ara, grăpa şi curăţi bine; găm să primeşti asigurarea deosebitei
cu rădăcină cu tot; cu ajutorul tăvălu
grâului de un verde închis, se ames noastre stime.
gului punem din nou în contact rădă magazia unde funcţionează trioarele,
tecă unele cu altele şi când e din cale vânturătoarele şi alte instrumente de P e t r o ş e n i în 6 Aprilie 1903.
cina cu pământul şi astfel grâul îşi
continuă desvoltarea. afară înfrăţit, se poate să-i tai vîrful'. curăţit. Emulatorii
* E . Vetrini.
b) Dacă primăvara e prea ploioasă
P ă s c u t u l cu oile se face şi
şi caldă, favorizând o creştere prea vi BIBLIOGRAFIE.
poate da resultate satisfăcătoare cu
guroasă a paiului şi ne temem de că
condiţie ca ciobanul să fie inteli
dere, întrebuinţăm earăşi tăvălugul şi A P E L Eminescu şi Coşbnc. A apărut la Blaj
gent, de bună credinţă şi însoţit de
anume atunci când grâul are 25— 30 o broşură de dl Alexandru Ciura sub titlul
câne bun, aşa că turma să treacă fără »Note comparative* asupra acestor doi
cm. înălţime. Prin tăvălugit la această Dorul de a deschide cale de în- poeţi.
a se opri un singur moment şi oile să
epocă grâul se culcă la pământ, ear naintare pe teren economic poporului Studiul a apărut într’un drăgălaş volum
pască mergând.
după 2— 3 săptămâni se ridică şi ob nostru adăpostit în văile Jiurilor, unde de 108 pagini în frunte nu portretele ambi
Păscutul cu oile are acelaşi scop, întunerecul veacurilor abia a început să lor poeţi. Se poate procura cu preţul de 1
servăm, că între două noduri normale cor.
adecă încetinirea vegetaţiunei. se resfire, dorul de a ridica cât mai
ale paiului se formează alte noduri aşa
Plivitul. Un mare agricultor fran curând şi acest colţ de ţeară pe treapta
că micşorează spaţiul internodiar (par luminatului present, — ne-a îndemnat, Mateiu Voilcan. Momente din viaţa bi
cez a zis: „Idealul unui lan de grâu e sericească a Românilor ortodoxi din Transil
tea paiului dela un nod la altul se nu îngânaţi de cele mai surizătoare spe
de a avea numui grâu“. Pentru aceste vania, 1780—1787. Cuprinde acte de pe tim
meşte internod) paiul se întăreşte, de ranţe, să punem la cale înfiinţarea unui pul episcopului G. Nichitici, acte cari pe
cuvinte se întrebuinţează diferite mij
vine rezistent şi nu cade. institut de credit şi economii cu sediul timpul răsboiului civil s’au prăpădit şi resfirat
loace cu scop de a stârpi buruenile în Petroşeni. în toate părţile, 60 pagini.
*
cari să ivesc prin grâu; unul dintre Dornica şi însufleţită muncă por
Dr. Ştefan Pop. La unirea bisericei ro
Grăpatul. Se face în primăvară aceste mijloace este plivitul, care con nită şi spriginită de toţi binevoitorii mâneşti, pai tea 1., preţul 1 cor. plus portul
când plantele sunt în 2 foi şi se face cu stă în smulsul sau tăiatul dela rădă înaintării poporului nostru din acest postai. Scriere polemică contra broşurei dlui
ţinut, precum şi lipsa unei bănci în
scop de: 1) a mobiliza terenul bătut cină a plantelor străine lanului ce voim Dr. G. Popovici, despre unirea Românilor,
centrul întinselor văi ale Jiurilor, adum fotmat mare, 75 pag., două coloane.
de ploi şi zăpadă; 2) a stârpi burue- a plivi; plivitul se poate face de două brite în preponderanţă de caracter ro
Să poate procura la autor, Iezvin, p. u.
nile ce s’ar ivi în primăvară; 3) a pune sau de trei ori în acelaşi an, după îm mânesc, garanţă ne este, că acest in Temes-Bekâs,
rădăcinile plantelor în contact cu pă prejurări, însă trebue făcut înainte de
mânt nou; 4) a favoriza înfrăţitul; 5) înspicatul grâului şi pe o vreme fru
a favoriza circuluţia aerului la rădăci moasă, când pământul e bine svântat.
nile plantelor; 6) a profita de grăpat Prin plivit se curăţă pământul de
pentru îngropatul seminţelor de trifoiu burueni şi se uşurează circulaţia aeru
şi lucernă ce s’ar semăna în primă lui şi luminei în jurul plantelor; această
vară. operaţiune se face de ordinar de fe „linerva" inst. tipoor., socieîatepe acjii
Pentru a mobilisa bine terenul şi mei şi copii cari sunt înarmaţi cu câte
a se curâţi bine de burueni, trebue să un otic pentru a tăia buruenile mai
se dea cu grapa odată în lung şi odată mari, ear’ pe cele mici le smulg; bu
în lat: în ce priveşte numărul grăpâ- ruenile tăiate cât şi cele smulse se pun
turilor, variază; ar fi suficiente două, grămezi mici pe ici pe colea şi în
dând Ia fie-care odată în lung şi odată urmă se uscă la marginea lanului.
în lat; grăpătura a doua se face Secăritul. îngrijirea ce o dă majo
când grâul a ajuns la înălţime de ritatea cultivatorilor noştri curăţitului ^Există deja de 14 ani şi este pro-
20 cm. şi sortatului seminţei se vede din as văzută cu to t fel ul de m a t e r i a l
Pentru pământurile serace grăpatul pectul general ce are un lan de grâu; n e c e s a r , ca ori-care altă tipografie.
are puţine foloase, pe când la cele bo mi s’a întâmplat nu odată, ci de mai
gate joacă un rol faorte mare; aşa la multe-ori să văd lanuri întregi de grâu Mnstituiul Wî'pografiQ
a doua grăpătură grâul fiind înfrăţit şi cu 2 etage, sus secară şi jos grâu; se
dacă e prea des pe lângă celelalte poate însă întâmpla lanuri destul de
efecte binefăcătoare ce le-am spus mai curate, însă în care să ivesc unde şi rcii w, ir » ii
sus, colţii grapei rup şi smulg o mul unde câte un fir două de săcară; aceasta
ţime de fire, care în general, sunt din provine în maioritatea caşurilor din gu
pe lângă că efectueşte o r i - ce co
cele mai slabe; prin aceasta grâul se noiul ce s’a pus pe câmp compus din
m a n d e r e p e d e şi cu p r e ţ u r i m o d e
răreşte, lumina pătrunde la paiu, îl în paie de secară ce au servit ca aşternut
rate, se îngrijeşte totodată ca t o a t e
tăreşte şi grâul nu mai e exps a fi şi în care au rămas boabe de secară,
a c e l e a să fie e s t e t i c l u c r a t e şi
pătulit. sau din cauză că cu câţi-va ani mai f ă r ă erori.
Cositul şi păscutul. Majoritatea înainte a fost semănat pe acelaşi teren
Până de present se bucură de sprigi-
grânelor semănate pe un teren bogat secară.
nul celor mai îndepărtate oraşe. Dovadă
dela natură, ajutat fiind şi de un timp Ori care ar fi causa noi trebue să aceasta despre p r o m p t i t u d i n e a şi
favorabil, cresc cu o vigoare nespusă, ne dăm toate silinţele a curăţi secara
a c u r a t e ţ a cu care efectueşte o r i - ce
înfrăţesc, foile devin abondente şi ca din lanul de giâu, pentru a nu-şi perde
l uc r a r e .
consecinţă firul grâului este lipsit de grâul din valoare; operaţia prin care
Ca unica t i p o g r a f i e românească în
aer şi lumină, din care cauză nu are se scoate secara din grâu se numeşte acest mare comitat, se roagă de bine
tăria necesară, şi cade. Acest lucru să secărit. voitorul sprigin al celorlalte i n s t i t u te
întâmplă mai des în locurile unde au Secâritul se face cu ajutorul unor rom., precum şi al privaţilor.
fost târle, girezi de paie şi pe văi. temei sau copii cari umblă în lan şi
Pentru a evita căderea grâului se smulg toată secara, în cazul când se
întrebuinţează de ordinar cositul cu cara e în cantitate pre mare, atunci se
coasa sau păscutul cu vitele. Cositul ace cu bărbaţi cari au în mână o se
cu coasa trebue făcut cu mare aten ceră legată de vârful unui băţ şi cu
ţiune, a nu se reteza prea mult vîrful care tot retează spicele; în acest mod mm
jMINERVA" institut tipografic in Orăştie.
