Page 3 - Activitatea_1903_05_20

Nrul 20 A C T I V I T A T E A Pag. 3.

politul Vancea l’a trimis la Roma în ca să dobândească gradul profesoresc N0UTĂTI rile sale de betonare a abatoriului nou oră­
Colegiul grecesc al Sf. Atanasiu. In co- dela Propaganda. Intr’aceea corpul pro­ ............ ? _ _ şenesc din loc.
logiul Urban de Propaganda Fide a fesoresc dela Propaganda, luând în con­ Tragem atenţiunea on. public din loc şi
studiat filosofia şi teologia până în 1885, siderare succesele secerate la celelalte Alegere de preot al U-lea In jur Ia bunul renume al acestei fiirme, care
în care an la 26 Iuliu fu sfinţit preot examene, cu unanimitate de voturi făcu Deva. In parochia de I-a ci. Deva bucuros va efeptui lucrări şi la alţi privaţi
de archiepiscopul grecesc Ştefan Ste- propunere Sfinţiei Sale, ca dispenzân- s’a sâvârşit Duminecă la 24 Maiu n. sau corporaţiuni, câtă vreme va petrece aici,
phanopoli. Pe la sfârşitul anului 1885, du-1 dela exmenele restante, să-l pro­ alegerea de preot al II-lea în locul dece­ pe preţuri modrate.
întorcându-se în patrie ca doctor în fi- moveze la gradul de doctor în teolo­ datului George Nicoară. Sinodul pa-
losofie şi teologie, după scurtă praxă gie, ceea ce s’a şi întâmplat în 13 rochial resp. alegerea de preot a fost
la oficiul archidiecesan din Blaş, în Noemvrie 1887. In 27 August 1888, condusă de on. d. protopresb. George L o c deschis.
1886 fu trimis la Bucureşti spre a păs­ în sărbătoarea Adormirei Preacuratei Romanul. Ales a fost, cu totalitatea
tori pe Românii uniţi aşezaţi în mare Fecioare fu chirotonit întru preot celibe voturilor, tinârul de bună speranţă dl Rog pe dl fdszolgăbirău Fodor Gyula
numer acolo Aci archiepiscopul latin în catedrala din Blaş prin fericitul Cornel Popescu, stud. fii. în Budapesta. şi pe aceasta cale să îngrijească, doară pot
Palma l’a numit profesor de teologia metropolit Vancea, ear’ în 28 August Al doilea candidat Ilarie Gonţa nu a primi odată resoluţia ministerului de interne
dogmatică, filosofie şi literatura română a aceluiaşi an numit profesor de dog­ primit nici chiar un vot. Alesului no­ în afacerea interpelării mele făcute în adu­
la seminarul catolic, al cărui rector a matică la facultatea teologică archiepis- stru îi dorim sănâtate statornică, păs­ narea municipală cât de curând. La din
ajuns în curând. La 1891 Archiepisco­ copească. In Noemvrie 1888 a fost nu­ torire îndelungată şi fericită! contră voiu interveni la ministeriu şi voiu
pul Costa l’a numit protopop onorar, mit membru în comisiunea pentru re­ arăta treaba cum procedează mnealui cu ac­
ear Metropolitul Vancea asesor consis­ vederea cărţilor rituale, unde până a- De ale casinei rom âne din Orăş- tele unde este vorbă de isprăvile sale. —
torial. Mai târziu Archiepiscopul Zar- cum a conlucrat Ia edarea Orologeru- tie.t Să plâng unii membrii de a-i casinei, că Pentru acum atâta I
detti din Bucureşti l’a numit econom lui mic a Triodului, a Euchologiului şi foile din casină pier mai totdeauna când să L aurian B ercian,
şi procurator al întregei diecese de a Evangeliei. In 5 Septemvrie 1889 a publică câte ceva ce priveşte Orăştia sau redactor.
Bucureşti. Episcop al Lugoşului fu nu­ fost numit asesor la tribunalul matri­ persoane de aici. Aşa nr. de Duminecă 24 I.
mit în 22 Noemvrie 1896, consacrat în monial de a II instanţă pentru diece- c. deja după amiazi nu mai era de aflat. Lu­ Mai nou.
9 Maiu 1897 de Metropolitul Mihălyi sele sufragane. In anul 1891 i-se în­ cru natural, însă pe cât de prost tot pe atât de
în Blaş şi instalat în 16 Maiu 1896 în credinţează propunerea filosofiei în clasa trişti Vorba zice şi jenâul cade pe aderenţii Ne-a venit ştirea, că Apelurile gal-
Lugoş. Deja în primul an al păstorirei VIII. a gimnasiului. In 20 Iunie 1892 luminatului şi înflăcâratului naţionalist, care bine, tipărite cu litere azurii, ale însu-
sale, în 15 August 1897, a cumpărat cu o lună înainte de moartea sa, me­ va trezi toată Românimea din somnul cei de fleţiţilor alegători pentru şi mai însu-
lângă reşedinţa episcopească o casă tropolitul Vancea îl numi de rector al moarte, pentru că prea l-a luat la refrec fleţitul candidat de deputat Dr. Aurel
spaţioasă pentru „Convieţui tinerilor gr- Seminariului tinerimei studioase, în care • Gaz. Trans.» în primul şi corespondenţa Vlad, tipărite în noua tipografie din
cat. români ai diecesei Lugoşului11, şi calitate cumpâră domeniul din Veza, con­ dela Orăştie, apoi poate că nu era consult Orăştie, se confiscă de pe la alegatorii
prin literile sale pastorale din 15 Oct. tribuind aproape cu jumătate la preţul să cetească toţi celea tipărite. — Acum cercului Dobra din partea organelor
1896 a făcut disposiţii salutare pentru cumpărării din economisirile făcute prin umblă beţii membrii ai casinei să cetească poliţiene. —
sporirea fondului acelui convict. administrarea în regie a numitului Se­ »G. T.« pe la abonenţi. Noi însă le punem Dacă-’i drept, apoi e rău omeni
Dr. Vasilie Hosszn, s’a născut minar. In 1895 fu numit fisc al con- la disposlţie «Activitatea» în care am repro­
în oraşul libr. reg. Murăş-Oşorheiu în sistoriului archiepiscopesc şi metropoli dus celea din «Gazeta Transilvaniei», pe Lucrările de întreţinere a grâului.
ziua de Trei Sfinţi Ierarchi, 11 Febr. tan. In anul 1898 fu ales canonic- motiv: împrumutul împrumut aşteaptă.
— 30 Ian. 1866 din părinţii Vasilie cancelar în capitolul metropolitan, fiind
Hossu, paroch şi protopop în oraşul introdus în 13/1 Nov. 1898, şi încre- Corupţia ju stiţiei. Să vesteşte în îngrijirile ce avem de dat grâului
numit şi Maria născ. Szebeni. Studiile dinţându-i-se inspecţiunea domenielor presă, că judele de Curie, cel mai înalt for începând dela răsărire până la maturi­
primare le-a făcut în colegiul ev.-refor- fundaţionale din archidiecesă. In 1899 unde să slugăreşte dreptatea, Kormos a fost tate (coacere), sunt cam multişoare şi
mat din oraşul natal. Gimnasiul infe­ fu numit comisar archiepiscopesc la tras în cercetare pentru-că a primit mită în care natural se înmulţesc sau să îm­
rior l’a absolvat în Reghinul-săsesc la examenele de maturitate şi la cele de aplicarea dreptăţii; ear’ judele de tribunal puţinează după calitatea pământului şi
Saşi, ear’ clasele V. VI. şi în parte a clasă dela gimnasiul superior din Blaş S6os Kâlmân a fost deţinut tot pentru mi­ după cantitatea de ploaie căzută. Şi
VII. în colegiul reformaţilor din Murăş- La conciliul provincial III. celebrat în tuire. Tristă privelişte. Câte nu să vor întâm­ aceste îngrijiri le putem împărţi în două,
Oşorheiu. Ca student de clasa VII feri­ 1900 a luat parte ca delegat al capi- pla de aceste mituiri, cari însă rămân ne­ în îngrijiri ce trebuesc date în toamnă
citul metropolît Vancea l’a trimis la tului metropolitan şi a purtat oficiul de descoperite. Şi toate să fac în «numele Ma­ şi earnâ şi îngrijiri de dat în primă­
Roma, unde ca alumn al colegiului gre­ secretar primar. S ’a ocupat şi să ocupă iestăţii Sale a Regelui» o zicere, care să vară.
cesc dela S. Atanasiu a frecuentat cur­ si cu literatura. In 1890 a întemeiat aude la toate judecătoriile. Dar apoi la ad­ Printre cele dintâiu putem cita
surile filosofice şi teologice la «Propa­ împreună cu Dr. Alexandru' Grama, ministraţie. Doamne fereşte! două şi anume:
ganda Fide». In 10 August 1882 fu Dr. Aug. Bunea, Dr. Victor Szmigelski a) Dacă în vre un loc al lanului
promovat la gradul academic de «Bac- şi Dr. Isidor Marcu prima foaie bise­ Precupeţii d in A rad, imbecilii dela bălteşte apa, atunci imediat după se­
calaureat», în 21 Iulie 1884 la gradul ricească politică din Blaş «Unirea», al «Tribuna Poporului» amintind abia la săptă­ mănat să căutăm a-i da scurgerea ne­
de «Licenţiat», ear’ în 6 August 1884 cărei prim redactor a fost un an şi mână despre toastul nemţesc al părintelui cesară.
la gradul de «Doctor» în ştiinţele fi­ jumătate. A edat um «Manual de Psi- Hamsea, ţinut cu ocaşiunea instalării episco­ b) Dacă semănăm timpuriu, de
losofice. In 22 Iulie 1885 a fost pro­ chologie şi Logică pentru clasa VIII. pului Papp, sunt necăjiţi, că presa maghiară exemplu: în August şi avem un timp
movat la «Baccalaureat», ear’ în 15 Iu­ gimnasială«. Pentru distinsele sale ca­ nu l’au atacat pentru aceasta şi apoi continuă : favorabil, grâul se desvoaltă şi ajunge
lie 1887 la cel de «Licenţiat», în ştiin­ lităţi Sfinţia Sa Pontificele Leo XIII. îl «că, dacă Mangra ar fi vorbit nemţeşte...« de multe-ori la o înălţime de 15—20
ţele teologice. Intr’aceea morbul de care numi prelat domestic. Membru la toate apoi hol stail Ciorogârlă! nu plesni adevă­ cm., până la căderea zăpezii; un ase­
suferea i-s’a agravat şi pe la finea lunei societăţile culturale şi umanitare, a lăsat rul peste faţă în mod atât de drastici Nu menea grâu este expus a peri cu totul
August a anului 1887 a fost silit a se pretutindenea urmare de activitatea sa ştii, că Mangra posede limba nemţească, toc­ în timpul ernei şi cu deosebire în tim­
întoarce în patrie greu morbos şi de­ şi spiritul seu înalt. A fost totdeauna mai în măsura inaşului episcopesc, Luca, pe pul ernilor mari, zăpada căzând în can­
clarat de cei mai distinşi medici-profe- ales aproape cu unanimitate de membru care l’ai presentat înaintea corpului profeso­ titate mare, grâul se pâtuleşte, fiind
sori drept pierdut pentru vieaţâ. Indu­ la congregaţia comitatensă şi la comună, ral dela seminariul din Arad, ca să-i dea ates­ lipsă de aer se încălzeşte şi întră în
rarea lui Dumnezeu, clima patriei, în­ în felurite comisiuni administrative, în tat de pedagogie? Câtă ipocrisie ciorogărească! putrefacţiune; la sfârşitul ernei, după
grijirea de mamă i-a redat sănătatea, cari cu mult tact şi pricepere a ştiut ce zăpada s’a topit de tot, grâul pare
încât începu a se pregăti pentru ulti­ să apere interesele poporului, din care Intreprinzătoriul de clădiri cu beton acoperit cu o pânză de păianjen, de
mele examene încă recerute, pentru causă e mult respectat şi iubit de toţi. Foldes Jănos d in Cluj, a început lucră- desubtul căreia grâul e complect distrus^

venţiei şi poate chiar ca un act de premedi­ tot odată a-i expune nedumerirea critică in tot lucrul congresului din Paris şi atunci delicată, care reclama o inteliginţă vie şi unită
tare în potriva integrităţii imperiului otoman. care să găsesc ei. chiar eu singur nu aşi mai putea să vă ţin cu o mare discreţie.
Misia D-taie e delicată şi grea, dar nu perde Napoleon îmi făcu semn să vorbesc parte. Ceea-ce se cuvine să faceţi acum este, A doua zi visitaiu pe contele Valewski,
curajul. Până a nu pleca, du-te şi te sfătueşte liber. să aşteptaţi în linişte viitoarele conferenţe şi după ordinul împăratului. Exelenţa-sa îmi
cu contele Walewski şi când vei ajunge la — Sire, suntem un popor tinăr, fără se vă ocupaţi cu seriositate de reorganisarea dete sfatul de a fi foarte restrâns la vorbă
Londra, du-te de vezi pe ambasadorul meu, nici o ispită de vieaţă politică şi cum am administrativă, financiară şi militară a princi­ cu oamenii de stat ai Engliterei şi de a sus­
ducele de Malakof, care îţi va da bune po- fost luminaţi de un instinct provedinţial a patelor. Căutaţi a vi recomanda Europei prin ţinea alegerea prin argumente doveditoare de
văţuiri. face un act, care a atras laudele Maiestăţii- înţelepciunea reformelor din lăuntru, precum respectul românilor pentru convenţie şi de
Sire, răspunseiu pătruns de atâta bună­ voastre, am putea comite şi greşeli. Fie ge­ daţi recomandat prin patriotismul de care credinţa lor câtră suzeranitetea înaltei Porţi;
tate, mă aştept la mari greutăţi în Englitera neroasă Maiestatea-voastră şi binevoiascâ a aţi dat dovadă ţi pregătiţi-vi, tiu a sili apoi mă asigură, că ducele de Malakof va fi
şi poate chiar la o tristă neisbândă în nego- ne arăta calea, ce trebue să urmăm. Noi în evenimentele, ci a profita de cursul lor. înştiinţat prin telegraf despre sosirea mea la
ţierile mele, dar bunătatea ce mi-a arătat ora de faţă ne găsim în exaltarea isbândei. ;----Sire, întrebaiu, Maiestatea-voastră Londra.
Maiestatea-voastră îmi dă curajul a învinge Am făcut un pas mare, care ne mândreşte îmi permite de a scrie aceste prinţului Aşadar plecaiu din Paris seara la opt
ori-ce lupte, ori-ce Împotrivi. şi ne îndeamnă a păşi tot înainte. Trebue Cuza? ore, după-ce scriseiu prinţului Cuza toate
Napoleon îmi făcu onoarea neaşteptată oare să cedăm aceste porniri entusiaste pro­ — Negreşit, răspunse împăratul şi-i amănuntele audienţei mele la împăratul şi
de a-mi întinde mâna concediându-mă şi clamând unirea definitivă a principatelor ? Cu vei adăoga că-’l sfătuesc să păstreze cea mai după ce am stenografiat toate cuvintele îm­
replică: un singur cuvânt, cu un semn, Maiestatea- deplină ordine în principate. păratului Napoleon, pentru ca să cunoască
— Cum te vei întoarce din Englitera, voastră ne va conduce cât de departe sau Pe urmă, concediându-mă cu o zunbire mai târziu românii, cât de generos a fost
să vii la Tuillerii. ne va opri pe loc. binevoitoare, îmi zise: pentru noi Napoleon 111.
Mă închinaiu cu recunoştinţă Împăratul — Nu, răspunse împărâtul, nu se cu­ La revedere, după întoarcerea D-tale Stelian liuxtiu.
adâogă: vine acum să faceţi al doilea paş, căci în­ din Englitera. Mă Închinaiu respectuos şi eşii
— Scrie prinţului Cuza, că are toată săşi Francia, deşi vă este favorabilă, nu v’ar din cabinetul împărătesc, încântat, transpor­
simpatia mea şi arată compatrioţilor D-tale putea apăra în contra acusării de călcare a tat de graţiositatea, cu care Maiestatea-sa — Ce dracu sunteţi, mă, aşa de săraci
deplina mea satisfacere pentru actul politic convenţiei. Această convenţie este un act. ofi­ mă tratase timp de o oră. Salonul de alături
voi, ţiganii ?
ce au făcut cu atât patriotism, curaj şi cial european subsemnat de şapte puteri, el era plin de persoane în cravate albe, cari — D’apoi de, coconule! Când avem In
spirit. trebue respectat. La alegerea Domnului, ro­ aşteptau audienţe dela împăratul. Ne saluta­
ce, atunci n'avem ce: când avem ce, n’avem
— Sire, replicaiu cu glasul tremurător, mânii au avut spiritul de a profita de o răm cu toţii şi în sfârşit alergai u la fratele în ce: când avem cu ce, n’avem ce; când
să-mi dea voie Maiestatea-voastră a depune lacună ce există în convenţie, ne fiind pro- meu pentru-ca să-l însărcinez cu transporta­ avem ce, n’avem cu ce...
la picioarele sale mulţumirile românilor pen­ văzut caşul unirii aceluiaşi Domn în principate; rea armelor. In nimeni altul nu mă puteam
tru aceste cuvinte atât de încurajătoare şi însă prin proclamarea unirii aţi răsturna îndată mai bine încrede pentru o asemenea misie