Page 3 - Activitatea_1904_10_39
P. 3

Nrul  39                                                               ACTI    VITATE      A                                                                 Pag.  3


             Peijtrli  Ecoqonii.                        Nitobe  conchide  astfel:             ear’  ordinaţiunea  provocată  mai  sus  pune  în
                                                        Religiunea  japoneză  e  un  amestec,  vedere  că  de  la  un  termin  anumit,  care  se
                                                   o  sintesă  de  mai  multe  sisteme  morale  va  fixa  mai  târz u,  să  vor  pune  în  vânzare  şi  I   Legenda  purecelui.  Asupra  originei  pu­
              Impedecarca  tăciunelui  Mulţi  din   şi  anume  din  ceva  regid  semitic,  din   zdrobnri  de  sare  de  cate  5  10  şi  i j   chilo-   recelui,  se  povestesc,  între  altele,  şi  urmă­
        agricultorii  practici  pretind,  că  dacă   sublimul  antic  elin,  din  superstiţia  ro­ grame,  pentru  lins.                toarele:
        voim  s£  obţinem  grâu  fără  a  fi  atacat   mană  şi. din  misticismul  german.                        *                          Originea  purecelui I
        de  tăcine,  e  bine  ca  arătura  făcută  a                                               I n  Bitolia  Bulgari:  au  omorît  pe  ban­
                                                        Bushido  ţine  mai  mult  de  senti­  cherul  grec  Modis.  In  munţii  dela  Ueskueb   Ciudată  cercetare mai  e şi  asta,  nu e aşa?
        primi  sâmenţJe,  se  stea  5 — 6  zile  la   ment  decât  de  credinţă.              banda  lui  Bobev  sileşte  pe  Sârbi  să  se  ală­  Dar’  nu  e  vorbă  decât  de  orginea  pe
        soare,  se  se  înflorească  sau  se  se  pră­
                                                        Un  alt  profesor,  Hozumi,  zice  că   ture  la  Bulgari.  In  districtul  Gilane  Albanesii  care  ne  o  dă  diferitele  legende  asupra  acestei
        jească.  Apoi  tot  în  forma  de  mai  sus,                                          ucid  şi  jefuesc  pe  Sârbi.             insecte  stricătoare.
                                                   adevărata  religiune  a  Japonezilor  e cul­                   *
        grâul  înfrăţeşte  mai  bine.
                                                   tul  străbunilor  acesta  se  exdinde  la  ge-   B o ru l  de  luptă  al  R uşilor.        Iată  o  legendă  turcească:
              A  lăsa  arătura  sS  se  prăjească  (în­  nelogia  împăratului,  la  excedenţii  fie­                                Că        In  vremea  potopului,  Noe  nu  voise  să
        florească)  însemnează  a  da  păpântului   cărei  familii,  are  enormă  influinţă  asu   soldatul  rus  nu  prea  de  bună  voie  ci  de  silă,   primească  în  corabia  s’a  nici  o  insectă  care
        o  îndoită  ocasiune  spre  a  se  oxida  în                                          mânat  din  napoi  cu  cnuta  se  duce  pe  câm­  pişcă,  dar’  fără  voe,  a  fost  nevoit  să  pri­
                                                   pra  vieţii, asupra  moravirilor japonezilor»;   pul  de  luptă  Mandjurian,  unde  să-şi  Inse
         legătură  cu  aerul,  aşa că părţile  minerale                                                                                 mească  şarpele.
                                                   instituţiunile  cele  mai  principale  se  ba-   măselele  de  dragul  Ţarului,  Alexiev  şi  comp,
         ale  pământului  îşi  absorb  oxigenul  tre­  sează  pe  acest  cult  strămoşesc.                                                    Pe  când  nava  lui  Noe  plutea,  se  făcu
         buincios,  râmănend  ca  după  cinci  zile,                                          o  ştie  toată  lumea.  Când  a  avut  soldatul   o  spărtură  şi  cât  p’aci  era  să  se  cufunde.
         când  vom  sâmăna,  boambeie  de  grâu         După  părerea  celui  mai  mare  ca­ rus  în  inima  sa  însufleţire  pentru  vr’un  ideal   Atunci  şarpele  propusă  tatălui  Noe  d’a  as­
         se  dispue  peste  tot  de  oxigenul  aerului,   pitalist  japonez,   baronul   Ahiuusawa,  demn  de  sacrificii  de  sânge?  De  câte  ori  ce   tupa  deschizătura,  dar’  cu condiţia,  ca  să aibă
                                                   onoarea  comercială  a  Japonezului  cam  rea  necesitatea,  ca  «imperiul«  —  id  est  pa­
         căci  acesta  e  unul  din  elementele  cele                                                                                    dreptul  de-a  pişcă  pe  cea  dintâi  fiinţă  care
                                                   lasă  de  dorit,  din  causă  că  nu  sunt  latul  Ţarului  —  să  poarte  răsboiu,  se  punea
         mai  necesare  Ia  germinaţiune.  Apoi  mai                                                                                     va  eşi  din  corabie.
         e  şi  perderea  din umezeala  pământului,   anume  canoane  religioase  şi  morale  aparatul  de  recrutare  în  mişcare,  şi  primul   Noe  fu  nevoit  să-i  primească  propune­
         expus,  după-âum  am  zis,  cinci  zile  la   după  care sâ-şi  reguleze  negustorul  afa­ gând  era  mobilsare  en  masse,  căci  Ruşii   rea.  Şarpele  se  încolăci  deasupra  spărturii  şi
         soare.  Această  perdere  se  face,  ca  ger­  cerile  sale  si  chiar  educaţiunea  sa.  numai  aşa  ştiu  învinge,  dacă  sunt  de  4—5 ori   o  astupă;  el  nu  se  mişcă  din  locul  seu  de­
         mina  (încolţirea)  boambelor  sâ  întâr­      Contele  japonez  Okuma  zice:        mai mulţi decât contrarul. Soldatului chemat sub   cât  când  arcul  lui  Noe  se  opri  pe  muntele
         zie  mai  mult  sau  mai  puţin  timp  şi  se   »Unii  vor  sâ  revină  la  formele  reli­  di apel  nu  i-se  spune  nimic  despre  datorinţele   Ararat.  Dar’  cel  dintâi  care  voi  să  easă  din
         ştie,  că  tăciunele  avend  şi  el  lipsă  sâ  gioase  antice,  alţii  vor  se  introducă   sale  ca  oştean  şi  cetăţean,  nu  i-se  spunea  de   navă  fu  Sem,  cel  mai  mare  dintre  copiii  lui
         germineze,  întârzie,  şi  astfel  îşi  perde  creştinismul,  sau  sâ  adopte  morala  lui   ce  are  să  moară,  ci  ce-i  mult,  dară  i-se  pu­  Noe.  Acesta  în  desnădejduire  şi  pentru  a-şi
         din  putere.                              Kant,  ori  chiar  şi  o  altă  sistemă  filo­  blică  decretul  adecă  porunca  Ţarului,  care   scăpa  copilul,  tăe  cu  săcurea  şarpele  în  mai
                                                   sofică.                                    pe  scurt  îi  porunceşte  să  moară  pentru  onoa­  multe  bucăţi.
                                                                                              rea  şi  gloria  Rusiei...  Ori  cel  mult  i-se spune
                                                         «Totul  în  frasa  de  premenire,  şi                                                Din  trupul  şarpelui  eşiră  miriade  de
                  Medicul  casei.                  numai  un  geniu  puternic  ar  putea  im­  bietului  Ivan  Ivanovici,  că  «păgânii  s’au  ho-   insecte  vătămătoare:  ţînţari,  şoareci  etc.  cari
                                                                                              tărît  să  năvălească  în  sf.  Rusie»,  ca  de  pildă
                                                   pune  Japoniei  o  nouâ  religiune«.                                                  mâncau  cât  puteau  pe  Noe  şi  pe  feciori  săi.
                                                                                              la  78  Turcii,  la  86  Perşii,  acum  Japonezii
              Un  mijloc  contra  sbîrciturilor. Eată    Un  colaborator  al  revistei  »Sunday                                               După  o  legendă  din  Bretania  de  sus,
                                                                                              etc.  Pentru-că  totdeauna  contrarul  este causa
         un  leac,  care  va  fi  bine  primit  de  că-  Magazine«  constată   după  rapoartele                                          Dzeu,  neavând  altceva  mai  bun  de  făcut,  se
                                                                                              răsbo ului,  Rusia  nici-odată  n’a  dat  ansă  la
         tră  multe  persoane.  Sâ  se  facă  frecări  misionarilor  experţi,  că  nici  un  popor                                       preumbla  întro  zi  cu  sfântul  Petru.
                                                                                              vărsare  de  sânge,  mai  ales  actualul  Ţar  do­
         zilnice  cu  lanolină  (uu  fel  de  unsoare  nu  se  apropie  atât  de  ateism,  ca  japo­                                          întâlniră  o  femee  în aşa  hal de  nenoro­
                                                                                              ritor  de  pace  a  vrut  cu  ori-ce  preţ  să  evite
         din  farmacie),  lanolina  pătrunde  prin  nezii.  La  ei  creştinismul  se  introduce                                          cire,  că-ţi  făcea  milă.
                                                                                              conflictul  de  arme  sângeros  cu  «barbarii»  de
         pele,  e  absolvită,  nutreşte  ţesutul  de  de-  cu  mari  greutăţi.                                                                —  Du-te  de  vezi  ce  are.  zise  Dzeu.
                                                                                              Japonezi,  dar’  aceştia  au  forţat  treaba  până
         subt,  insomnie  şi  face  sâ  dispară  sbîrci-                                                                                      —  I-e urît, răspunse  sfântul  Petru  după
                                                                                              la  răsboiu,  si  Tarul  este  acum  silit  să  se
         turile  şi  încreţiturile  produse  de  vîrstă                                                                                  ce  o  întreabă.
         sau  de  slăbire.                                 Pentru  femei.                     apere!                                          —  Nu  e  decât  atâta?
                             *                                                                     Pentru  soldatul  rus  nu  există  motiv  de
                                                                                              însufleţire:  el  merge  la  moarte  pentru-că  aşa   Atunci  Dzeu  luă  un  pumn  de năsip  şi-l
          Cum  se  prepară  vinul  de  quinqină ?                                                                                        aruncă  pe  femee.  Îndată  fiecare  bob  de  nă­
                                                   Epure  cu  măsline  gătit  cu  untdelemn.  i-s’a  poruncit  de  mai  marii  sei.  Nu  este  mi­
              Acest  vin  atât  de  recomandat  de                                            rare  dacă  soldatului  rus  îi  lipseşte  cu  totul   sip  se  prefăcu  într’un  purece  ear’  femeea,
                                                         Se  taie  epurele  bucăţele  de  o  mă­
         unii  rectori  se  prepară  în  modul  urmă­                                         basa  morală:  el  este  singur  un  obiect,  un   simţind  muşcăturile,  începu  a  se  pureca.  De
                                                   rime  mijlocie,  se  sărează  şi  se  prăjesc  în
         tor:  se  ea  coaja  de  quinquinâ  oficinală                                        instrument  orb  de  care  să  serveşte  autocra­  câte-ori  prindea  câte  un  purece,  faţa  i-’se
         50  gr.,  se  prisează  fin  şi  se  toarnă   untdelemn,  apoi  sâ  aşează  în  tigae  cu  o   tul  după  plac  şi  după  cum  pretinde  capriciul   schimba  şi  arăta  mulţumire,
         peste  dînsa  100  grame  de  alcool;  după   parte  de  vin  şi  douâ  părţi  de  apă,  se   seu.  Un  astfel  de  material  de  lăsboiu  ne­  —  Aşâ  da,  zise  sf.  Petru,  nu-i  mai
                                                    toarnă  untdelemn,  piper,  puţină  ceapă
         24  ore,  după-ce  a  stat  aşa,  turnăm  pe                                         greşit  că  în  faţa  unei  forţe  maiore  are  să  se   este  urîtl
                                                    prăjită  şi  câteva  frunze  de  dafin  şi  sâ                                                           *
         deasupra  1000  gr.  de  un  vin  roşu  bun                                          dovedească  de  absolut  netrebnic,  inferior,  un
                                                    lasă  se  şază  la  foc  până  va  râmânea
         şi  vechiu  şi  lăsăm  totul  sâ  stea  asfel                                        fel  de  umplutură  bună  mai  mult  să  produci   In  cărţile  biblice,  cel  puţin,  purecele  e
                                                   în  untdelemnul  seu.
         zece  zile  scuturînd  vasul  din  când  în                                          spaimă  în  lume.  Acesta  este  vestitul  bau-bau   socotit  pe  faţă  ca  duşman.  Se  zice  că  cerul
         când,  după  aceste  zile  străcurăm  vinul     Aaceastă  mâncare  să  dă  rece  la   de  care  tremura  şi  poate  se  teme şi acum la­  pentru  a  pedepsi oamenii,  schimbă  toate boa­
         printr’o  pânză  fină.                     masă.                                                                                bele  de  praf  în  insecte,  care  mâncară,  cu  în­
                                                                       *                      şitatea  Europei,  încât  puternicii  vecini  se   cetul,  pe cei  mai vinovaţi.  Din  nenorocire,  azi
                                                                                              înarmau  până  în  dinţi  de  frica  lui.  Acum  se
                                                           Carne  friptă  cu  zama  ei.                                                  nu  numai  pe  vinovaţi  îi  pişcă  purecii!
                                                                                              poate  convinge  că  nu  e  dracul  tocmai  aşa
         Religiunea  Japonezilor.                        Se  ea  carne  dela  pulpa  dinapoi,  de  negru,  pe  cum  era  zugrăvit.            Cei  mai  cinstiţi  oameni  de  pe  pământ,
                                                    şe  învălue  întro  cârpă  şi  se  bate  bine,   Că  soldatul  rus  nu  a  prea  adorat  pe   pot  şi  dînşii,  în  o  noapte  petrecută  într’un
                                                                                                                                         loc  necurat,  sau  într’o  odae  la  hotel,  să  su­
              Scriitorul  englez  Alped  Atead,  în  pe urmă  se  sărează.  Se rumeneşte  ceapă  smgurul  seu  stăpân,  dovedeşte  şi  faptul  că
                                                                                                                                         fere,  cu  totul  de  geaba,  acelaşi  chinl
         cartea  sa  Japon  bythe  japanese",  pu­ în  untdelemn  sau  în  grăsime  şi  se  pune  nici  nu  prea  vrea  să  moară  pentru  el,  ci  ca
         blică  următoarele  despre  religiunea  Ja­ dimpreună  cu  carnea  în  cratiţă,  adău­ în  caşul  din  Moscva  şi  altul  de  pe  câmpul
         ponezilor  după  profesorul  Japonez  Inazo  gând  câteva  boambe  de  piper,  frunză  de  răsboiu,  caută  să  se  sustragă  prin  fel  de   A  N U N        Ţ
         Nitobe:                                    de  dafin  şi  morcovi  tăiaţi  în  bucăţele  fel  de  meşteşuguri  dela  «datormţa»  sa  de  a
              Japonezii  n’au  o  religiune  în  sen­  mici.  După-ce  se  va  prăji  carnea,  se  muri  nainte  de  vreme.
         sul  europenesc.                           toarnă  peste  ea  puţină  apă  ferbinte  şi   In  faţa  tribunalului  din  Moscva  stăteau   Aduc  ta  cunoştinţa  onoratului  public
                                                    puţin  vin  alb  sau  oţet,  dar’  sâ  nu  fie  nişte  tineri  din  familii  distinse  acusaţi  de  lurt.   din  Orăştie  şi  jur,  că
              Locul  unei  religiuni  îl  ţine  tradi-
                                                    carnea  acoperită,  apoi  se  aşează  la  cup­ Judecătorul  li-a  pus  înttebarea  pentru  ce  a   Sâmbătă  in  1  Octomvrie  n.  a.  o.
         ţiunea  antică,  numită  la  Japonez  »Bus-
                                                    tor  şi  se  lasă  să  se  frigă  la  un  foc  furat?  '•Am  furat,  răspunseră,  pentrucă  aşa
         hido«,  ce  este  un  cod  al  moralei  cava­                                                                                                 am  redeschis
                                                    bun.  Când  va  fi  bine  friptă  se  scoate  şi  am  vrut  noi.  Toţi  au  fost  as, mi  pedepsiţi.
         lereşti  un  cod  de  onoare.
                                                    se  pune  pe  o  fai furie  să  stea  acoperită  Nu  peste  mult  timp  tribunalul  a  primit  o   Băile de vane şi aluri
              El  nu  e  fevelaţiune  a  cerului  şi   la un  loc  cald  până  se  va  servi  la  masă.
         nu  e  opera  nici  unui  fundator  de  reli­                                        epistoală  anonimă,  în  care  se  zice  că  cei  16
                                                                                              tineri  condamnaţi  pentru  aceea  a  furat,  ca  si   din  Orăştie  str.  Faurilor  nr.  8.
         giune.  Originea  lui  e  adânc  în  scârba
                                                                                              aibă  un  trecut pătat,  şi  astfel  si  nu  poată  fi
         suverană  de  ori-ce  fa p t  nedemn  şi  în          N0UTĂTI                                                                   Din  nou  arangiate  după  regulele  higienice,  cu
         voinţa  neclintită  d’a  merge  pe  drumul                                           înrolaţi.  S ’a  constatat  că  în  Moscva  s’au   gust  şi  deplină  curăţenie,  serviciul  prompt.
                                                                                              respândit  tipărituri,  în  care  se  face  apel  la
         cel  drept.
                                                                                              toţi  câţi  stau  sub  serviciu  obligâtor  militar   Scalde  de  aburi,  pentru  domni  se  pot
              In  acest  cod  nu  e  nici  o  doctrină   N oul comitet  central  al  *A strei«.
         filosofică,  e  analog  cu  principiul  moral   Preşedinte  Iosif  Sterca  Şuluţu,  vicepreşedinte   să  nisueascâ  a  se  scoate  de  sub obligamentul   lu a:  Mercurea  şi  Sâmbăta  d.  a.  dela
         al  lui  Kant.                             Dr  Atanasiu  M.  Mareienescu,  membrii  ordi­  militar.                             2— 8  ore.  Dumineca  a.  m.  dela  8— 11
                                                    nari:  Dr.  llarion  Puşcariu,  loan  Papiu  Dr,  Eu-   Celalalt  cas  de  pe  câmpul  de  rlsboiu.
              In  locul  revelaţiunii  divine  e  vocea                                                                                  ore,  d.  a.  dela  2— 6  numai  cu  50  fii.
                                                    sebiu  R.  Roşea,  Nicolae  Ivan,  Dr.  Cornel  Dia-   Lui  Daily  Cronicle îi  povesteşte  coresponden­
         conştiinţii.
                                                    conovich,  loan  T.  Negruţiu,  Partenie  Cosma,   tul  său  următoarele:  Mulţi  dmtre  soldaţi  ruşi
              Cea  dintâia  datorie  a  fiecărui  om                                                                                       Scalde  de  aburi, pentru  dame  se pot
                                                    Dr.  Liviu  Lemeny,  Dr.  Octavian  Rusu,  Iuliu   căzuţi  in  prinsoare  japoneză  îşi  aruncaţi  pu­
         e  d’a  se  înfrîna  sâ  fie  stăpân  pe  sine.                                      ştile  şi  se predau  fără  resistinţă  duşmanului
                                                    Muntean,  Nicolae  Togan  şi  Dr.  Ambrosie                                            lu a :  Marţi  şi Joi  d.  a.  dela  2—8  ore.
              Conştiinţa  e  primul  criteriu  al  bi­ Cheţam.                                lor  Un  oficer  din  regimentul  34  rusesc prins
         nelui  şi  al  râului.                          Membrii  suplenţi:  Dr.  Ilie  Beu.  Dr.  Va- nevătămat  a  fost  întrebat  de  ataşatul  militar  Scalde  de  vane  se  pot  lua  în  toată  ziua
               Curagiul  e  cea  mai  înaltă  virtute  silie  Bologa,  Dr.  Miron  E.  Cristea,  Arsenie german  Hoffmann,  cum  s’a  putut  aşa  ceva,   dela  6  ore  a.  m.  până  la  8  ore  seara.
         a  suferi  şi  a  lupta  cu  greutăţile  vieţii  Bunea,  Gavrili  Precup  şi  Romul  Simu.  să  nu  primiască  nici  o  rană  mică  măcar.
                                                                        *’                                                                   P R E Ţ U R IL E   B E   SCALDĂ:
         sunt  datoriile  unui  om.                                                            «Nu  vreau  să  fiu  rănit,  —  a  răspuns soldatul.
                                                         Spre  ştirea  econom ilor  de  vite.
              Probitatea,  iubirea  de dreptate  sunt                                          ‘ Eşti  un  laşi,  îi  replică  ataşatul.  1  scaldă  de  aburi  /  cor.,  pentru  şcolari
                                                    Sarea  pentru  vite  s’a  eftinit.  Ordinaţiunea
         strîns  unite  cu  bărbăţie;  generosjtatea  e                                             ‘ Laş  nu  sunt,  nu-i  adtvirat,  replică   80  fii.,  I   scaldă  de  vană  80  fii.,  12
                                                    ministrului  de  finanţe  dată  cu  privire  Ia  exe­
         coroana  sentimentelor  adevârat  distinse.                                          soldatul  cu  un  pic  do  demnitate  militară,  ci   scalde  de  aburi  în  abonament  10  cor.
                                                    cutarea  legii  despre  punerea  în vînzare  a  să­  pentru-că  am  fost  adus   aici  fără  voia
              Bushido  nu  vede  în  căsătorie  un   rii  pentru  vite,  dă  drept  de  vânzare,  în  pră­                               12  scalde  de  vane  în  abonament  8  cor.
         act  moral  deosebit:  valoarea  morală  o   vălie  deschisă, fiecăruia  care  cere  acest drept,   mea.  Am  căutat  ocasiunea  potrivită  ca  s i m i
         pune  în  înmulţirea  familiei,  în  decedenţă.  dela  direcţiunea  financiară  competentă.  Prin   scăp  d'aci;  mi-am  aruncat  armamentul  şi   Rugându-mă  pentru  frecuentare  cât  de
                                                                                              m'am  predat  de  bună  voie  duşmanului,  că  e  deasă,  semnez,  cu  distinsă  stimă
              Pentru  un  Japonez  nimic  nu  e mai  noua  lege  preţul  sări  pentru  vite  s’a  redus
                                                                                              mai  bine  la  el.
         nobil  decât  îngrigirea  de  copii.       dela  zece  la  şasâ  coroane  de  maja  metrică,                                      (247) 3-6    S.  BIRTLER.
   1   2   3   4