Page 10 - Albina_1952_03
P. 10
*> A L B I N A
z ; v'jaa.rrg.as
Gazeta de perete Lucrări agricole şuţii vaccinările
CF 'îjîn preţ'os în lupta ţ, dfcG& trefeue să na i'&cctnăm
pentru co Irebuesc grabnic executate
Cine n’a auzit de boli molipsitoare,
întârrea banu7ui Comun"catul Ministerului Agriculturii sau, cum li se mai spune, lipicioase ?
Bolile molipsitoare sunt bolile cure se
In ziua când a apărut în ziarul Ploiie şi zăpada căzute în cursul ceag de primăvară, in fuior şi să
„Scânteia" Hotărîrea guvernului şi toamnei şi iernii au contribuit la mânţă, floarea soarelui, linte., bob, răspândesc dela om la --m prin microbi
partidului privitoare la reforma bă înmagazinarea în terenurile agri lupin şi sfeclă de zahăr. (vietăţi mici, ce nu pot fi văzute decât
nească şi reducerile de preţuri, a fost cu ajutorul unui aparat numit micros
afişată şi la gazeta de perete a comu cole a unei apreciabile cantităţi de 5. ARATUL tuturor terenurilor cop).
nei Drogăneşti, raionul Alexandria, iar apă. rămase din toamnă şi iarnă la Una dintre cele mai Puternice arme
tovi'ăşi! Marin Pene ş> Gheorghe Râ- Ministerul Agriculturii atrage 18—20 cm. chiar dacă urmează a cu ajutorii! căreia luptăm împotriva
deienne au explicat ţăranilor muncitori atenţiunea în mod deosebit că de se însămânţa mai târziu. Giăpatul bolilor m olipsitoare este vaccinarea.
ros‘ui reformei băneşti şi cum poate felul cum va fi păstrată apa în pă acestor arături se va face pe cona Ce este vaccinarea şi care suni fo
fier 're să contribnc la întărirea necon loasele ci ?
tenită a teului nou. In faţa ţăranilor mânt, prin lucrările de primăvară, ce, în aceeaşi zi. Această lucrare încă de mult timp, oam enii au ob
muncitori veniţi să citească Hotărî rea. depinde, în cea mai mare măsură, trebuie să se termine cel mai târ servat că cine a suferit odată de o
au j >st dem ascaţi chiaburii speculanţi sporul de producţie de care are ne ziu în 7-8 zile dela desprimăvărare. boală m olipsitoare nu se m ai îm bolnă
Ion Boldeiu şi Niţă Ion zis Boaje. care voie ţara şi fiecare gospodărie în Se atrage atenţia în mod deose veşte a doua oară de aceeaşi boală,
lansaseră svonuri mincinoase în preaj chiar dacă microbii ei H atacă din nou.
ma reformei băneşti. parte. bit că orice întârziere in executarea Cum se explică aceasta ?
In acest scop, Ministerul Agri acestor lucrări aduce pierderi mari Când microbii pătrund în corp, orga
După aicea, la gazeta cetăţenească
a fost publicat articolul „Reforma bă culturii cere staţiunilor de maşini şi de apă de care plantele vor avea ne nismul omului se apără împotriva lor,
nească şi ţărănim ea muncitoare" scris tractoare, gospodăriilor agricole de voie în timpul vegetaţiei lor. fabricând nişte substanţe chimice. Ace
de tovarăşul Buzatu Agapie. care în stat, gospodăriilor agricole colecti ste substanţe sunt numite de oamenii de
demna ţăranii muncitori să-şi valori Orice amânare a grăpatului (bo- ştiinţă anticorpi
fice produsele prin cooperativă sau să ve, staţiunilor agricole experimen ronitului), semănatului culturilor După vindecarea bolii, anticorpii ră
le vândă direct la consumatori pe tale, întovărăşirilor agricole, pre din epoca I-a şi a efectuării arătu mân in trupul (imului. Dacă microbii
pioM. cum şi tuturor gospodăriilor agri rilor pentru semănatul celorlalte aceleiaşi boli atacă din nou organismul
Multe discuţii au purtat agitatorii cole individuale să urmărească zi plante cauzează pierderi mari re omului, anticorpii îi distrug Se spune
Iulian Barba şi Dumitru Mereanu, cu dc zi — şi chiar de mai multe ori că organismul a căpătat imunitate, a-
numeroşii săteni strânşi în Uita gaze coltelor viitoare, chiar dacă acea dică nu se mai m olipseşte de acea
tei A fost lămurită atunci importanţa pe zi — mersul timpului şi starea stă amânare este de zile sau câteva boală. Cum dă vaccinarea imunitate ?
schimbului intre sat şi oraş şt a valo pământului şi — pe măsură ce pă ore. Prin vaccinare se introduc in corpul
rificării produselor prin cooperativă. mântul începe să se svânte. chiar Deaceea, pentru efectuarea aces omului microbi, fie om -riţi, fie slăbiţi
Articolele cuprinse în gazeta cetă numai pe anumite porţiuni — să se prin căldură sau diferite substanţe
ţenească, alături de întreaga muncă de facă următoarele lucrări : tor lucrări, care duc Ia păstrarea chimice. Deşt aceşti microbi nu mal
agitaţie dusă de membrii de partid, apei în pământ, comitetele execu pot da boala, ei produc totuşi in corp,
de ueptl \ >,ţ n'au răm as fără rezultat 1. GRĂPATUL SEMĂNĂTURI tive ale sfaturilor populare, organe ca şi microbi' vii, aceleaşi substanţe,
Ţăranii muncitori din comună în frun LOR DE TOAMNA ieşite viguroase le agricole, organizaţiile de masse, adică anticorpi, care dau organismului
te cu Voicu Coporan, Alexandru Pene, din iarnă şi îngrijirea culturilor ie sub îndrumarea şi conducerea or imunitate.
Gheorghe Marca. Ion Găină şi Alexan şite slabe, conform indicaţiunilor însem nătatea vaccinării rezultă lim
dru Glăvan au format un convoi de tehnicienilor agricoli dela sfaturile ganizaţiilor de partid, trebuie să pede din faptul că, datorită ei, omul a
( ăm ţe încărcate cu alimente şi au ple mobilizeze, în măsura cea mai lar reuşit să înlăture multe boit molipsi
ca i să le vândă direct la oraş. Mulţi populare. gă, toată ţărănimea muncitoare, ca toare grele. Molimi grave, ca ciuma şi
ţărani muncitori din comună şi-au va 2. GRAPATUL TUTUROR ARA să folosească din plin primele zile holera, care altădată pustiau suprafaţa
lorificat produsele la cooperativă In pământului, au dispăru* din mai toate
TURILOR DE TOAMNA Şl IAR de desprimăvărare. Tehnicienii a-
patru zile cooperativa a făcut achiziţii ţările, iar altele ca scarlc.tina, pojarul,
NA DESTINATE 1NSĂMANŢAR1- griccîi dela staţiunile dc maşini şi difteria, febra tifoidă, etc. pol fi stăvi
de /1.000 kg. grâu, porumb şi grăsimi.
Mai mulţi ţărani din comună şi-au LOR DE PRIAăAVARA. tractoare, gospodării de stat. staţi lite fără prea m are greutate.
Grija pe care partidul şi guvernul
plătit impozitele către stat atât pe tri 3. GRAPATUL LUCERMERE- uni experimentale, precum şi acei
nostru o poartă sănătăţii oamenilor
mestrul întâi cât şi pe trimestruI doi. LOR, TRIFOIŞTILOR, PĂŞUNI dela sfaturile populare sunt datori muncii este nepreţuit d- mare. Ministe
Bune rezultate a dat, deasem enea. ar
LOR Şl EÂNEŢELOR. să îndrume, sub raport agrotehnic, rul Sănătăţii, in urma sarcinii trasate
ticolul scris de tovarăşul Târnăcop din de partid, face în fiecare an vaccinări
4. SEMĂNATUL IN ARAT URA zi de zi, aceste lucrări, care duc la
colectivul gazetei, despre „Predarea in masă, împotriva celor mai răspân
DE TOAMNA SAU PRiMAVARA păstrarea apei în pământ.
cotelor, contribuţie la întărirea refor dite boli molipsitoare. Aceste vaccinări
mei băneşti". A CULTURILOR DIN EPOCA l-a LUCRĂRILE ACESTEA POT sunt gratuite.
N. Dumbravă DE INSAMANŢARE, în oidigea: ÎNCEPE CHIAR DE AZI IN RE Datoria fiecăruia dintrt noi este de
mac. muştar, rapiţă de primăvară, GIUNILE DIN BANAT, OLTENIA, a preţui această grijă şi de a merge la
grâu de primăvară, secara de pri MUNTENIA, DOBROGEA. MOL vaccinări ori de câte ori organele sani
tare ne anunţă. Aceasta este în folosul
măvară, mazăre, orz de primăvară, DOVA DE SUD Şl CHIAR IN
nostru, deoarece prin vaccinare preîn
orzoaică, ovăz, graminee furajere RESTUL ŢĂRII PE TERENURILE
tâmpinăm bolile, apărăndu-ne sănăta
timpurii, cicoare, lucernă, trifoi, ÎNSORITE CARE SE SVÂNTA tea.
sparcetă, ghizdei, măzăriche. bor- MAI DEVREME. Dr. I. Dan
încă din dimineaţa zilei de dumini Ţăranii muncitori din comuna Bârcăneşti vor avea mai multe produse de vânza-
că, ţăranii muncitori din comuna Bâr- îe şi astfel vor întări şi mai mult ha
căneşti, raionul Ploeşti, au aflat din lupta pantru întărirea susessuiui reformei băneşti nul. Iată de ce câţiva din adunare an
ziare despre Hotărîrea guvernului şi spus să se aleagă cât mai repede
partidului privitoare la măsurile nece respecte legile şi să-şi îndeplinească ral, la consfătuire. Prelucrarea făcută comitetul de conducere al întovără
sare pentru întărirea reformei băneşti. îri întregime îndatoririle faţă de stat, de învăţătorul N. Popescu a lămurit şirii.
In sat s’a dat veste că după amiază va ca să nu facă satul de ruşine. şi mai bine cuprinsul Hotărîrii. Au mai Deasemeni, mulţi şi-au luat angaja
avea loc la căminul cultural o consfă- Duţă D. Nicolae, preşedintele coope vorbit apoi numeroşi ţărani muncitori, mentul că îşi vor îndeplini de îndată
tu:re legată de această însemnată Ho- rativei, a adus vorba şi despre munca arătând ce învăţăminte au desprins din îndatoririle către stat, urmând pilda
tărîre. cooperativei. El a arătat că în ultima Hotărîre. Mulţi şi-au dat seama că suc unora ca Moise Elena, Teiegescu Ion,
La sfatul popular, deputatul Enache vreme tot mai mulţi ţărani muncitori cesele reformei băneşti trebuesc întărite. Nicolae I. Ioana, care au predat aproa
Gheorghe, după ce a citit bine Hotărî ca Ion Gh. Păun, Gheorghe 1. M. Radu, Ei au mai înţeles că îndatorirea fiecă pe întreaga cotă de lapte.
rea, a prins să vorbească grupului de Mitică Nedelcu, Ion Puchianu şi-au ruia este de a face totul pentru ca în- Ristea Vasile, care până atunci în
oameni strânşi în jurul lui, despre felul vândut la cooperativă produsele agri tr’adevăr traiul muncitorilor dela o- târziase cu plata impozitului către
cum au înţeles ţăranii muncitori din cole, dar că mai sunt unii care n’au raşe şi al ţăranilor muncitori să de stat, s’a dus a doua zi şi şi-a achitat
co.nuna Bărcăneşti să sprijine reforma înţeles acest lucru. Ridicând vorba des vină din ce în ce mai bun. impozitul cuvenit pe primul trimestru.
bănească. pre buna gospodărire a cooperativei, Pregătirile pentru campania însă- Didică Constantin, Barbu Anton
—* Datoria de a preda cotele la co agitatorul Alexandru C. Marin i-a sfă mânţărilor tle primăvară au fost de Gheorghe şi numeroşi alţi ţărani mun
lectare* şi-a făcut-o întreg satul, a spus tuit pe cei din jur să poarte multă mult terminate. Acum oamenii aş citori au spus că încă în cursul săp
deputatul. Mai sunt doar câţiva delăsă grijă bunului mers al cooperativei, aşa teaptă vremea prielnică pentru a porni tămânii viitoare îşi vor achita impozi
tori ca Pârvu I. Alexandru. Negru N. cum scrie în Hotărîrea din 7 Martie, ca la însămânţări. tele.
Maria şi Marin V. Gheorghe, care mai nu cumva să se mai strecoare in condu Cu câteva seri în urmă, tot aici la După ce au cunoscut bine cuprinsul
au de dat o parte din cote. cerea cooperativei oameni de teapa căminul cultural, oamenii au discutat Hotărîrii guvernului şi partidului cu
— Mai mare ruşinea, — au spus cei Elisabetei Mocanu, care lucrând în po îndelung despre închegarea unei înto privire la măsurile necesare pentru în
strânşi în jur, iar Vasile Tufan, Gafiţă stul de casieriţă, s’a dovedit că-i fura vărăşiri agricole permanente de tip tărirea succesului reformei băneşti, ţă
Ion, Marin C. Alexandru şi alţii ca ei, pe ţăranii muncitori. Discuţiile de acest T. O. Z. şi iată acum, când se desbate ranii muncitori din Bărcăneşti au por
fruntaşi în îndeplinirea datoriilor că
tre stat, s’au arătat gata să meargă ia fel, purtate de agitatori, au stârnit un cuprinsul Hotărîrii acesteia noi, mulţi nit şi mai hotărîţi la muncă, pentru
casele celor rămaşi cu ,o ,parte din viu intpresjîn ţândul oamenilor, Et au înţeleg şi mai bine că în întovărăşire belşug în casele lor şi în întreaga ţară,
cotă nepredată şi să-i îndemne să venit în număr mare la căminul cultu vor dobândi recoltă mult mai mare. pentru întărirea noului nostru leu.
